34,510 matches
-
către casă: "Boșorog nenorocit ce ești, iar te-ai îmbătat ca porcul, iar vii fără niciun sfanț în buzunar, fără nicio fărâmă de pâine pentru copii?" Vasile nu zicea nimic. Se apropia șovăielnic de scările blocului, își lua un elan strategic și se repezea spre ele ca spre o redută pe care voia s-o cucerească. Strategia nu-i reușea mereu din prima, așa că făcea câțiva pași îndărăt, studia din nou obiectivul care trebuia luat cu asalt, își reconsidera, energetic vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a dreptul înfiorător. În jurul mesei, complet detașată, dar cu o plăcere diabolică, respirând din tot pieptul, de nimicnicire, mă iau de o persoană mitocană, reprezentanta acelei categorii (Pink ) pentru că pot, aproape pe degeaba, dar cu ironie și cruzime, foarte inteligent (strategic ). Ignoră-mă cât vrei. Dar te asigur că, deși nu mă bagi în seamă, sunt cât se poate de prezentă. Îți place sau nu, eu am de spus ultimul cuvânt. * Am citit măi demult despre o carte (legată de Dianetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nebun, nicio zi nu seamănă cu alta. Când nu stătea în delir la pat, femeia se preocupa de curățenia din odăița ei, inspectând toate lucrurile și așezându-le atent la locul lor. Astfel, acolo mereu domnea o ordine amănunțită și strategică. Câteodată, Victor îi mai aducea în dar și câte o carte, carte a cărei lectură era destinată pentru momentele de aproximativă luciditate ale femeii, ce se împuținau cu fiecare zi încheiată. Iar acesta era cel mai bun lucru, pe care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
omul posedă o conștiință de sine autentică a timpului, a istoriei și a propriului sfârșit. Doar omul are capacitatea de a reflecta asupra morții. Numai el are la dispoziție o limbă cu structuri diferite ale frazei, posedă capacitatea să gândească strategic, să evalueze alternativele actelor sale și să reflecte asupra lui însuși: toate premisele gândirii abstracte și ale condițiilor mentale orientate către persoane sau obiecte precum iubirea și ura, convingerile și dorințele, temerile și speranțele. Chiar Charles Darwin definise omul drept
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
verticală), astăzi devenit chiar simbol al unui comportament etic, și evident prin conștiința de sine, și ea concept etic, care constituie premisa unui limbaj cu sintaxa complexă. Doar omul dotat cu limbaj este capabil, precum am spus, de un raționament strategic abstract și de autoreflecție, are stări mentale precum iubirea, ura, temeri și speranțe, convingeri și dorințe. Toate acestea au constituit fundamentul prin care omenirea a putut atinge un grad de dezvoltare culturală foarte elevat și mai ales temelia unei etici
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
biologico-mecanică nu este suficientă pentru explicarea originii valorilor și criteriilor etice ale omului. Exclusiv în om se dezvoltă, datorită capacității sale lingvistice, o extraordinară capacitate de colaborare, iar aceasta trebuie să se deprindă într-un context social. Odată cu evoluția gândirii strategice se dezvoltă și capacitatea empatică: a împărtăși cu ceilalți temeri, așteptări și speranțe, ba chiar, îndeosebi în interiorul grupului familiar, capacitatea altruistă. Aceasta asumase o importanță fundamentală pentru comportamentul social uman. Pe parcursul evoluției s-au format emoții și intuiții morale care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
intră în derivă și nu știe unde să le așeze: în rând cu toată lumea sau deviant față de ea. O astfel de tratare determină autoarea să nu se mulțumească cu o perspectivă descriptiv-conservatoare, ce răspunde imediatului, ci să prefere o perspectivă strategică, în care centralitatea se axează pe copil, dar și pe adulta care îl crește, pe democratizarea familiei și asupra perspectivelor parteneriale în locul celor paternaliste în relațiile dintre adulți, precum și în relațiile dintre adulți și puterea politică. Aceste valențe de abordare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
probabilitatea este să rămână cu copilul sau copiii săi, pentru care să nu dețină resurse suficiente). Având roluri și responsabilități diferite, bărbații și femeile au și nevoi diferite: nevoi de gen. Acestea pot fi împărțite în nevoi practice și nevoi strategice (L. Grünberg, M. Miroiu, 1997, p. 101). Nevoile practice de gen privesc acele lucruri de care femeile și bărbații au nevoie pentru a-și îndeplini mai ușor, mai bine sau mai repede rolurile sociale ce le sunt atribuite în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pildă, nevoia de a beneficia de o rețea de transport în comun rapidă, sigură etc. Din acest punct de vedere, persoanele părinți singuri, femei sau bărbați, se confruntă cu probleme comune. În principal, lipsa de timp, sărăcia relațiilor interpersonale. Nevoile strategice de gen se referă la raporturile inegale ce există în societate între femei și bărbați. Satisfacerea acestor nevoi determină rolurile și pozițiile diferite atribuite în mod tradițional bărbaților și femeilor în societate să se schimbe. Astfel de nevoi sunt, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
exemplu, asigurarea protecției împotriva hărțuirii sexuale, împotriva violenței domestice, eliminarea mesajelor sexiste din manuale, din cărțile pentru copii, din desene animate, din filme, din reclame, încurajarea femeilor să candideze în alegeri, să participe la luarea deciziilor etc. În categoria nevoilor strategice de gen se pot include și nevoile specifice femeilor în vârstă. Acestea se confruntă cu dificultăți, mai cu seamă rezultate din contextele sociale nefavorabile (de pildă, dacă au lucrat, au pensii cu o valoare reală mică; sau nu au deloc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un acord prealabil de acceptare. În comunism, familia, spațiul de acasă erau receptate ca un spațiu de rezistență, unde avea loc mica bârfă inofensivă, unde se descărcau frustrările acumulate în spațiul public 5. Uneori, intimitatea era tulburată prin microfoanele plasate strategic de serviciile de securitate. Drepturile privind privatitatea au însemnat dreptul de a dispune de propriul corp, de a da curs capacităților reproductive sau de a-l controla, de a utiliza contracepția sau de a face, la limită, avort 6. Dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau origine etnică, religie, orientare sexuală ori grad de handicap. Comisia Europeană a propus o strategie comunitară privind egalitatea de gen, în vederea combaterii inegalității și a discriminării între femei și bărbați pentru perioada 2001-2005. Aceasta are la bază cinci obiective strategice, respectiv: • egalitatea în viața economică; • participarea egală la procesul de luare a deciziilor; • egalitatea în viața socială; • egalitatea în viața civilă; • schimbarea rolurilor de gen și depășirea stereotipurilor de gen. Cu titlu ilustrativ, invoc dintre obiectivele pe care și le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care călăriseră câteva zile fără istov. Bagajele lor erau puține, constând din doi saci de voiaj, fiecare prins În curele de crupa calului. Ascuns În umbra unui portic, Diego Alatriste privi fanarul pe care el și colegul lui Îl așezaseră strategic la un cot al drumului, astfel ca să-i lumineze pe străini Înainte ca aceștia să apuce să-i vadă pe ei. Drumeagul acela, care cotea În unghi drept, pornea din strada Barquillo, de lângă palatul contelui de Guadalmedina și, după ce mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformări-lor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în realitate un nou cadru și un nou model economic, cu un conținut încă difuz pentru unii, dar tot mai prezent în realitate. Milton Friedman a explicat astfel rolul guvernului în noul context economic: "Un guvern chemat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economică a suferit transformări dramatice. Încă nu există un model teoretic, o paradigmă care să descrie și să explice aceste schimbări, dar ea se poate regăsi credem în conceptul de noua economie. Complexitatea transformărilor, de ordin tehnologic, politic, economic, social, strategic etc. aduce în realitate un nou cadru și un nou model economic, cu un conținut încă difuz pentru unii, dar tot mai prezent în realitate. Milton Friedman a explicat astfel rolul guvernului în noul context economic: "Un guvern chemat să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau societăți comerciale, mai centralizate în țările latine, catolice, mai descentralizate în țările nordice, protestante, întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor strategice, ocuparea cvasideplină a mîinii de lucru, stabilitatea macroeconomică, eficiența economică și echitatea socială, prin producerea și furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate. Atît în țările occidentale distruse de război cît și în țările în curs de dezvoltare, emergența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
din partea țărilor membre sau aspirante, pentru susținerea politicilor comunitare. Pe de altă parte, internaționalizarea economiei are ca rezultat și intensificarea concurenței dintre state. Ca urmare, acestea pot recurge la măsuri de sprijinire a agenților proprii, mai cu seamă din ramurile strategice, prin măsuri cum ar fi: reducerea de impozite, acordarea de subvenții și alte facilități, afectînd astfel cheltuielile publice. 7) Capacitatea de a plăti impozite, sau capacitatea fiscală. Țările bogate dispun și de o masă impozabilă considerabilă, care le permite susținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cei ai Partidului Comunist; în Ungaria, guvernarea Kadar a început această experiență încă din anii '70, consolidînd treptat autoritatea unităților locale și regionale. Transformarea începe cu instituțiile, cu cele mai importante instituții ale Statului, care iau deciziile referitoare la problemele strategice, cum ar fi sistemul de impozite, prioritățile bugetare, distribuirea avuției și creșterea economică. La nivel național, cea mai importantă instituție de acest fel este Parlamentul. Apoi, Guvernul rezultat din aritmetica parlamentară, sau dintr-o anumită voință politică. Într-un sistem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
raționale și care calculează, care caută în orice împrejurare, într-o manieră pur egoistă, să-și maximizeze utilitatea. Oliver Williamson a reluat această ipoteză și a întărit-o. După orice logică, egoismul proiectat în viitor conduce într-adevăr la comportamente strategice pe care acest autor le-a calificat ca oportuniste. Astfel, un furnizor care prin contract s-a angajat să livreze un produs, de o calitate dată, nu va respecta înțelegerile inițiale. Dacă el va intui că clientul nu verifică de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
țintirea unor nișe de piață, sau strategii de filieră, ce presupun dezvoltarea de filiere productive, de economii de scară, lanțuri de activități complementare în întreaga economie, vizînd atît piața internă cît și cea externă. Dacă sprijinul acordat de stat industriilor strategice sau aflate în reconversie necesită o perioadă mai mare de timp, atunci esențialul intervențiilor puterilor publice va consta din: reducerea taxării capitalului și a costului mîinii de lucru (dezindexarea salariilor și prețurilor); accentuarea eforturilor în materie de cercetare, în industriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cu avantajele astfel obținute, este și semnul că salariații își vor folosi integral capacitățile. Se discută astfel despre un "salariu de eficiență", sub nivelul căruia nu se poate obține loialitatea salariaților față de obiectivele firmei. Statutul relevă de asemenea o alegere strategică a colectivității. Dar raționînd în termeni de eficiență și nu de echitate, pentru a caracteriza statutul, trebuie recunoscut faptul că noi constrîngeri pot justifica o evoluție a așa-zisului statut, în numele unei eficiențe sporite. Combinînd cele două abordări de mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
organizațiile internaționale, ca și structurile mafiote sau teroriste debordează frontierele, coexistînd cu state naționale a căror pondere în economie culmea paradoxului! a crescut spre 50 % din P.I.B. Triumful pieței pare să conducă la propria-i reconsiderare. Se reconfigurează mari "concurențe strategice". Universalitatea pe care fiecare pretinde că o încarnează, împotriva tuturor celorlalți, bulversează ordinea firească a lumii și se opune ordinii divine, încercarea de a impune anumite valori particulare, de a crea o societate-lume condusă de o singură putere globală, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Statului pentru dezvoltarea infrastructurilor de transport, suport esențial al creșterii economice și al unității naționale. În opoziție, F. Perroux condamna avariția națiunilor, contrară unei creșteri economice bine repartizată la scară mondială. El credea că marile puteri caută să monopolizeze activitățile strategice. În continuare, numeroși economiști au denunțat relațiile asimetrice pe care comerțul mondial le întreține între țările industrializate și cele emergente. Odată cu creșterea puterii țărilor asiatice și cu accelerarea globalizării economiilor, prin intermediul unei deschideri crescînde a piețelor, națiunile au din ce în ce mai puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care profită toți cei care locuiesc la periferia unei aglomerări, fără să plătească impozite în orașul respectiv. Așa se face că "votul cu picioarele" poate veni în susținerea ipotezei tradiționale a pasagerului clandestin și clarifica o formă curentă de comportament strategic, ce consistă în a rezida într-o zonă unde impozitele sunt reduse, profitînd în același timp, grație vitezei automobilului mai ales, de serviciile furnizate într-o zonă unde impozitele sunt mai ridicate. Este un fapt extreme de frecvent, care evidențiază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
timp, grație vitezei automobilului mai ales, de serviciile furnizate într-o zonă unde impozitele sunt mai ridicate. Este un fapt extreme de frecvent, care evidențiază, între altele, fenomenele de extindere urbană sub formă de periurbanizare. Bineînțeles că o atare atitudine strategică a contribuabililor conduce la un răspuns nu mai puțin strategic al colectivităților locale. Lărgirea geografică a cîmpului lor de competențe și deci de impozitare. Mai precis, rezultatul efectelor de debordare, pe de o parte, ca și necesitatea unei anumite adecvări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]