5,990 matches
-
1999; Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, I, Pitești, 2000; Bucur, Poeți optzeciști; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației ’80, Chișinău, 2000; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I-III; Adrian Oțoiu, Proza generației ’80. Strategii transgresive, I-II, Pitești, 2000-2003; Alexandru Mușina, Sinapse, Brașov, 2001, 61-72, 99-128; Popa, Ist. lit., II, 601-606; Carmen Mușat, Strategiile subversiunii, Pitești, 2002, 179-208, passim; Negrici, Lit. rom., 398-407; Marian Victor Buciu, Panorama literaturii române în secolul XX, I, Craiova
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
dinamică extrem de activă a individualizării persoanelor și mai ales a transferurilor de roluri și identități de la statul național și de la diferite organizații sau corporații spre persoanele individuale. Pentru a face față presiunilor de individualizare, persoanele individuale se străduiesc să dezvolte strategii de viață cât mai adecvate și devin sau trebuie să devină tot mai reflexive cu privire la propriile opțiuni și la deschiderile sociale ce li se oferă. Prin urmare, individualizarea trebuie privită nu numai prin prisma problemelor pe care le generează, ci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
subminează solidaritățile de grup, premiază indivizii care-și organizează proiectele de viață astfel încât să beneficieze de noile oportunități oferite și îi sancționează negativ pe cei care nu reușesc să gestioneze riscuri și oportunități existente. În consecință, indivizii elaborează și aplică strategii de viață dependente de instituțiile pieții, dar centrate pe ei înșiși. Controlul exterior exercitat de structuri transindividuale este erodat, chiar contestat și evitat, întrucât fiecare se vrea a fi stăpânul propriului destin social. Chiar dacă se întâmplă ca individul să eșueze
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezultă stările de tensiune socială în care toți sunt revoltați; România apare ca o țară de revoltați într-o liniște a tensiunilor sociale care numai periodic izbucnesc, asemenea unui vulcan în erupție instantanee ce surprinde pe toți sau pe nimeni. Strategii de construcție identitară asociate inegalităților recente Inegalitățile recente își constituie și propriul spațiu de manifestare sub forma strategiilor construcțiilor identitare pe care individualizarea tot mai accentuată le impune. În acest proces, putem specifica trei strategii - fixare, retragere, preluare -, care, prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a realității cu fantezii mai mult sau mai puțin realizabile. Preluarea se bazează pe imagini, emoții și alte resurse identitare exterioare individului și asociate cu alții sau chiar cu evenimente și obiecte saturate de o simbolistică relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de o simbolistică relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
realității sociale se realizează în condiții de individualizare, ea devine dependentă de modul de construcție a identităților individuale. Fiecare individualitate participă însă în mod diferit la acest proces. Unii aplică strategii de genul fixării, retragerii sau preluării, pe când alții dezvoltă strategii de „inventare a sinelui”, adică de prospectare a oportunităților și riscurilor și de dezvoltare creatoare a unor traiectorii biografice de succes. Între unii și ceilalți apar inegalități subiective care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să devină o corporație pe cât de autonomă, pe atât de comercială, universitatea ajunge să se comporte ca atare: vinde servicii educaționale studenților deveniți „clienți” și „consumatori”, își schimbă structura de organizare și conducere după modelul corporațiilor industriale, pentru a propune strategii de marketing și relații publice, de asigurare a calității și de parteneriat cu industria, aspirând, atunci când se poate, chiar să fie cotată la bursă (cum face Phoenix University din SUA). Învățământul superior, divers cum este în prezent, a ajuns astfel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunitar: „Dacă n-ar fi amenințați de primărie să-i deie amendă, nu” (poștaș, 45 de ani) sau: „Nu se mai duce nimeni, nu lucră nimeni de pomană. Vecinii au întins piatra... Dacă-i obligă primăria” (pensionară, 57 de ani). Strategii de consum media Toți cei intervievați declară că citesc ziare. Astfel, ziarul cel mai citit în sat este Renașterea Bănățeană, dar: „Mai există aproximativ zece abonați la ziare centrale precum: Libertatea (abonații tineri), România liberă și Evenimentul zilei (abonații în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
formarea unui capital relațional mai puternic. Echipa de fotbal este un astfel de vehicul. Întâlnită în Traian Vuia, Trifești și Zerind, ea poate aduna oamenii, oferindu-le prilejul de a identifica problemele și interesele comune și de a dezvolta apoi strategii de acțiune colectivă. Tabelul 2. Viață comunitară informală în cele șase sate Satul Activități Tomșani În puține rânduri, comunitatea locală pare a acționa precum o comunitate. Nu există nici o sărbătoare locală, nici indicii ale unor proiecte comune. Hramul biserici locale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de opinie (fie că sunt politicieni, lideri locali sau specialiști în agricultură) pot ajuta publicul rural să sesizeze importanța acestui proces, să-i înțeleagă particularitățile, să vadă care sunt domeniile care vor fi cel mai afectate și să-și formeze strategii individuale de depășire cu succes a schimbărilor majore pe care le va aduce. Procesul de stimulare a „patriotismului local” a fost selectat ca vector purtător al întregii construcții, printr-un concurs de acțiuni comunitare, care să așeze localitățile participante pe
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rețele de policlinici, cantine pentru săraci, școli de recuperare pentru copiii cu handicap, centre de intervenție în prevenirea SIDA și de consiliere a tinerelor cupluri. Ele fac cinste Evangheliei, dar sunt departe de a reprezenta o viziune de ansamblu, cu strategii specifice pentru perioade scurte și lungi. O Biserică Ortodoxă nu poate lansa doar proiecte pentru a repara mai ales deficiențe. Lipsește comunicarea activă - prin intermediul radio-TV și al revistelor culturale - cu intelectualii creștini dornici de reflecție vie, dar incapabili de unison
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a-i afecta valorile fundamentale, de a-i exploata excesiv imaginea. Banii îi atrag deopotrivă pe sportivi și pe organizațiile sportive care sunt tentate să semneze contracte pe termen lung, în ideea, de altfel pozitivă, de a-și putea trasă strategii de dezvoltare pe termen lung. Pe de altă parte, inelele olimpice au atras companii dintre cele mai puternice (Coca-Cola, Kodac, IBM, Panasonic, Reebock, Swatch etc). Încheind contracte de sponsorizare pe termen lung, ele pot exercita presiuni pentru a-și irnpune
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
Situația dotării cu facilități sportive este foarte diferită. În statele dezvoltate, există un număr impresionant de cluburi (aproximativ 80.000 în Germania și Elveția). Adoptarea marketingului determina găsirea unui răspuns eficient la absența, descreșterea, caracterul latent sau sezonalitatea cererii, prin strategii de marketing adecvate. În statele aflate în curs de dezvoltare, numărul cluburilor este insuficient (aproximativ 3.500 în România). Din cauza numărului lor redus, bazele sportive sunt folosite cu precădere pentru sportul de performanță. Concurența între ele este slabă. Adoptarea opticii
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
dreptul muncii și dreptul comercial, în care s-au introdus clauze juridice specifice. Apariția acestei noi profesii nu a dus nici la modificarea structurii sau modului de funcționare ale federațiilor sportive. Federațiile sportive profesioniste (fotbal,box,ciclism,baschet etc.) a strategii de piață active, pentru o cât mai bună poziționare pe piată sportului de spectacol. Concurență dintre acestea și organizațiile sportului amator va deveni din ce in ce mai mare, nu numai pentru atragerea consumatorului de sport, ci și pentru atragerea sportivilor în sistem. Tendința
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
cont că aceasta poate avea două semnificații distincte extrem de importante și de delicate atât în evoluția unui stat-națiune, cât și în evoluția sau involuția comunităților componente în timp, și anume: diversitatea culturală internă și diversitatea culturală internațională. Politicile culturale reprezintă strategii specifice proprii fiecărui stat-națiune elaborate în spiritul principiilor independenței și suveranității sale naționale și au ca scop principal atât protejarea culturii, cât și îmbogățirea ei, ceea ce reflectă în mod concret ideea teoretică fundamentală de management al diversității. 2.2. Diversitate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
italiană, olandeză și germană). Cu toate acestea, se apreciază că limba franco-provençală nu este mai oficială în Elveția decât în Franța și nici limba picardă nu este mai oficială în Belgia decât în Franța! Politicile lingvistice pot fi considerate ca strategii proprii fiecărui stat, care sunt subordonate unor interese de dezvoltare durabilă stabilă și echilibrată pe termen lung. Ele fac parte din programul general de management al diversității culturale și lingvistice. Diversitatea lingvistică este sâmburele din care a încolțit dorința Europei
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
schițate, managementul diversității este încă descris ca un stil sau ca o atitudine fundamentală. Există însă o multitudine de instrumente care contribuie, la niveluri diferite, la încurajarea pluriculturalismului, precum și la promovarea capacității de integrare socioculturală a organizațiilor. Este vorba despre strategii globale ale dezvoltării personalului, ale dezvoltării organizației și de măsurile de comunicare ale întreprinderii. Sprijinindu-se pe deschiderea spiritului cultural, pe angajamentul cadrelor, pe atitudinea, cât și pe aptitudinea lor de a deveni mediatori între reprezentările și interesele divergente, aceste
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ani doctrină de stat, „politica abstractă și literară” se întorcea astfel, cu politicienii ei cu tot, de unde plecase, adică din spațiul alternativ pe care și-l construise cu încăpățânarea și radicalismul „disidentului” post festum, căzând în cursa celor mai cinici strategi ai „Regimului Iliescu”, buni cunoscători ai intelectualului român încă de pe când îl reeducau, fabricau, utilizau și manipulau, adică din perioada 1948-1989. Poate că „Regimul Băsescu”, instalat surprinzător prin ambigua alternanță politică de la sfârșitul anului 2004 și repede compromis - în ciuda popularității
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mijloacele de învățământ utilizate; • seturi de exerciții, teme de lucru, activități practice pe care le vor efectua elevii. 8.3.7. Modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute de elevitc "8.3.7. Modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute de elevi" • strategii de evaluare tradiționale; • strategii de evaluare alternative. 8.4. Proiectul didactic al activității educaționale - aplicații pentru domeniul științelor juridicetc "8.4. Proiectul didactic al activității educaționale - aplicații pentru domeniul științelor juridice" 8.4.1. Proiectul didactic al unei activități educaționaletc
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
seturi de exerciții, teme de lucru, activități practice pe care le vor efectua elevii. 8.3.7. Modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute de elevitc "8.3.7. Modalitățile de evaluare a rezultatelor obținute de elevi" • strategii de evaluare tradiționale; • strategii de evaluare alternative. 8.4. Proiectul didactic al activității educaționale - aplicații pentru domeniul științelor juridicetc "8.4. Proiectul didactic al activității educaționale - aplicații pentru domeniul științelor juridice" 8.4.1. Proiectul didactic al unei activități educaționaletc "8.4.1. Proiectul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
România și din alte țări din Uniunea Europeană. 6. Să analizeze și să compare cadrul instituțional al prevenirii și combaterii actelor de terorism din România cu cel din alte țări din Uniunea Europeană. - afective: 1. să manifeste interes pentru studierea problematicii terorismului. Strategii didactice Metode de predare - expunerea dialogală - explicația - conversația euristică - comparația Mijloace didactice: tablă, marker, laptop, videoproiector cu ecran pentru prezentare de slide-uri; Codul Penal al României; acte normative din legislația internă și internațională referitoare la prevenirea și combaterea actelor de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
unei spețe conținutul asimilat cu privire la dobândirea sau pierderea cetățeniei. - afective: 1. Să-și formeze spiritul practic în desfășurarea activității profesionale. 2. Să manifeste interes pentru studierea problematicii cetățeniei. - educative: 1. Să-și dezvolte capacitatea de generalizare în activitatea practică ulterioară. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: expunerea dialogată; Metode și procedee:expunerea; enumerarea; explicația; prelegerea; sistematizarea. Mijloace de învățământ: orice curs de drept constituțional; Constituția; Tratat de drept constituțional; legea cetățeniei române nr. 21/1991. Desfășurarea activității: Proiect de curs1tc "Proiect de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
corect noțiunile învățate în spețele propuse pentru a fi rezolvate în ultima parte a seminarului. Obiective afective: - manifestarea unei atitudini pozitive față de domeniul științific; - înțelegerea noțiunilor printr-o interpretare practică, pentru crearea ca viitor specialist; - participarea la propria dezvoltare profesională. Strategii didactice: Metode folosite: explicația; conversația; studiul de caz. Mijloace didactice: Constituția României, republicată; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; Codul de Procedură Civilă; spețe din jurisprudența Curții de Apel București. Bibliografie: Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
principală ramură a dreptului și însușirea terminologiei juridice Durata: 2 ore Obiective operaționale: - să definească statul în cele două accepțiuni ale sale; - să distingă dreptul public de cel privat; - să se explice de ce este dreptul constituțional principala ramură a dreptului Strategii didactice: - frontal, individual; - metode: expunere, explicația, conversația euristică, reflecția personală; - mijloace de învățământ: cursuri, Constituția României. Bibliografie: Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, București, 2006; Constituția României; Constituția României, comentată și adnotată. Desfășurarea activității: Proiect de seminar
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]