1,700 matches
-
definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului funcții sintactice/ de marcă/ stilistice. III.2.1. Substantivul se definește, prin raportare la criteriul semantic, drept o clasă de cuvinte noționale care denumesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii, acțiuni, stări etc. (sau care exprimă nume/ nume ale numelor elementelor)87; morfologic, substantivul are categoriile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a devia de la anumite norme, de a crea noi "semne", noi reguli de asociere/ relaționare a acestora etc.), se află, în opinia lui G. Genette (1994, p. 209) ,,în amănunte, dar în toate amănuntele, și în toate relațiile dintre ele". Stilistica, știința care studiază stilul, principiile lui de generare și variantele actualizate în comunicare, este asociată, în literatura de specialitate, pe de o parte, lingvisticii și, pe de altă parte, esteticii. În prima direcție se încadrează definirea stilului de către Tatiana Slama-Cazacu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exprimării într-o manieră specifică, determinată de personalitatea și îndeosebi de modul de gândire și de afectivitatea vorbitorului sau a unei categorii de vorbitori" (Slama-Cazacu, 1999, p. 295), așadar prin neimplicarea obligatorie a unei estetici a comunicării. Acestei coordonate a stilisticii (lingvistice) i se subsumează studii asupra limbii care individualizează un stil: ,,studiul mijloacelor de expresie ale vorbirii unei comunități lingvistice din punctul de vedere al conținutului lor afectiv, adică exprimarea faptelor de sensibilitate prin limbaj și acțiunea faptelor de limbă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la nivel morfologic valorile stilistice ale tuturor claselor semantico-gramaticale, frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții eliptice, construcții repetitive etc.140 Cea de-a doua direcție pe care se plasează studiile de stilistică aduc în prim plan stilul ca fenomen artistic, subsumat esteticii, direcție căreia i se reproșează faptul că este tributară comunicării scrise, construite și analizei figurilor de stil, în general, a "tuturor mijloacelor lingvistice folosite de un scriitor (sau orator) pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
G. (2003). Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a limbii române. București: Editura Garamond. Coteanu, I. (1985). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Coteanu, I. (1973). Stilistica funcțională a limbii române Stil, stilistică, limbaj. București: Editura Academiei. Coteanu, I. (1985). Stilistica funcțională a limbii române, I, II. București: Editura Academiei. Crăciun, B., & Bădărău, G. (2004). Povestea limbii române. Iași: Editura Porțile Orientului. Dănilă, E. (2011). Probleme de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de punctuație al limbii române. București: Editura Lucman. Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a limbii române. București: Editura Garamond. Coteanu, I. (1985). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Coteanu, I. (1973). Stilistica funcțională a limbii române Stil, stilistică, limbaj. București: Editura Academiei. Coteanu, I. (1985). Stilistica funcțională a limbii române, I, II. București: Editura Academiei. Crăciun, B., & Bădărău, G. (2004). Povestea limbii române. Iași: Editura Porțile Orientului. Dănilă, E. (2011). Probleme de gramatică a limbii române. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Coteanu, I. (1995). Gramatica de bază a limbii române. București: Editura Garamond. Coteanu, I. (1985). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Coteanu, I. (1973). Stilistica funcțională a limbii române Stil, stilistică, limbaj. București: Editura Academiei. Coteanu, I. (1985). Stilistica funcțională a limbii române, I, II. București: Editura Academiei. Crăciun, B., & Bădărău, G. (2004). Povestea limbii române. Iași: Editura Porțile Orientului. Dănilă, E. (2011). Probleme de gramatică a limbii române. București: Editura Academiei Române. ***. (1997). Dicționar general de științe. Științe ale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bază, Modele de analiză. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A. Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All. Iordan, I. (1956). Limba română contemporană. București: Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I. (1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura morfologică a limbii române contemporane. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Robu, V. (1978). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Irimia, D. (1984). Structura stilistică a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a limbii române contemporane. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Robu, V. (1978). Limba română contemporană. București: Editura Didactică și Pedagogică. Irimia, D. (1984). Structura stilistică a limbii române contemporane. Iași: Editura Universității ,,Al. I. Cuza". Irimia, D. (1999). Introducere în stilistică. Iași: Polirom. Irimia, D. (2008). Gramatica limbii române. Ediția a III-a revăzută. Iași: Polirom. Nagy, R. (2002). Sintaxa limbii române I. Editura Universității Suceava. Nica, D. (1998). Teoria părților de vorbire (aplicații la adverb). Iași: Editura Junimea. Oancea, I.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fie denumit prin termeni diferiți, nici ca un astfel de termen de specialitate să indice mai multe tipuri de fenomene, indiferent dacă acestea se petrec pe același sau pe un alt palier al limbii (în fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, stilistică etc.). Desigur că toate modalitățile de scurtare, într-un fel sau altul, a enunțurilor țin de dorința și nevoia de concizie în exprimare 3. Ele se aplică mai cu seamă în vorbire, de vreme ce "a vorbi bine înseamnă a face economie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cercetătorilor englezi, americani, francezi, canadieni și români), rezultă însă că acest termen nu respectă principiile menționate: lingviștii îl folosesc în funcție de faptul de limbă, de obiectul de studiu și de ramura lingvistică în care acest obiect se încadrează (fonetică, gramatică, lexicologie, stilistică etc.) cu sensuri diferite, care descriu mai multe fenomene, cu caracteristici care nu le sunt comune, astfel încât termenul însuși devine echivoc: OFA: "Elipsa constă în suprimarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte"; se dau ca exemplu de elipsă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii, stilisticii, retoricii și naratologiei, în raport cu problemele pe care continuă să le pună și cu interesul pe care îl suscită noțiunea de elipsă". Organizatorii îndemnau lingviștii să se înscrie la colocviu cu cercetări teoretice, descriptive sau tipologice, în sincronie, diacronie sau pancronie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementele lexicale constitutive ale unei sintagme (îmbinări fixe sau libere de cuvinte) ori ale unui cuvânt compus; e) figură de stil care constă în omiterea unuia sau a mai multor termeni dintr-un enunț, dintr-un discurs etc. (definiție specifică stilisticii și retoricii, asimilabilă oricăreia dintre definițiile de mai sus); f) suprimarea unui sunet sau a unei secvențe de sunete dintr-un cuvânt sau de la contactul a două cuvinte; g) în general, orice fel de omisiune, de omitere, de suprimare a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
romanes et au latin, ed. a 2-a, Paris, 1894, pp. 6-9. 17 Dintre lucrările occidentale moderne care folosind metode diferite, de la cele clasice la cele generative, și făcând analiza din perspective diferite, de la cele semantice sau sintactice până la cele stilistice tratează elipsa ca omisiune a oricărui element sau segment al frazei sau propoziției, trebuie menționate următoarele: Robert de Beaugrande & Wolfgang Dressler, Introduction to Text Linguistics, London, Longman, 1981, pp. 66-69; Penelope Brown & Stephen C. Levinson, Politeness: Some universals in language
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fie comparația !- într-o instituție cu rol de «protecție a consumatorului», iar lucrarea, într-un ghid de bune practici lingvistice pentru acesta”. Segmentele principale ale lucrării urmăresc paliere și forme ale limbii: pronunțare, grafie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică, urmate de un pasionant capitol cu exerciții pentru toată lumea, de o bibliografie orientativă și o addenda, ce conține patru sinteze cu rezultatele celor patru etape ale monitorizării media. Grila de prezentare a informației în carte este “așa nu - așa da
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
care vorbeați: consumatorul de limbă română. Recomandam această lucrare ca pe una indispensabilă pentru orice român. Este o carte de buzunar, dacă vreți, un ghid structurat pe mai multe paliere ale limbii: pronunțare, ortografie, punctuație, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, stilistică. O limbă este la fel de importantă, atât în aspectul ei scris, cât și în aspectul ei vorbit. În primul rând “Ești cool și dacă vorbești corect” preia o grilă de analiză care a funcționat secolul trecut și a făcut epocă prin
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
că din cauza pârdalnicului nostru idiom, nu poate fi tradus așa cum ar merita, decât cu mari pierderi. În O sută de ani... am preluat - evident, cu o tentă omagial-parodică la adresa lui - o serie de topos-uri, de „construcții“ sadoveniene, inclusiv la nivelul stilisticii și personajelor specifice autorului Hanului Ancuței, pe care le-am grefat, aluziv, pe o serie de realități din vremea dictaturii, așa cum, de altfel, ați remarcat și dvs. Căci ce-a fost, în fond, Evul Mediu românesc decât un șir aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
zbate mai tare, țipă mai cu putere. Bărbatul se bucură să vadă cum frumoasa se transformă sub el, iar metamorfoza aceasta o intensifică pe a lui, făcându-l mai iute. Monédit, Bruxelles, pp. 110-11145. Nu trebuie să fii specialist în stilistică pentru a înțelege că un asemenea text este foarte "prost scris". Vom descoperi cu ușurință o multitudine de texte pornografice mult mai reușite. Nu se pot semnala greșeli precise, dar cititorul are sentimentul că autorul nu stăpânește cu adevărat limba
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Studii și eseuri“ și coordonată de Ilie Rad. Întâlnirea de la Iași a fost organizată de Editura Polirom, în colaborare cu Asociația Studenților Jurnaliști. Daniel Condurache, Dan Stoica și Stelian Dumistrăcel, profesori la Departamentul de Jurnalistică, și Dumitru Irimia, profesor de stilistică la Facultatea de Litere, au prezentat volumul coordonat de profesorul clujean Ilie Rad. Stil și limbaj în mass-media din România, care se vrea a fi un „studiu practic“, o analiză atentă, cu foarte multe exemple, a limbajului din presa românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
Colecția ACADEMICĂ 238 Seria Știin]ele limbajului Coordonatorul seriei ȘTIINȚELE LIMBAJULUI este SandaMaria Ardeleanu Dorel Fînaru este profesor de Teoria limbii și lingvistică generală, Sociolingvistica, Poetica și Stilistica limbii române contemporane la Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava. Doctor în filologie al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași cu o teza despre Poetica eminesciana (coordonator: Dumitru Irimia). Dintre volumele publicate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
discursului poetic (2014). Adept și promotor al integralismului lingvistic, a publicat numeroase studii și articole în reviste și volume colective din țară și străinătate în diverse domenii ale științelor limbajului: teoria limbii și lingvistică generală, filozofia limbajului, pragmatică, sociolingvistica, poetica, stilistica, retorica, lingvistică textului, analiza discursului. Este unul dintre întemeietorii și coordonatorii Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu" (CISL), considerat una dintre cele mai mari manifestări științifice cu profil filologic din lume. Dorel Fînaru, Lingvistică limbilor lumii (c) 2015
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o metodă coerentă analiza structurală, dar dincolo de structural trebuie să identificăm și ceea ce este normal în realizarea sistemelor și trebuie să ne dăm seama că o limbă nu este ceva unitar și omogen, ci că prezintă variație spațială, socială și stilistica. În sfîrșit, în al treilea rînd Coșeriu postulează o lingvistică a textului, disciplina inexistentă în anii '50, si care doar mult mai tîrziu va apărea în diferite spații culturale"19. Conceptul de tip lingvistic se cristalizează în gîndirea coșeriană între
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Totuși, în acest ultim sens, cei doi termeni ai opoziției nu sînt corelativi. Sincroniei îi corespunde nu numai descrierea sistemelor unitare ("gramatică", în sens larg, cuprinzînd fonologia și lexicografia), ci și descrierea celor trei mari tipuri de varietate (dialectologia, sociolingvistica, stilistica limbii). Istoriei limbii îi corespund, deci, în sincronie, (cel putin!) patru discipline diferite. Dimpotrivă, obiectul descrierii sistematice (structurale, generative, etc.) este, în mod necesar, limba funcțională (sau o limbă redusă convențional la o limbă funcțională), adică un sistem nu numai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
perspectiva unei descrieri integrale, o anumită ordine nu este în mod necesar opozitivă, facultativa sau obligatorie în toate cazurile și în toate privințele. De pildă - exemplifică lingvistul român - o ordine precum Arriva una nave a fost adesea interpretată drept facultativa (stilistica) în italiană și în alte limbi pentru că este facultativa în raport cu funcțiile sintagmatice la nivelul frazei (SVO); dar, continuă Coșeriu, nu mai este facultativa la nivelul gramatical al textului "puisqu'à ce niveau, îl exprime le "thétique" en tant qu'opposé
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala alfasilabară (abugida) balineză,derivată din scrierea brahmi; latină 33. baluchi (beluciană) OR Pakistan / N Iran, Afganistan, Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între Iran
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]