3,752 matches
-
acord cu ambianța socială, caracterizat prin absența conflictelor, conferă confort psihic, o stare de echilibru, o dorință de realizare personală. A aparține grupului valorizat social înseamnă a dobândi o identitate socială pozitivă. A aparține unui grup etichetat negativ semnifică pierderea stimei de sine. Avem un exemplu - subiecții pe care i-au intervievat Smaranda Vultur și colaboratorii săi, foști deportați în Bărăgan, chiar la o jumătate de veac după acest episod adoptă un discurs disculpativ: noi nu am fost exploatatori, se justifică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în China lui Deng Xiaoping a condus la instituționalizarea aceleiași practici, cu grave repercusiuni la nivelul mentalului individual și al celui colectiv. Printre consecințele psihosociale ale „fenomenului chinezesc” (studiate mai amănunțit decât cele ale legislației antiavort din România), reținem scăderea stimei de sine a indivizilor societății. „Superiorii și subordonații contribuiau deopotrivă la perpetuarea regimului” - după cum observă J. Gross (1988) -, deoarece societatea de tip totalitar „avea nevoie atât de participarea, cât și de vulnerabilitatea tuturor” (apud Kligman, 2000, p. 256). Combinând „tehnicile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a nu atrage și alte dezavantaje în afara celor existente, majoritatea persoanelor intervievate au recurs la un conformism aparent, prin atitudini de mimare a respectului și aprobării, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unui sentiment de fragmentare a personalității și la scăderea stimei de sine. În cadrul grupului investigat a existat totuși o minoritate care a beneficiat de o serie de avansări profesionale excepționale, fapt surprinzător, având în vedere reglementările privind statutul fostului deținut politic în acea perioadă. S-a observat, de asemenea, o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
influențează în mare măsură raporturile cu cei din jur și, nu în ultimul rând, acceptarea de sine. În lucrarea Consiliere educațională, coordonată de Adriana Băban (2001), sunt analizate, în contextul activităților școlare, o serie de aspecte referitoare la imaginea și stima de sine, aspecte pe care le sintetizăm în continuare. Imaginea de sine este o reprezentare mentală a propriei persoane sau o structură organizată de cunoștințe declarative despre sine care ghidează comportamentul social. Imaginea de sine presupune conștientizarea a „cine sunt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trăiască o permanentă stare de nemulțumire, frustrare și chiar depresie. Dominarea imaginii de sine de către eul ideal este un fenomen destul de frecvent la adolescenți, ei dorind să devină personaje celebre și simțindu‑se total dezamăgiți de propria personalitate și viață. Stima de sine se află în strânsă legătură cu imaginea de sine și se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înșine, cât de „buni” ne considerăm comparativ cu propriile expectanțe sau cu alții. Stima de sine pozitivă este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propria personalitate și viață. Stima de sine se află în strânsă legătură cu imaginea de sine și se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înșine, cât de „buni” ne considerăm comparativ cu propriile expectanțe sau cu alții. Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroși și au trăiri emoționale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Există o relație de cauzalitate între formarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sine și se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înșine, cât de „buni” ne considerăm comparativ cu propriile expectanțe sau cu alții. Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroși și au trăiri emoționale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Există o relație de cauzalitate între formarea stimei de sine la elevi și acceptarea necondiționată ca atitudine manifestată de educatori sau de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii. Copiii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroși și au trăiri emoționale negative, de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Există o relație de cauzalitate între formarea stimei de sine la elevi și acceptarea necondiționată ca atitudine manifestată de educatori sau de adulți, în general. Pentru preșcolari, sursa cea mai importantă pentru formarea stimei de sine o constituie evaluările părinților; mesajele transmise de aceștia sunt interiorizate de către copil
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de cele mai multe ori cauzate de experiențe negative. Există o relație de cauzalitate între formarea stimei de sine la elevi și acceptarea necondiționată ca atitudine manifestată de educatori sau de adulți, în general. Pentru preșcolari, sursa cea mai importantă pentru formarea stimei de sine o constituie evaluările părinților; mesajele transmise de aceștia sunt interiorizate de către copil, conducând la sentimentul de adecvare sau inadecvare ca persoană. La copiii școlari, sursa de formare a stimei de sine se extinde la grupul de prieteni, colegii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
general. Pentru preșcolari, sursa cea mai importantă pentru formarea stimei de sine o constituie evaluările părinților; mesajele transmise de aceștia sunt interiorizate de către copil, conducând la sentimentul de adecvare sau inadecvare ca persoană. La copiii școlari, sursa de formare a stimei de sine se extinde la grupul de prieteni, colegii de școală sau alte persoane din viața lor. Elevii cu stimă de sine pozitivă își asumă responsabilități, se comportă independent, sunt mândri de realizările lor, realizează fără probleme sarcini noi, își
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunt interiorizate de către copil, conducând la sentimentul de adecvare sau inadecvare ca persoană. La copiii școlari, sursa de formare a stimei de sine se extinde la grupul de prieteni, colegii de școală sau alte persoane din viața lor. Elevii cu stimă de sine pozitivă își asumă responsabilități, se comportă independent, sunt mândri de realizările lor, realizează fără probleme sarcini noi, își exprimă atât emoțiile pozitive, cât și pe cele negative, oferă ajutor și sprijin celorlalți colegi etc. Elevii cu o stimă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stimă de sine pozitivă își asumă responsabilități, se comportă independent, sunt mândri de realizările lor, realizează fără probleme sarcini noi, își exprimă atât emoțiile pozitive, cât și pe cele negative, oferă ajutor și sprijin celorlalți colegi etc. Elevii cu o stimă de sine scăzută sunt nemulțumiți de felul lor de a fi, evită să realizeze sau să se implice în sarcini noi, se simt lipsiți de valoare, îi blamează pe ceilalți pentru nerealizările lor, nu pot tolera un nivel mediu de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu deficiență locomotorie vizibilă este foarte important să fie încurajat și susținut în acțiunile sale pentru a‑i întări convingerea că poate fi la fel de bun ca un elev normal. Astfel, printr‑o atitudine constantă de valorizare își poate construi o stimă de sine favorabilă, cu efecte majore în procesul adaptării și integrării școlare. Un aspect particular îl întâlnim la cei cu deficiențe de auz sever care comunică prin limbajul mimico‑gestual, ceea ce îi face să‑și construiască grupul/cercul lor, diferit
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
face să‑și construiască grupul/cercul lor, diferit de al celorlalți cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
celorlalți cu care nu pot comunica și care, prin atitudinea și comportamentul lor, ajung să îi evite constant și să le inducă sentimentul de inferioritate și marginalizare, cu consecințe asupra stimei lor de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea de mesaje de la cei din jur și, astfel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea de mesaje de la cei din jur și, astfel, își pot forma la rândul lor nucleul unei stime de sine care să‑i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. În final, putem constata că procesul de analiză și cunoaștere a personalității indivizilor cu dizabilități ridică o serie de probleme și dificultăți determinate de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
etc.); c) integrarea socială - se referă la ansamblul relațiilor sociale stabilite între persoanele cu cerințe speciale și ceilalți membri ai comunității (vecini, colegi de serviciu, oameni de pe stradă, funcționari publici etc.); aceste relații sunt influențate de atitudinile de respect și stimă și de ansamblul manierelor de interacțiune dintre oamenii normali și cei cu cerințe speciale; d) integrarea personală - este legată de dezvoltarea relațiilor de interacțiune cu persoane semnificative 1, în diverse perioade ale vieții; aici sunt incluse diverse categorii de relații
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
muncă cât mai normal posibil. integrare socială - ansamblul relațiilor sociale stabilite între persoanele cu cerințe speciale și ceilalți membri ai comunității (vecini, colegi de serviciu, oameni de pe stradă, funcționari publici etc.); aceste relații sunt influențate de atitudinile de respect și stimă și de ansamblul manierelor de interacțiune dintre oamenii normali și cei cu cerințe speciale. integrare școlară - se referă, în esență, la procesul de includere în școlile de masă sau în clasele obișnuite, la activitățile educative formale și nonformale, a copiilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Jan Kott ori de regizorul Peter Brook, eseistul pare să fi încercat, fără succes, să rivalizeze cu aceștia. Contestate aspru și ironizate de unii comentatori (Mircea Iorgulescu reproșa „truismele abundente”, „frazele găunoase”, excesul de limbaj figurat), cu un succes de stimă pe lângă alții, aceste cărți au trecut în uitare. Cariera strălucită și succesul repurtat ulterior de N. pe alte meridiane în disciplinele către care s-a îndreptat - semiotica artei, proiectarea pe calculator ș.a. - atestă descoperirea adevăratei vocații, printr-un parcurs intelectual
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
organizarea activităților colective, elaborarea și asigurarea respectării regulilor de acțiune, transmiterea zestrei culturale. Abraham Maslow (1968) este autorul unei celebre clasificări a necesităților ființei umane. El distinge cinci mari categorii de necesități: subzistență, securitate, dragoste și apartenență, statut social și stimă și, în fine, autoactualizare. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), în polemica sa cu Malinowski, propune o înțelegere de tip particularist a cerințelor funcționale. Însuși termenul de necesitate (nevoie) prezintă în opinia sa dezavantajul de a postula entități universale. Mai adecvat ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
împotriva forțelor inerțiale. În al doilea rând, actul respectiv face parte totodată din sistemul vieții personale. El are o mulțime de consecințe funcționale pentru aceasta, fie pozitive, fie negative. Pozitive: contribuția respectivei persoane fiind recunoscută, organizația o va recompensa prin stimă, apreciere, recompensă economică, promovare. Negative: rezistența la schimbare fiind mare, ea se poate manifesta prin penalizări de tot felul împotriva celui care vrea să o promoveze. Este clar că respectivul comportament se înscrie ca element în ambele sisteme. Problema este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
integrare/neintegrare necesar funcționării eficiente a unui anumit sistem. Ele au nevoie de cunoștințe, dar cu greu putem determina volumul și tipul de cunoștințe de care are nevoie un sistem sau altul. Omul are nevoie de autoactualizare, de securitate, de stimă. Dar toate aceste cerințe sunt încă dificil de identificat empiric într-o manieră suficient de riguroasă. Problema genezei elementului. Geneza fenomenelor sociale reprezintă încă un domeniu în care progresele se fac așteptate. Este clar că fenomenele sociale nu apar în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
clase de necesități care pun în mișcare (motivează) comportamentul. Aceste clase de necesități nu sunt egale ca importanță pentru ființa umană, ci formează o ierarhie: necesitățile de subzistență sunt cele mai importante, urmate de cele de securitate, apartenență și dragoste, stimă și statut social și, în fine, autoactualizare. Teza centrală a teoriei sale este următoarea: manifeste vor fi necesitățile din prima clasă de necesități nesatisfăcute a ierarhiei; necesitățile din clasele superioare, chiar nesatisfăcute, vor fi latente; pe măsură ce necesitățile din clasele inferioare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care nevoia de autoactualizare joacă un rol special. Toate aceste teorii consideră omul o ființă caracterizată printr-un sistem complex de necesități care nu pot fi reduse la cele economice: necesități sociale (nevoia de un climat uman pozitiv, stimulativ, de stimă, respect, încredere), necesități de autoactualizare (dezvoltare și afirmare umană, activitate la nivelul capacităților), necesități de participare socială. De aici, strategii diferite de organizare a muncii și de motivare a performanțelor. În al doilea rând, difuzarea de date empirice, culese sistematic
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
greutatea vizată la internare și o stabilizare a acestei greutăți timp de cel puțin două săptămâni, 33 de pacienți erau împărțiți aleator în două grupuri: un grup care să beneficieze de cincizeci de ședințe de TCC (s-a lucrat asupra stimei de sine, a schemei personale și a activității interpersonale), și un altul care să beneficieze de același număr de ședințe de psiho-educație și care să conțină doar sfaturi nutriționale. Comparativ cu grupul care beneficia de psiho-educație, participanții din grupul care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]