1,253 matches
-
depunem câteva garoafe roșii pe mormântul bătrânului Will, păstrând apoi un moment de reculegere... Totul degajă simplitate, aer familial, generozitate, încât cuvintele par de prisos... Și totuși Eternitatea bate la ușa de unde nu poate răspunde decât El, inegalabilul Shakespeare... Străbatem străduțe înguste în căutarea urmelor marelui Will și achiziționăm doar mici suveniruri. În memoria marelui bard s-a clădit Royal Shakespeare Theatre, cu cea mai bună trupă a țării care prezintă magistral piesele dramaturgului la sediu și în numeroasele turnee. Publicul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Hacienda devenise cel mai cunoscut club de pe planetă, diverse mișcări muzicale, clubbing sau de modă se uneau pentru a crea o multitudine de stiluri și ritmuri noi și pline de efervescenta. În același timp, într-un birou mic de pe o străduța numită Chapel Walks, o cu totul altă mașinărie muzicală era pusă la cale. Un manager pe nume Nigel Martin-Smith remarcase că, exceptând ceea ce se întâmplă în Manchester, topurilor britanice de muzică pop le lipsea acel ceva. Nu apăruse nimic nou
Take That () [Corola-website/Science/312723_a_314052]
-
tango tipic (premieră la “Café la Giralda” din Montevideo). Muzică: Edgardo Donato (compozitor argentinian, 1897-1963). Text: Carlos César Lenzi (1895-1963). Muzică: Juan de Dios Filiberto (compozitor argentinian, 1885-1964). Text: Gabino Coria Peñaloza (1881-1975). Textul, scris în anul 1903, descrie o străduța îngustă tipică din satul Olta din nordul Argentiniei (denumită “Caminito”). Titlul a fost extrapolat în 1926 de către compozitor și la străduțele înguste din cartierul “La Boca” din Buenos Aires. Muzică: Julio César Sanders (compozitor argentinian, 1897-1942) Text: César Vedani (1906-1979) Muzică
Tango () [Corola-website/Science/311033_a_312362]
-
Juan de Dios Filiberto (compozitor argentinian, 1885-1964). Text: Gabino Coria Peñaloza (1881-1975). Textul, scris în anul 1903, descrie o străduța îngustă tipică din satul Olta din nordul Argentiniei (denumită “Caminito”). Titlul a fost extrapolat în 1926 de către compozitor și la străduțele înguste din cartierul “La Boca” din Buenos Aires. Muzică: Julio César Sanders (compozitor argentinian, 1897-1942) Text: César Vedani (1906-1979) Muzică: Francisco Canaro (1888-1964) și Mariano Mores (compozitori argentinieni) Text: Ivo Pelay (1893-1959) În prima jumătate a secolului al XX-lea au
Tango () [Corola-website/Science/311033_a_312362]
-
Străduța " () este o pictură de Jan Vermeer van Delft, creată între anii 1657-1658. Este găzduită de Rijksmuseum din Amsterdam, și este semnată în stânga jos, sub fereastră, cu literele „I V MEER”. Deși pictura reprezintă într-adevăr două case și inițial a
Străduța (Vermeer) () [Corola-website/Science/305981_a_307310]
-
Kerk" ("Biserica Veche") din Delft. Primele sale tablouri — în comparație cu operele de mai târziu — au un format mai mare și reprezintă scene religioase sau istorice. Vermeer pictează și două tablouri cu vederi din orașul său natal: "Vedere din Delft" (1660) și "Străduța" (1657-1658). O altă categorie o reprezintă tablourile pe teme așa zise moralizatoare: "Proxeneta" (1656) și "Fată dormind" (1657), probabil după consumul unei cantități exagerate de vin. Cele mai multe tablouri cu fete tinere sau femei mature au un caracter narativ, în relație
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
arterele numite în prezent Calea Victoriei și Strada Ion Câmpineanu. Pasajul a fost demolat în 1958. În 1857, Frederic Bossel, proprietarul casei Bossel, cumpără de la Pericle Ghica un teren de aproximativ 5.000 m², situat în nordul Casei Török, cu o străduță perpendiculară pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care cobora spre Strada Știrbey Vodă - conform ortografiei vremii (azi Strada Ion Câmpineanu). Străduța era flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
casei Bossel, cumpără de la Pericle Ghica un teren de aproximativ 5.000 m², situat în nordul Casei Török, cu o străduță perpendiculară pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care cobora spre Strada Știrbey Vodă - conform ortografiei vremii (azi Strada Ion Câmpineanu). Străduța era flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere la pasajul inaugurat în
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
000 m², situat în nordul Casei Török, cu o străduță perpendiculară pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care cobora spre Strada Știrbey Vodă - conform ortografiei vremii (azi Strada Ion Câmpineanu). Străduța era flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere la pasajul inaugurat în 1859. Pasajul mai avea o ramură care ieșea tot în Strada
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
cobora spre Strada Știrbey Vodă - conform ortografiei vremii (azi Strada Ion Câmpineanu). Străduța era flancată de ambele părți de mici prăvălii. Bossel pardosește străduța cu lespezi de piatră și execută scări de piatră pentru coborîrea spre strada Câmpineanu. Apoi acoperă străduța cu un acoperiș de sticlă galbenă, dând naștere la pasajul inaugurat în 1859. Pasajul mai avea o ramură care ieșea tot în Strada Câmpineanu, în spatele Teatrului Național. În noul pasaj Constantin Alexandru Rosetti și-a instalat redacția ziarului "”Românulŭ”" (după
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
În apropiere de Centrul Vechi al orașului Baia Mare, pe o străduță îngustă, tipic medievală, se află o clădire care adăpostea, în Evul Mediu, celebra Monetărie . Aici se transforma, în lingouri și monede, aurul extras din exploatările miniere aflate in bazinul băimărean. Din această pricină, orașul a putut avea fortificații, locuitorilor li
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
de mâncare se găsește. La depozit am cunoscut un român înalt, frumos și blond ca Nichita Stănescu... Omul ăsta nu mai avea speranță, dar râdea. Se considera norocos pentru că locuia într-o rulotă pe care o găsise, stricată, pe o străduță din Roma. Fără ușă, fără geamuri, pusese celofan să mai oprească frigul. Când nu muncea, mergea la Conad, își gătea la o butelie de voiaj și aștepta a doua zi. Am cunoscut oameni care-și perfecționaseră arta de a locui
Încă pot coborî! () [Corola-website/Science/296089_a_297418]
-
la începuturi sub numele de Riga, într-un moment dat formând un port natural cunoscut drept Lacul Riga, dispărut în ziua de azi. Se consideră că râul a împrumutat numele său orașului. Cursul vechiul râu mai poate fi găsit urmărind străduțele Kalku și Ridzene din Vechea Rigă. Întemeierea modernă a orașului este pusă de istorici pe seama negustorilor germani, mercenarilor și cruciaților care au ajuns pe aceste pământuri în a doua jumătate a secolului al XII-lea, atrași de zonele slab populate
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
iar sarazinii pe malul opus. Cruciații au încercat să construiască un drum din pietriș, dar au fost bombardați cu foc grecesc. Cavaleria a trecut printr-un vad și a pătruns în orașul Mansurah, unde a fost nimicită în labirintul de străduțe. Ludovic a ordonat retragerea și, apoi, a fost luat prizonier. Sarazinii au cerut o răscumpărare colosală, fiind plătită imediat. Damietta a fost restituită imediat egiptenilor, iar cruciații au plecat înfrânți. Ludovic a mers în Țara Sfântă, unde a petrecut patru
Cruciadă () [Corola-website/Science/298175_a_299504]
-
o poiană de pe malul drept al Cuiejdiului, pe versantul Dealului Cozla, către limita nord-vestică a cartierului Dărmănești lângă DN 15C. Punctul de reper este la 1,5-1,6 km anterior de ieșirea DN din oraș, unde un indicator arată o străduță aflată pe stînga sensului de mers. Cu mașina se poate merge numai pînă la o punte aruncată peste Cuiejdi, de unde accesul se face pe jos. Clădirea este din bârne de brad. Actual restaurarea nu este terminată și cercevelele ferestrelor nu
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
Biserica „Zlataust” din Iași este situată pe o străduță veche, stradela Zlataust nr.5, în apropirea Centrului Civic, în spatele Universității Petre Andrei și are hramul Sf. Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) și Sf. Mucenic Teodor Tiron (17 februrie). Este monument de arhitectură din patrimoniul istoric și arhitectural al
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
la suprafață în momentul în care dealul a fost tăiat. Ana Bucea, născută Dușe, în anul 1866 și decedată în anul 1964 spunea că accesul la biserică se făcea prin trei locuri: primul drum era din strada principală pe o străduță, al doilea drum de acces prin drumul Ocnei iar al treilea prin drumul Slimnicului. Stancu Maria, născută Pescar, la data de 21 februarie 1892 spunea: "am auzit de la moșul meu Savu Nicolae, zis și Pușcașu(pentru că deținea o armă) că
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
și pe acel loc s-a deschis un Muzeu al mozaicului. In afara acestora se mai pot vedea astăzi resturi ale "Palatului Bucoleon" și ale "Palatului Mangor". O capelă imperială este bine conservată în subsolul unui magazin, în timp ce pe multe străduțe se pot remarca frânturi de ziduri bizantine, pe lângă care turiștii neavizați trec cu nepăsare.
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
în anul 2012. El va avea o lungime de 13,7 kilometri, din care 1400 de metri vor trece pe sub strâmtoare la o adâncime de 55 de metri. Construcțiile epocii moderne s-au lovit de o rețea de străzi și străduțe medievale cu pante mari pe cele șapte coline istorice, flancate de locuințe și edificii publice cu structură învechită din lemn. In partea istorică și centrală a orașului, imense cartiere insalubre au fost degajate progresiv de către urbaniștii sec. al 20-lea
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
au dezvoltat puternic și cartierele europenizate de la nord de Cornul de Aur, respectiv tradiționalele cartiere Karaköy (Galata) și Beyoğlu (Pera). In Galata, vechiul cartier genovez, evreii, grecii și armenii sunt în continuare grupați în comunități strânse pe anumite străzi, sau străduțe înguste care escaladează colina de la nord de Cornul de Aur. In schimb la bază, pe lungul golfului sau al strâmtorii s-au dezvoltat cartierele băncilor și ale armatorilor. Pe platoul colinei amintite, în cartierele Galatasaray și Taksîm s-au concentrat
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
West End, unde au fost construite cartiere la modă ca St. James's, în apropierea reședinței principale a regelui (reședința regală a fost Whitehall Palace până în anii 1690 când a fost distrusă de un incendiu, apoi Palatul St. James). Pe străduța Piccadilly au apărut conace ale curtenilor, precum Casa Burlington. Separația dintre clasa de mijloc mercantilă din Londra și lumea aristocratică a curții din Westminster a devenit completă. Și în oraș a existat o tendință a oamenilor de a se muta
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
niște rude germane, dar care le servesc cina oricum, fiecare vorbind în limba lui. Clark reușește să transforme un dans popular bavarez într-o încăierare de stradă, după care el, fugit în grabă, își blochează mașina Citroën DS într-o străduță medievală prea îngustă. Ajunși la Roma, membrii familiei Griswold închiriază o mașină de la un birou de turism. Cu toate acestea, ei nu știu că adevăratul managerul este imobilizat de doi hoți. Șeful hoților le dă o mașină în al cărei
Vacanță prin Europa () [Corola-website/Science/326460_a_327789]
-
venituri modeste mergeau în Țigănie, pe strada Negoiu. Cele mai căutate erau „Clopotul de Aur”, de pe strada Castelului (lângă transformatorul electric), și două bordeluri cu numele „La Sebeni”, unul în apropierea străzii 13 Decembrie de azi, al doilea pe o străduță din spatele Hidromecanicii. O altă adresă celebră era în Brăila, „"La tanti Elvira"”. De unde și versurile: „"La noi la Brăila" "La tanti Elvira" "Ușor se câștigă lira" "Femeia iubește" "Bărbatul plătește."” Astfel de stabilimente aveau un felinar în față. Când era
Bordel () [Corola-website/Science/325167_a_326496]
-
pe acest sector, iar șinele de tramvai au fost scoase de acolo). De la sud la nord se întind, printre altele, Alten Landhaus, Coloana Sfintei Ana, Biserica spitalului și Primăria cu Turnul orașului. Ea se prelungește la intersecția cu "Marktgraben" prin străduța "Herzog-Friedrich-Straße". Pe această stradă au trecut luptătorii din rezistența tiroleză conduși de Andreas Hofer, care au învins forțele bavarezo-franceze în prima bătălie de la Innsbruck. Alți luptători din rezistență au mărșăluit pe această stradă în 1945, după înfrângerea trupelor naziste: Innsbruck
Maria-Theresien-Straße (Innsbruck) () [Corola-website/Science/328047_a_329376]
-
Getreidegasse (în traducere literală "Străduța de cereale") este o stradă comercială aglomerată din cartierul vechi al orașului austriac Salzburg. În casa de la nr. 9 s-a născut și a locuit până la vârsta de 17 ani faimosul compozitor austriac Wolfgang Amadeus Mozart. Denumită inițial Trabegasse (derivat
Getreidegasse (Salzburg) () [Corola-website/Science/328272_a_329601]