1,448 matches
-
se bazează existența lor. Literatura "fiziologica" și "panoramica" a anilor 1840-1850, de tipul Leș Français peints par eux-mêmes sau Le Diable de Paris, a declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
panoramica" a anilor 1840-1850, de tipul Leș Français peints par eux-mêmes sau Le Diable de Paris, a declinat și a clasificat toate variantele tipurilor. Fiecare clasă și-a construit propria identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu evoluția personajelor, toaletele relevă și marchează etapele parcursului social. Diferențele vestimentare între cartiere exprimă, în toate timpurile, mai putin particularitățile locale decât contrastele sociale. Mai mult decat portretul unei clase, ele exprimă voința ei de afirmare. Modă impune o stratificare estetică de clasă. Splendoarea hainelor compune un limbaj de superioritate. Îmbrăcămintea joacă un rol esențial în recrearea portretului Parizienei, aparentă să coincide sau voalează esență personajului. Descrierile de toaletă sunt suficiente pentru a instrui cititorul asupra condiției sociale a personajului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de umor stoic. În închisoarea din Caransebeș naratorul e coleg de detenție cu lideri comuniști precum Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodnăraș (dar și cu, pe atunci, încă subalternul Nicolae Ceaușescu) și tot acolo ia notă pentru prima oară de stratificarea internă a partidului comunist, de privilegiile arogate de conducători, de practicile nedemocratice din partid, de carierismul unora. Un mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9.1. Definiția familiei și a căsătoriei. Tipuri de familiei 229
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9.1. Definiția familiei și a căsătoriei. Tipuri de familiei 229 9.2. Pattern-urile căsătoriei 231 9.3. Pattern-urile familiei 235 9.4. Familia în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
părți mari fiecare cu un număr de capitole. Prima parte face o introduce în sociologie ca disciplină științifică prin abordarea problemelor teoretice și metodologice semnificative. Partea a doua se concentrează asupra dinamicii societății. Partea a treia tratează conceptul crucial al stratificării sociale în cele trei dimensiuni definitorii: economică, politică și a prestigiului. Partea a patra, despre instituțiile sociale, se concentrează asupra a două instituții fundamentale: familia și educația. În sfârșit, partea a cincea își propune să examineze schimbarea socială prin analiza
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
le joacă sunt recompensați în moduri diferențiate. Deși fiecare societate are o structură socială distinctă, totuși aceasta conține anumite elemente comune cu oricare altă societate. Astfel, orice societate mai complexă are un sistem al diviziunii muncii și unele sisteme ale stratificării. Mai mult, oricare structura socială este aranjată într-un set al instituțiilor sociale. Discutăm ceva mai pe larg fiecare din aceste aspecte comune. Diviziunea muncii. O cauză care determină existența rolurilor diferite în orice structură socială este că oricare societate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nivel dat al dezvoltării economice, nu există nici o formulă pentru diviziunea muncii. Modul exact cum acea diviziune este realizată este o întrebare cheie la care trebuie să răspundă orice sociolog care încearcă să descrie sau să înțeleagă o structură socială. Stratificarea socială. Alături de faptul că reprezintă suportul așteptărilor diferite, rolurile variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate, după cum există și motive independente pentru existența ei. Spre exemplu, unele ocupații cer o instruire tehnică ridicată și sunt
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate, după cum există și motive independente pentru existența ei. Spre exemplu, unele ocupații cer o instruire tehnică ridicată și sunt mai dificil de învățat decât altele. Datorită acestui lucru, în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ridicată și sunt mai dificil de învățat decât altele. Datorită acestui lucru, în parte, astfel de ocupații sunt recompensate pentru gradul lor înalt de calificare și pentru a stimula oamenii să dobândească instruirea necesară. Relațiile dintre roluri și statusuri. Din cauza stratificării sociale, există relații de inegalitate între roluri și statusuri diferite în structura socială. Datorită diviziunii muncii de asemenea există relații de cooperare și interdependență între roluri și statusuri variate. Aceste relații definesc în mare structura socială. În esență, structura socială
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
între roluri și statusuri diferite în structura socială. Datorită diviziunii muncii de asemenea există relații de cooperare și interdependență între roluri și statusuri variate. Aceste relații definesc în mare structura socială. În esență, structura socială este compusă din sisteme de stratificare și diviziune a muncii în care fiecare din acestea reprezintă un sistem interrelat al rolurilor și statusurilor. Fiecare persoană care trăiește într-o societate ocupă un număr de statusuri și joacă un număr de roluri în amândouă aceste sisteme care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Vom examina câteva din instituțiile majore ale societății în câteva din capitolele următoare. Așa cum am precizat, la fel ca structura socială în ansamblul ei, instituțiile sunt alcătuite din relațiile dintre statusuri și roluri care implică atât diviziunea muncii cât și stratificarea. Oricum, fiecare instituție conține un astfel de set de statusuri și roluri interrelate la fel ca și sistemele specifice ale diviziunii muncii și stratificării și fiecare are o funcție particulară sau un set de funcții specifice. Deoarece instituțiile unei societăți
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
instituțiile sunt alcătuite din relațiile dintre statusuri și roluri care implică atât diviziunea muncii cât și stratificarea. Oricum, fiecare instituție conține un astfel de set de statusuri și roluri interrelate la fel ca și sistemele specifice ale diviziunii muncii și stratificării și fiecare are o funcție particulară sau un set de funcții specifice. Deoarece instituțiile unei societăți sunt sprijinite puternic de cultura acesteia, oamenii învață să considere aceste instituții ca esențiale și, în mod frecvent, să le apreciez ca bune. Instituțiile
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
noastre au sens numai dacă ne referim la pattern-urile mari pe care le găsim în orice societate. SARCINI SOCIALE UNIVERSALE. Există anumite probleme care trebuiesc rezolvate de orice societate. Am discutat deja despre cele mai critice: diviziunea muncii și stratificarea. În plus, există alte sarcini cheie pe care fiecare societate trebuie să le îndeplinească. În acest sens, fiecare cultură trebuie să aibă cunoștințe despre aceste sarcini și fiecare structură socială trebuie să asigure mijloace pentru realizarea lor. Printre aceste sarcini
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Reglementarea reproducerii și a relațiilor dintre sexe: stabilirea unor reguli care asigură reproducerea societății și reglementează comportamentul sexual. * Atribuirea rolurilor: deciderea criteriilor de ocupare a rolurilor în sistemul de diviziune a muncii al societății și stabilirea felului în care sistemul stratificării va recompensa pe aceia care ocupă rolurile. * Comunicarea: asigurarea capacității oamenilor de a comunica unul cu altul prin limbă și alte simboluri. * Guvernarea: instituirea unui sistem prin care regulile sunt elaborate, disputele rezolvate și obiectivele comune îndeplinite. * Norme referitoare la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe care o străbate România a multiplicat problemele sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
România a multiplicat problemele sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor factori sociali, care diferențiază
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor factori sociali, care diferențiază oamenii după activitatea pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care, după Weber, formează dimensiunile fundamentale ale oricărui tip de stratificare. Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]