1,771 matches
-
cap de carton smălțuit, ciobite ca vai de ele. Și-această a doua grotă în care mi-am adăpostit trupul moale, asemenea racului ce intră în cochilie, era arhitectura Iu 'pește: bloc muncitoresc mirosind a săpun de rufe, a varză stricată, a fecale. Și totuși, aș da orice să revăd acel apartament, să mă plimb prin el, să mă-ntorc acolo unde memoria mea a tras oblonul. Mama nu mai putea merge la lucru din cauza mea, dar banii nu ne ajungeau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
doriți, dar asta vă face docili și indiferenți. Noi, în schimb, am suferit. Noi am înfruntat fiara comunistă, noi știm ce este viața sub teroare, noi sîntem azi depozitarii moralității și chiar ai adevăratei credințe. Priviți-ne trupurile deformate, dinții stricați, ascultați-ne vorbind cu tremur în voce. Noi avem traume, noi avem despre ce scrie și vorbi. Ce am trăit noi a fost adevărat și a aureolat într-un fel chipurile noastre suferinde. Sîntem mai buni decât voi. Orice-ați
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de inteligență, discernământ și entuziasm, cu finețe psihologică și cu o reală afecțiune pentru tineri, pentru lumea lor care nu mai seamănă cu lumea noastră. E nevoie, pur și simplu, de scoaterea din rădăcină a acestui pom care face fructe stricate și de înlocuirea lui cu un pom ce va face roade bune. Altfel, în NATO sau nu, în Uniunea Europeană sau nu, vom rămâne o națiune fără viitor. Cea mai importantă problemă în România de azi Nu e nevoie de o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și sistemele de evacuare prin scurgere, pentru a elimina rapid reziduurile digestive din corp. În schimb, a devenit un fel de groapă de gunoi stagnantă, fiind echivalentul fiziologic al unei grămezi de gunoi necolectat în putrefacție sau al unei toalete stricate, care este folosită în continuare pentru defecație. Colonul unui bărbat american de rând din ziua de azi conține aproximativ 5 livre de carne roșie putrezită, digerată pe jumătate, plus încă 5-10 livre de reziduuri toxice dăunătoare depuse de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
numai pentru că el e mâhnit... Nu pot să mă gândesc decât la craniul băiatului ăluia, zdrobit, la cât de scobit era capul lui și că de fapt nici nu semăna cu un cap, ci doar cu chipul unei păpuși prostuțe stricate, la cum, când distrugi ceva, când maltratezi un lucru, Întodeauna acel lucru pare strâmb, desfigurat, puțin ireal și inuman, iar asta te face să-ți fie mai ușor să continui să-l maltratezi, să continui să-l fuți, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
paragina verii nici n-ai ce fura Apa secată din lutul uscat - țipătul prigoriei Pe bradul de Crăciun, despuiat de daruri, două vrăbii Un cuib părăsit: singură-n el tăcerea și poate vântul Plouă monoton peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
astăzi cel mai mare monument de incultură sufletească, de analfabetism și demagogie. Școală naționalistă antisemită și demagogie. Școala naționalistă antisemită a d-lor Iorga și Cuza, care și-au propus pe afiș să perfecționeze individualitatea românească ce li se părea stricată, a contribuit cu o nouă nuanță de ticăloșie la viața tineretului, victima vârstei admirabile și credule și a politicienilor pitiți în personaje cu barbă, profesorale". Accentuarea și prelungirea acuzei tranșante cade, aici, în sarcina anaforei, o figură retorică a insistenței
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
integritatea moravurilor; (...) mărturisește cu ușurință și bucurie adevărurile divine, cel care are conștiința curată și viața nepătată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Că nu avem nici un folos de învățături drepte dacă viața ne este stricată; după cum n-avem nici un folos de viață virtuoasă dacă credința nu ne este sănătoasă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și împotriva maniheilor..., 7, în vol. Despre
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cade din credință, nicăieri nu stă, ci se scaldă în toate părțile până se scufundă de-a binelea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a V-a, p. 62) „Precum necredința zămislește o viață stricată, tot așa și sufletul disprețuiește, când ajunge în adâncimea relelor, iar disprețuind, nu primește de a crede, ca să scape de frică, după cum zice: Că au zis: nu va vedea, nici va pricepe Dumnezeul lui Iacob, și iarăși: Limba noastră o
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor despre Biserică, nu cum să-și formuleze părerile lor, ci cum să le atace pe ale noastre”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 214, III, în PSB, vol. 12, p. 440) „... ereticul este cu adevărat viclean și are inima stricată și aplecată spre necredință în toate privințele. Căci iată, fiind respinși în toate și arătați goliți de orice înțelegere, nu se rușinează, ci ca fiara numită de miturile eline hidră, după ce sunt uciși șerpii dinainte, naște alți șerpi, întrecându-se
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vină Scriptura, ci nesocotința lor. Și mierea e dulce, dar bolnavul o socoate amară. Nu mierea e de vină, ci boala. Tot așa și nebunii care nu văd lucrurile așa cum sunt ele, dar nu-s de vină lucrurile, ci mintea stricată a celui nebun. Dumnezeu a făcut cerul ca să-i vedem creația și să ne închinăm Creatorului. Păgânii, 77 însă, au îndumnezeit creația lui Dumnezeu. Nu e de vină creația, ci nesocotința acelora. După cum omul nesocotit nu are folos de nicăieri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dezbinare, dacă nu s-ar plăsmui nici o credință împotriva învățăturii apostolice, ceea ce și aici arătând-o, Apostolul zicea: împotriva învățăturii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXXII, p. 550) ,,... o viață stricată totdeauna naște credințe rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 440) „... și cu drept cuvânt, când este o viață deșănțată și depărtată de buna știință, atunci și credința se strică și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
delăsat, sau fermitatea lor s-a moleșit și munca lor s-a oprit își fac apariția câteva erezii devastatoare într-o zi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 112) „După cum învățăturile rele aduc după ele viață stricată, tot așa și viața stricată naște de multe ori învățături rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic: <<Nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri toți au fost sub nor și toți prin mare au trecut>>, 6
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a moleșit și munca lor s-a oprit își fac apariția câteva erezii devastatoare într-o zi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 112) „După cum învățăturile rele aduc după ele viață stricată, tot așa și viața stricată naște de multe ori învățături rele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic: <<Nu vreau să nu știți, fraților, că părinții noștri toți au fost sub nor și toți prin mare au trecut>>, 6, în vol. Despre schimbarea numelor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ca și el trăiesc împreună cu Hristos, iar el este pedepsit cumplit pentru aceleași fapte pentru care ceilalți se desfătează cu bunătăți nespuse, când va vedea că el, care a trăit ca un sfânt, este chinuit mai mult decât desfrânații și stricații. Castitatea ereticilor e mai rea decât desfrânarea altora. Desfrânarea altora nedreptățește și face rău numai oamenilor; castitatea ereticilor însă se ia la luptă cu Dumnezeu, insultă covârșitoarea Lui înțelepciune. Astfel de curse întinde diavolul slujitorilor lui! Nu e ideea mea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mult a spune despre ei decât cuvântul Apostolului: De omul eretic, după întâia și a doua mustrare, depărtează-te, știind că unul ca acesta s-a abătut și, căzând în păcat, se osândește singur (Tit 3, 10). Căci având mintea stricată nu întreabă ca să se convingă, nici ca să se răzgândească, ci se informează din pricina celor înșelați de el, ca nu cumva tăcând să fie disprețuit de ei”. (Sf. Atanasie cel Mare, Despre Sfântul Duh, Către același episcop Serapion, I, în PSB
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
veșnică”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. V, V, în PSB, vol. 21, p. 74) Atitudinea noastră față de eretici „Dacă vei vedea pe vreun păgân sau pe altcineva care s-a despărțit de Biserică din pricina vreunei erezii stricate că duce o viață castă și se străduiește și în alte privințe să aibă purtări bune, îndreaptă ți și mai mult luarea aminte asupra ta, ca să te asemeni smochinului celui roditor, care prin prezența smochinilor sălbatici își adună putere, ca să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care să nu amintească, fie prin început, fie prin terminație, fie prin mijloc, originea sa dintăi. Unele cuvinte au rămas chiar întregi: barba - barba, așa și luna, iar altele cu foarte mici deosebiri” (p. 226); limba română este „adevărată latină, stricată, ca și italiana” (p. 212); „...așè și graiul românilor pre aceste locuri cu îndelungată vreme și răsipă lăcuitorilor, romanii de supt aceste locuri, care pustiindu-să de năvala tătarâlor, să mutase... ș-au stremutat și graiul” (p. 271). Explicând evoluțiile latinei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de neacceptat pentru Dimitrie: 1) faptul că după retragerea legiunilor italice au rămas în Dacia colonii (= țăranii) și alți latini din păturile lucrătoare, cărora li se atribuie romanizarea Daciei, și 2) faptul că limba română este, grosso modo, atât latină stricată cât și dacă stricată. Și fiindcă istoricii poloni considerau că slava, respectiv polona, are același substrat sarmatic (= scitic, tracic, dacic) cu româna, Cantemir îl acuză pe Sarnicki că „a dorit ca românii să fie de neamul său, adică de-o
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
1) faptul că după retragerea legiunilor italice au rămas în Dacia colonii (= țăranii) și alți latini din păturile lucrătoare, cărora li se atribuie romanizarea Daciei, și 2) faptul că limba română este, grosso modo, atât latină stricată cât și dacă stricată. Și fiindcă istoricii poloni considerau că slava, respectiv polona, are același substrat sarmatic (= scitic, tracic, dacic) cu româna, Cantemir îl acuză pe Sarnicki că „a dorit ca românii să fie de neamul său, adică de-o limbă cu dacii cei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care scotea învățăturile, a preface limba sa: aceasta o făceau mai des cu întoarcerea cărților de pre grecește pre latinește. Se vede după limba latină cea gramaticească cum toată e învăscută cu firea limbii eline”. Maior respinge ideea de „latină stricată”, promovată de unii, pentru starea actuală a limbii române. În concepția sa, cele două limbi latine, cea a poporului și cea gramaticească, se opun prin trăsăturile „firesc/nefiresc”. Limba latină gramaticească, „care până azi este în cărțile latine, chiar se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat) „este singura vorbă de proveniență germană”, slava liturgică l-a dat pe teasc; poloboc este rusesc, podgorie „s-a furișat în limba română prin hrisoave”. Vie „plantație de viță-de-vie”, viță „curpen, vrej, rădăcină”, precum și vin ca produs al viței-de vie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pierde-vară".62 Interesantă este, de această dată, luciditatea cu care personajele își conștientizează limitele. Cu o franchețe dezarmantă, Eleazar, aprigul și incomodul observator inclus autocritic în propria-i caracterizare demistificatoare, demască metaforic vanitatea tinerei generații: Ați văzut vreodată un pește stricat, noaptea? Asta e cultura noastră: fosforescență de cadavru la începutul putrefacției"63. Mai apropiat de semidoctul caragialian, apare la Al. O. Teodoreanu "poetul" Florinel Guguștiuc din schița Bibliofilie, un "moment" veritabil, prin atmosfera stilistică ironică și prin conturarea inspirată a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
își justifică neconcordanțele și contrazicerile cu deplină seninătate astfel: Mintea mea este plină de fragmente ce se alătură, de multe ori absurd, după o gramatică ce-mi aparține. Imaginea dominantă însă rămâne, pentru mine, cea a unei umanități strivite și stricate. Văzând lucrurile direct, eu nu păstrez despre acea perioadă decât o amintire acră și urâtă, plină de insanități. Dar numai puțin dacă întorc un buton, să-i zicem, al pitorescului, atunci lucrurile apar altfel. Nea Jenică devine un bătrân sfătos
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un cerc de spiriduși. Închise ochii strâns, cât putu de strâns... și-i deschise de mai multe ori, să se încredințeze de ceea ce vedea. Uimit, rătăci prin codru, pe poteci neumblate, până în zori, întrebându-se mereu, mereu ca o mașinărie stricată: „Oare, chiar le-am văzut? Oare, chiar le-am văzut?!“ Când a ajuns acasă, după o zi și o noapte de umblet prin pădure, Lina, nevastă-sa, l-a întâmpinat îngrijorată... Dar, surpriză; copiii au sărit veseli în jurul lui, ca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]