1,245 matches
-
o ființă eminamente socială, ea este angajată în ritualurile mondene (ceremonii oficiale și private), absorbita de ocupațiile și preocupările sale, înconjurată de admiratori și rivali, particularizata prin limbajul sau. Ocupațiile determina itinerarul social și exercitarea rolurilor sociale ale Parizienei. Din stufoasa materie a romanelor am ales episoadele semnificative, relative la diferitele sfere ale vietii femeii pariziene, care constituie scene tipice pentru românul secolului al XIX-lea. Balzac și Zola înglobează temporalitatea și spațialitatea în scene-tablou de proporții. Supuse unei regii stricte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
autor ca materie poetică de mâna a doua, adică prin intermediul unui travesti epic parodic. Personajele și poveștile lor, desfășurate într-un Iași carnavalesc, au o savoare deosebită, poeziei îi priește de minune ancorarea într-un real concret, sordid, în materia stufoasă a realității, pe care știe să o ridice, prin întortocheate volute simbolice ori prin incizii bruște, violente, la rangul unei viziuni intens tulburătoare și în zona tragicului absurd. Culegerile de articole și eseuri Apocalipsa de carton (1993) și Urechea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat în oglindă cu aparatul conceptual utilizat în corpul teoretic al lucrării. Pentru a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se lasă explorat, descifrat: el este deopotrivă mediu în care trebuie să plonjezi, scufundându te mereu în toate reveriile sale, și obiect prețios, comprimat, parfumat, ce trebuie desfăcut ca o floare; e un semn voluminos, mereu plin de o densitate stufoasă de sensuri, pe care nici o utilizare nu îl poate reduce sau aplatiza, spre deosebire de numele comun, de fiecare dată, într-o sintagmă, doar cu unul din sensurile sale.”143 Actul creației înseamnă făurirea unui univers diegetic care să fie o replică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
n-a fost crezută (zicânduse că s-a lăsat influențată de Scipione Bădescu, ziaristul inflamat de la Botoșani) - dar constatăm că identitatea acestui Petre/Petru Poenaru n-a fost nici măcar discutată până acum. Cu totul întâmplător găsim în bogatele dar foarte stufoasele note de subsol ale cărții D lui C. Popescu - Cadem: „Titu Maiorescu în fața instanței documentelor” (Edit. Biblioteca Bucureștilor, 2004) câteva informații pe care suntem datori să le oferim publicului - în locul autorului, sau pentru a-l ruga să revină însuși. Avertizăm
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Anton din fosta Piață de flori, am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
calcul aici obiectele și stările de lucruri din mediul fizic comun emițătorului și interpretului, elemente aflate În conexiune semantică cu gândul pe care emițătorul dorește să-l comunice interpretului; ele Îi vor permite emițătorului să producă, În locul unor construcții lingvistice stufoase și, uneori, ambigue, datorită polisemantismului cuvintelor, o serie de semne non verbale care să facă trimitere În modul cel mai direct la anumiți referenți mai ușor identificabili prin alte categorii de semne decât cele lingvistice. În loc să producă fraza complexă și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un vocabular "adecvat "creează impresia că sunt "școliți", dar în majoritatea cazurilor cuvintele "mici" au un efect mare. * Folosim cuvinte variate ca să exprimăm diferite nuanțe în scris. Iată motivul pentru care un vocabular bogat este folositor. * Evităm frazele lungi, complicate, stufoase. Numai astfel obținem maximum de claritate în comunicare. * Nu utilizăm cuvinte care introduc insinuări nepoliticoase, care exprimă gânduri neplăcute sau sunt lipsite de tact. Ele, adeseori, afectează scopul propus și uneori îi pot umili pe cei cu care comunicăm. * Folosim
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
făcut de către propriile forțe militare de rezistență, formate în majoritate din comuniști. Dacă avem în vedere cuvintele lui Stalin din aprilie 1945, într-o discuție cu delegația iugoslavă condusă de I .B. Tito, nu mai avem nevoie de o argumentare "stufoasă" în această privință: "Acest război nu este ca acela din trecut. Cine ocupă un teritoriu își impune, deopotrivă, propriul său sistem social. Fiecare își impune sistemul până unde înaintează armata sa". Transformările produse în perioada 1944-1948 în Europa de Est au condus
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
onoarea "nereperată", adevărata familie ("la famiglia") continuându-și nestingherită ascensiunea pe cadavre. 31 iulie 2009 Distinsul și discretul ministru al culturii, domnul Theodor Paleologu, a semnat zilele trecute la Iași, după lungi pertractări dictate de chichițe avocățești, de o legislație stufoasă și de ineficiența cronică a managementului instituției în cauză, contractul privind restaurarea Teatrului Național din urbea noastră, clădire emblematică a istoriei culturale locale și europene. Să fie oare acest moment inaugural vreun semn încurajator că revirimentul celebrului stabiliment cultural, ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
eu aș numi, polemic, "adevăratul roman al tranziției". Polemic față de prietenul Liviu Antonesei, cel care- s-a grăbit, din considerente amicale, să pună această etichetă pe volumul Maestro scris de Stelian Tănase, un op cu calități literare, dar mult prea stufos și suprarealist, haotic, insuficent strunit profesional și, la fel ca și în cazul meritoriei reconstrucții simbolice realizate de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor, lipsit de un editor tăios, hotărât cu vedetele mediatice, care să scoată balastul ce împovărează inutil manuscrise altfel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
execute imediat doleanțele și mofturile loazelor lor; fătuci isterice, lejer alfabetizate, de la televiziuni care spurcă mediul public, interoghează în direct, obraznic și inchizitorial, profesori asupra cărora plutește nu știu ce acuzație încă nedemonstrată; iar la clasă, ce să mai spui: hârțogăraia inutilă, stufoasele și cretinele activități extracuriculare îl sufocă pe bietul profesor în contextul în care conținutul materiei pe care o predă la clasă este ultima dintre grijile acestuia, biet proletar exploatat și minimalizat în societatea de tranziție. Haida-de!, îmi veți spune, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ține un drastic registru al cancelariei, Héroard (medicul lui Ludovic al XIII-lea) - un grațios Jurnal de curte, iar, Între 1574-1589, Pierre de l’Estoile semnează un Journal pour le règne de Henri III, urmat de un jurnal Încă mai stufos al domniei lui Henric al IV-lea. Racordări În Anglia, jurnalul intim demarează greu. În mod convențional, primul jurnal e considerat cel al lui Pepys. Și el recuperat in extremis, descifrat abia În 1825 și pus În circulație parcă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dușului după alergare, ținând cont că ziua nu s-a sfârșit și mai sunt activități multe de făcut; dacă nu se poate alerga la altă oră, se va alege pe cât posibil traseele prin aleile din parcuri cu copaci înalți și stufoși sau trasee prin păduri, care să ofere umbră cât mai multă (evitând astfel pe cât posibil efectele radiațiilor solare); echipamentul va fi unul corespunzător (șapcă pe cap - vara; ochelari de protecție solară pentru toate anotimpurile, datorită luminii puternice de la amiază excepție
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
că poartă un ochi în frunte și dau în continuare zicerea unuia. Istoricul Aristeas care a trăit înainte de Herodot, îi descrie pe arimaspi astfel: ,,războinici mulți și puternici avuți de herghelii, de turme și cirezi de vite, bărbați cu plete stufoase ce fîlfîie în vînt, cei mai robuști din toți oamenii avînd fiecare cîte un ochi în fruntea sa cea frumoasă.” Ori această descriere este foarte asemănătoare cu cea făcută de Ovidiu pe la anii 14 ai erei noastre... dar geților de la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
izvorâtă din capacitatea și dorința de a satisface pulsiuni perverse, fie ele morale, sexuale sau în contextul toxicomanic. Confabulația este un fenomen compensator al unui deficit mnestic (sindromul Korsakov). Alteori apare sub forma unor povestiri mai mult sau mai puțin stufoase și cu un anumit grad de verosimilitate. Este important de reținut că imaginația este implicată profund și în tulburările de intensitate psihotică, în special în psihozele delirante cronice. La oligofreni și demenți, imaginația este foarte săracă sau chiar lipsește (în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), ariciul (Erinaceus concolor), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), dar și liliacul de scorbură (Nyctalus noctula). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli, activități de studiere
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire, cu glas duios, Cântă din fluier jos pe verdeață, Subt umbră deasă de pom stufos. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejui Și ascultîndu-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. De multe versuri spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Câinele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă, încîntă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui Mircea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De zgomot departe, În vesela vale, A cării verdeață ades am călcat, În liniștea nopței, privirile tale Se-nalț, se ațintă pe cer luminat.” Apar, numaidecît, elementele pastoralei: clopotul turmelor, greierul ce cîntă, tainici „geniuri” ascunși prin flori, iarba, pădurea stufoasă, cărările pierdute și, bineînțeles, cerul, Într-o figurație mai inspirată. Grigore Alexandrescu, care ridică rareori ochii de pe mizeriile lumii comune, privește cerul și gîndește (filozofie elementară) la legătura dintre individ și prototipul ideal, fixat undeva „mai sus de pămînt”. Sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și-a regăsit și prospețimea simțurilor: liniștea interioară Îi permite să redescopere peisajul, obnubilat pînă acum de pasiunea nimicitoare: „La al tău zîmbet, l-a ta mînie, A mea mîhnire sau bucurie Nu pot nici crește, nici a slăbi, Crînguri stufoase, peșteri tăcute, Fără de tine Îmi sînt plăcute Și iar cu tine pot a nu-mi fi.” O pace, totuși provizorie, o contestație care ascunde deja promisiunea unei alte aventuri. Orgoliul viril al poetului („fălirea”) Îl Împinge spre o nouă cursă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și alte instrumente cu sunet original, ca cele ale lui George Dan și Cezar Drăgoi, acesta este Încă un semn doveditor pentru vitalitatea liricii noastre tinere. Este astfel remarcabil drumul pe care l-a parcurs Petru Vintilă de la sintaxa lirică stufoasă ce mai poate fi observată În primele poeme din Oamenii și faptele lor, la un stil limpede, direct, de reportaj, am spune, dacă acest reportaj n-ar avea darul să pompeze sânge În albia versurilor (Ă). Dan Deșliu a adus
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
manifestat Într-un mod foarte străin de preciziunea și principialitatea criticii. «Poporanism», «semănătorism», deoparte, «realism», de alta, s-au amestecat deavalma cu epitete care de care mai umflate (evident, și mai seci) duse până la absurd, ca: «o operă sălbatică și stufoasă», după cronicarul Națiunii, sau «un filon de aur», «expresia formidabilă a hâdei exploatări moșierești», cum se exprimă domnul profesor Stelian Păun În Teleormanul liber de la Turnu Măgurele. Alteori, semnatarii „cronicilor” literare Își dau seama de anumite aspecte ale lucrării asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
miracole și dornice de a-i aduce tribut. Printre aceste minuni se număra și un cașalot enorm care, după o furtună năprasnică și neobișnuit de îndelungată, fusese găsit mort pe plajă, cu capul rezemat de un cocotier, al cărui frunziș stufos ca un penet, părea jetul verzui al cașalotului. După ce uriașul cadavru a fost despuiat de învelișurile-i groase de-un stînjen, iar oasele i s-au zvîntat la soare, scheletul a fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde e
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-i asigura înaintarea; curajul unuia, frica altuia, păcătoșenia altora, întreaga lor varietate se contopea într-o singură ființă, tinzînd către țelul fatal, spre care arăta Ahab, stăpînul și cîrmaciul lor. Greementul era plin de însuflețire. Aidoma unor palmieri înalți și stufoși, catargele erau înțesate de brațe și picioare. Agățați cu cîte o mînă de vreun școndru, unii își agitau nerăbdători cealaltă mînă; alți marinari, ferindu-și ochii de lumina orbitoare a soarelui, se cocoțaseră chiar pe vergile legănătoare; toate catargele erau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]