1,470 matches
-
om gospodar și nu numai, care referindu-se la satul natal, parcă preluând dar și aprofundând spusele autoarei portretului său, subliniază : « Familiile comunei Călugăreni Prahova au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar cu prețul vieții participând la războaiele neamului ». Legată de veșnicia satului, cum îi sunt și predecesorii, glorificând-o, ca și cea care o admiră - Doamna Adriana - Doamna Marcela continuă ideea crezului său de loc pur sentimental : « Deși am plecat
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pom al nimănui... Nu lăsați ca vorbitorii Altor limbi pe-acest pământ, Să ne umple de istorii Și să muște din cuvânt ! Neamul românesc nu piere ; Dacii încă mai trăiesc ! Scoateți Steagul la vedere Și-n Ținutul Secuiesc! De pe stâncile străbune Decebal ne dă curaj ! Faceți Imnul să răsune Peste Mureș, pân-la Blaj ! Nu permitem celor care Se predind aici stâpâni, Să ne calce în picioare Demnitatea de români ! Avem nevoie de mângîiere, de dragoste, pe care o simt astăzi cunoscându
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fir de iarbă pe pământ. Mare ești Doamne, pretutindeni ești mărit În zi, în noapte, cu strălucire... Din an în an Din an în an sosesc la geam Mereu cu Moș Ajun. E ger cumplit, e drumul greu Dar obicei străbun. Astăzi cu toții cântă-n cor La geam cu Moș Ajun. Tot moș era și-n vremea lor Bătrânul Moș Ajun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum. Mai sunt căsuțe fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Acum
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
marea lor masă a fost la sate unde cu cât a fost mai greu cu atât au probat virtuțile demne de urmat. Familiile comunei Călugăreni-Prahova au avut înălțătoarele trăsături morale, sentimentale, probate prin munca cinstită, organizare, chibzuință, devotament pentru glia străbună chiar cu prețul vieții participând la războaiele neamului. Avem în comună Cimitirul Eroilor înființat pentru cei căzuți în primul război mondial și continuat cu cei din al doilea război, desigur acum „populat” și de urmașii lor. În acest cimitir de la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Glad, Menumorut, ceea ce este suficient pentru a spulbera teoriile migraționiste, precum că românii au venit din părțile Constantinopolului, În 12841285. Ei erau oameni liberi, stăpâni pe proprietăți, cu reguli juridice conform „dreptului românesc” ( „jus valachicum”). A existat o vatră străbună, Întinsă de la pasul Prislop, În răsărit, pe o distanță de 150 km, până la Teceu, În apus, cu localități denumite În secolul al XIV-lea „villae valachorum”. Coloniștii unguri și germani, aduși În zonă, au Întemeiat patru colonii, evident nu pe
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
plimb câteva ore, pe străzile ce și-au pierdut din freamătul obișnuit al zilei. Câțiva copii, înfofoliți, cu căciuli de blană, cojocele și fulare roșii ce le spânzură la gât, chicotind, trag săniuțe, în căutarea unui derdeluș... Rămâne adevărată vorba străbună, că „iarna este bucuria copiilor”, poate pentru că sunt mai puri, mai candizi, mai apropiați de miraculoasa natură, cu anotimpurile ei capricioase și irezistibile prin varietatea lor. Privesc în jur. Animalele par chircite, păsările zgribulite, și oamenii vineți la față trec
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”1. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat. Din Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”2. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți)3. Între momentele-cheie, însă, fără care acest deznodământ nu ar fi fost posibil, se numără și cucerirea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
avea posibilitatea să redobândească partea cedată din Transilvania”. Comunicatul marelui Stat Major român consemna, pe data de 25 iulie 1941, că “lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit sa terminat. Din Carpați până la mare, suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”. Pierderile armatei române în campania pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de nord au fost de 25.000 (morți, răniți și dispăruți). Între momentele-cheie, însă, fără care acest deznodământ nu ar fi fost posibil, se numără și cucerirea Odessei, victorie
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie și foc ! N-ajunse iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim ; Acum se vâră cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim ! N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morți
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
grădină, pentru a proteja interiorul bisericii de fumul dens, lipicios. Pe unul dintre geamurile exterioare sunt lipite numeroase afișe cu oferte de „pelerinaje” organizate de centrul local al Mitropoliei. Exemple : „Cu mocănița în Munții Maramureșului” sau „Locuri sfinte și cetăți străbune din Munții Orăștie, Munții Retezat, Munții Apuseni, patru nopți cazare, mic dejun, transport auto, însoțitor grup”. Amestecul dintre pelerinajul religios, turismul spiritual, nostalgia trecutului și dorința sinceră de a cunoaște țara a unor oameni pe care-i bănuiesc a nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Căutându-l pe Bacovia - M. Stanciu, „Cronica”, nr. 2, 31 ian., 1995, p.6 44 De luni până luni - Plastica - Aphrodita Teodorescu, „24:ore”, 29 mai, 1995 45 Icoane pe lemn - Petre Bicer, „Evenimentul”, 30 mai, 1995 46 Chemarea credinței străbune - Petre Bicer, „Evenimentul”, 1995, 28 oct., p.11 47 Expoziție de pictură - Viorica Toporaș - R. Heinisch, „Evenimentul”, 5 oct., 1995 48 D.N. Zaharia - „Iașul vernisajelor”, vol.1: Icoane azi - p. 216-220, Ed. Cariatide, 1995 49 La Casa Americii Latine - „Curierul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
din taine și istorii, Tu, cea mai renumită-ntre podgorii. Ai adunat tot focul din câmpie, Ai adunat tot aurul din soare, Să ai buchet, aromă și culoare Și să ne dai un strop de bucurie. Ai adunat din rânduieli străbune Paharul plin cu har și-nțelepciune. Au înțeles și unii cărturari, Au înțeles și zeii cei mai mari Au înțeles și gloatele rebele, Au înțeles și visurile mele Că cel mai bun e vinul de Cotnari. * Când o să-ți fie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înduioșătoarei lumi a celor care nu cuvântă, bucuriei de a citi și de a se afla în mijlocul familiei dragi, lumii încântătoare a poveștilor, patriei iubite în semn de recunoștință că-i sunt fii, lumii încântătoare a poveștilor, datinilor și religiei străbune, într-un cuvânt, societății de azi și de mâine. Autoarea invită cititorii să adopte o poziție personală față de modelele oferite în această carte, având convingerea că ele nu vor fi considerate nicidecum niște „ rețete „ gata preparate, ci se vor constitui
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și trăim. Străbătut de arcul neclintit al Carpaților, spațiul românesc seamănă cu o cetate medievală zidită. Cea dintâi virtute a românului a fost devotamentul față de țară. N-a existat datorie ami sfântă a strămoșilor ca aceea de a apăra vatra străbună, rămânând neclintiți ca munții, cum zice poetul . Numai vântul se tot schimbă, Însă munții stau pe loc. Facem parte dintr-un popor pentru care iubirea de patrie a constituit sufletul existenței sale istorice . Istoria noastră a fost o necontenită luptă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Valea Sării (la 45 km de Focșani) spre Năruja, Nistorești, continuând cu DJ205D. Din Năruja face legătura cu DJ205A (spre Paltin și Nereju). Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face o altă ramificație spre Andreiașu, drum de asemenea neasfaltat
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și pot cunoaște datinile străbune ale locurilor. Din satul Năruja, DJ205D face o altă ramificație spre Andreiașu, drum de asemenea neasfaltat ce trebuie modernizat întrucât “Focul Viu” reprezintă o atracție unică la nivel european, care stârnește interesul turiștilor, aceștia dorind să o viziteze, dar datorită
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
cel original - Mihail.” Pe baza documentelor, se precizează că În anul 1835, protopopul Sculenilor Mihail Sineacevschi adaugă terminațiunea “ovici” străbunului, preotul Dumitru, fiul lui Alexandru, fiul lui Mihail, toți preoți. Aceste documente i-au permis părintelui să revină la numele străbun de Mihail. În volumul editat de Colecția “Ginta Latină” În 2005 au fost prezentate direcțiile stiințifice și se reconstituie scrierile preotului privitor la cărți vechi, manuscrise, studii despre mănăstiri, biserici, personalități bisericești și ale culturii. Se Îmbogățesc astăzi cunoștințele despre
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și slab pentru asemenea încercări cum să împart, Doamne, strămoșii și copiii ce îi am cum să împart o țară-n trei și în două același neam? cum să împart, Doamne, Moldova și prea dulcea Bucovină lăsând crengile deoparte de străbuna lor tulpină? cum să împart pe Ștefan Vodă ca pe-un lan tivit cu maci când e unic ca și munții în străbunii noștri daci? cum să împart pe Eminescu ca pe-un râu ce curge lin când e unic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în două același neam? cum să împart, Doamne, Moldova și prea dulcea Bucovină lăsând crengile deoparte de străbuna lor tulpină? cum să împart pe Ștefan Vodă ca pe-un lan tivit cu maci când e unic ca și munții în străbunii noștri daci? cum să împart pe Eminescu ca pe-un râu ce curge lin când e unic ca izvorul ce se dăruie din plin? iartă-mă, deci, Doamne, sfinte că nu pot să mă împărțesc cum ai împărți o pâine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a spus audienței: ,, Nu există înțeles în cuvintele evreu, musulman și creștin în terminologia patriotismului, există doar o țară numită Irak și toți sunt irakieni. Le cer concetățenilor mei să fie doar irakieni, deoarece toți aparținem unui singur fond, fondul străbunului nostru Sem (semiți); toți aparținem acelei rase nobile, și nu există nicio distincție între musulman, creștin și evreu"1. Feisal s-a instalat la Bagdad, nu la invitația liderilor locali, ci la aceea a britanicilor, ale căror forțe armate eliberaseră
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ma si froide Marguerite? B (it) [SONET DE TOAMNĂ Spun ochii tăi cei limpezi, mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" -Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
răspuns destul de ciudate: T35 SONET DE TOAMNĂ Spun ochii tăi cei limpezi, mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" Q1 Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, non-R1 Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal [...] Sminteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă? Q2 = R1 (Trad. Ion Pillat) Versurile 2 și 3 par
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pași ai reformei lui Heliade, înainte de publicarea Gramaticii românești, aparțin dascălului de la Sf. Sava, dornic să înlesnească învățătura școlarilor săi: „simplificai sau împuținai literele alfabetului, alungând atâtea slove și preparând calea de a se întruduce în locul lor, cu încetul, literele străbune“ (Daniel Tomescul). O înștiințare privind editarea unor table didactice după metoda lancasteriană „fu prima scriere ce apăru pe orizontul României tipărită cu alfabetul simplificat“. Inițiativa lui Heliade, susținută de colegul său Daniel Tomescu, va aprinde mânia mitropolitului Grigore, în același
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
institutorul Basile Drăgoșescu se adresează elevilor cu aceste cuvinte: „- Copii! după secole de-ncruntare, astăzi ne zâmbește și nouă, românilor, bunul Dumnezeu. De astăzi încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin. Jos slova străină! sus litera străbună!“ După care inimosul dascăl, cu frumoasa lui caligrafie, scrie pe tablă cu litere latine: „Vivat România! Vivat Națiunea Română! Vivat Alexandru Ion întâi, Domnul Românilor!“ Scena se va întipări puternic în memoria unuia dintre școlari, care o va evoca peste
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
următor: „Albe, stîrnind instinctul satanic”. Acum se vede mai bine cum a procedat. în vorbire exista expresia „instinct organic”, cel prin care se manifestă nevoile elementare (foame, sete, dorința de reproducere), numit și „instinct natural”, „instinct orb”, „instinct fatal”, „instinct străbun”, „geniul speciei”. Un contemporan de-al lui Bacovia i-a făcut loc în versurile sale: „Și-n [ochii - n. m.] ei [ai Evei - n. m.] disting instinctele străbune,/ Din epoci lungi de fier și de silex” 2). Mai reticent și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]