2,394 matches
-
care amândouă l-am venerat, de la distanță, mai bine de zece ani - și care pare că te place foarte tare - iar tu îl judeci pentru că e prea bogat? Prea plin de succes? Într-adevăr, așa cum prezentase Bea situația, părea destul de stupidă. — Dar nu-l judec deloc, am corectat-o eu. Mă simt intimidată de el. — Da, știu, a spus Bea, dar încearcă să te relaxezi. Aici e vorba de Randall Cox. Trebuie să depășești starea asta. Bea avea dreptate. Eram completamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
defect, un camion uriaș și preistoric, care bloca circulația. Claxoanele și frânele mașinilor care ocoleau namila sporiseră vuietul. Fleacuri!... nimic nu putea micșora bucuria de a fi ieșit, din nou, la țărmul zilei. Pentru Tolea, nopțile erau capcane apăsătoare și stupide, nici nu vroia să-și amintească, prefera să le ignore, oricâte enigme ar fi conținut. Nu, nu existau, se spulberau instantaneu. Singura realitate în care trăia: o nouă zi. Primăvara, iarna, toamna sau vara, totuna. Noaptea rămânea o paranteză uitată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
anulat de vijelia neagră a prezentului? Tolea trebuia ferit de emoții: după accidentul acela nenorocit cu bicicleta, ceva se rupsese și se rotise imprevizibil în adolescentul studios și manierat care fusese. Zadarnic încercase Marcu Vancea să-i ascundă băiatului consecințele stupidei întâmplări. Nici nu puteau fi ascunse, de altfel: un licean lovește cu bicicleta, fără să vrea, o bătrână năucă, aproape oarbă, iar tribunalul, bine regizat de rudele infirmei, decide să i se plătească acesteia o uriașă despăgubire, pentru care Marcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Știi că i se spune Curvoiul? Doctorul Marga refuză să zâmbească. Fața umbrită de barba romantică rămase neclintită. — Prostii, vorbe goale. Sursele de bucurie sunt rare în lume, amice. Trebuie prețuite, să știi. Bucuria adevărată este o forță intangibilă. Clevetiri stupide. Doamna bucură. Nu te lua după prostime... — Ba da, ba mă iau. Îl cunoști pe Toma, pe administratorul Toma A. Toma? — Care Toma? Sfântu’ Toma sau ălălaltul, necredinciosul... Nu-i glumă, doctore. Toma, surdomutul exemplar! Care vede și aude și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu am nici măcar un singur regret. Mă înțelegi, Rachel? Nu-l cunosc pe Terrence destul de bine ca să-mi fac o părere despre el. Dar știu că voi nu aveți o căsnicie ratată. Oamenii mai calcă pe de lături. Fac lucruri stupide. Dar Georgina e acum pe partea cealaltă a oceanului și, dacă nu te-ai încurcat cumva cu un fustangiu incurabil, cred că întregul episod e încheiat definitiv. Mai rabdă puțin, să vezi ce se întâmplă. Nu te pripi. Ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
toată viața. Nu vrea să fie distribuit în același fel de roluri. Are visurile lui. Îmi place să mă plimb singură. Mă ajută să gândesc. Sunt sigură că Amy e încă în pat, cu telecomanda, uitându-se la vreun serial stupid. Încă n-am uitat comportamentul ei de aseară. De-a ce credea că se joacă, lăsându-mă baltă în halul ăla? După un timp ajung la Boston Common și mă așez pe o bancă, uitându-mă la niște copii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
De îndată ce decolăm, ei adorm și se trezesc atunci când roțile ating pista de aterizare. Trebuie să fie niște oameni tare liniștiți. Eu nu pot niciodată să dorm, pentru că am multe pe cap. Și mereu îmi fac griji pentru diverse chestii. Chestii stupide. Am citit undeva că majoritatea lucrurilor pentru care-și fac griji oamenii nu se întâmplă niciodată, iar în privința celor care se întâmplă, oricum nu ai ce face. Astfel că a-ți face griji e complet fără rost. Dar asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
nu apare niciodată nimic. Și toți oamenii ăia nehotărâți mereu rămân cu buza umflată, întrebându-se unde e cel mai tare chef. Așa că anul ăsta am o scuză foarte bună să nu arunc câteva sute de euro pe o petrecere stupidă de Revelion. Am un termen limită. Scenariul meu trebuie terminat până la miezul nopții. Să fii disciplinat e singura cale de a merge înainte, m-am hotărât eu. Oamenii de succes sunt neîndurători când vine vorba de a pierde timpul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
niciodată. Lucruri pe care habar n-aveam că le gândesc. — ... de Crăciun, i-am făcut cadou o curea de ceas foarte drăguță, din piele, dar el poartă tot prostia aia digitală, fiindcă Îi zice temperatura din Polonia sau ceva la fel de stupid... — ... m-a dus la o groază de concerte de jazz și eu, fată politicoasă, m-am făcut că-mi place să merg la concertele lui, așa că acum e convins că Îmi place la nebunie jazzul... — ... toate filmele lui Woody Allen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dineuri la clubul de golf și petreceri nesfârșite cu amicii lor de la clubul de golf. M-am dus și eu o dată cu ele, ca să văd cum e. Prima chestie care m-a enervat a fost că au tot felul de reguli stupide despre ce ai voie să porți, de care eu habar n-am avut, și un babalâc era să facă apoplexie când m-a văzut În blugi. Așa că a trebuit să-mi găsească o fustă și o pereche de pantofi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
drept În inimă și mă opresc, În mijlocul frazei. Mă uit la o fotografie cu mine, cu mama și cu tata, stând pe o bancă În parc. Mama are pe ea o rochie Înflorată, tata poartă o pălărie de soare absolut stupidă, iar eu am cam nouă ani, sunt pe genunchii lui și mănânc o Înghețată. Părem extrem de fericiți Împreună. Doar noi trei. Înainte să intre Kerry În viața noastră. Îmi amintesc, parcă ar fi azi, ziua În care a venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu ochii În ecran, fără să văd nimic În fața mea, simțind că mi-e rău. Am avut dreptate prima oară. Am să rămân fără serviciu. Am să devin șomeră din cauza unei prostii pe care am spus-o În timpul unui zbor stupid. De ce mi-o fi trebuit să mă urc la clasa business ? De ce mi-oi fi deschis gura asta idioată ? Sunt o idioată cât casa, care turuie vrute și nevrute, fără să se gândească nici măcar o clipă la consecințe. De ce te-a chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
unghii. — Jemima... nu face nimic, spun alarmată. Te rog, nu vreau să faci nimic. — Crezi că nu vrei. Dar ai să vezi, mai târziu Îmi vei mulțumi... — Ba nu ! Jemima, trebuie neapărat să-mi promiți că n-o să faci nimic stupid. Ea mă privește cu bărbia Încleștată rebel. — Promite-mi ! — OK, zice Jemima Într-un final, dându-și ochii peste cap. Promit. Vezi că și-a ținut degetele Încrucișate la spate, remarcă Lissy. — Poftim ? Mă holbez uluită la Jemima. Promite-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care m-au tratat din copilărie au prins un fel de simpatie pentru mine, motivând că, vezi Doamne, le plăcea să mai poarte cu cineva o discuție serioasă, intelectuală... Se vede că numai eu îmi par mie însumi amorf și stupid într-o conversație pe o temă oarecare. De când am „căzut bolnav“ (ca să mă exprim așa patetic), creierul meu parcă ar avea totuși mult mai multe zone solicitate, mai multe becuri aprinse decât înainte, în fluxul traiului linear între casă, birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dezvăluind faptul că e departe de a fi profesor adevărat. De fapt, nu are nici măcar diplomă universitară, cu excepția celei false cumpărate de la „Universitatea Oxbridge“. Toate ziarele de scandal au preluat povestea și au publicat fotografii cu el cu pălăria aia stupidă pe care a purtat‑o la teletonul de anul trecut. Mi‑a părut foarte rău de el, fiindcă dădea sfaturi destul de bune. Și m‑a luat puțin prin suprindere faptul că cei de la Daily World au putut fi atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mine cu o expresie ciudată, de parcă nu m‑ar fi văzut în viața ei. — Becky, zice încet. Măi, măi. Experta financiară în persoană. Guru al banilor! Ce e cu Alicia? De ce, indiferent ce ar spune, pare că joacă un joc stupid? — Da, zic. Eu sunt. Mel a plecat? Mă apropii de biroul lui Mel cu sentimentul că am uitat ceva. Dar nu‑mi pot aduce aminte ce anume. O eșarfă? Am avut, oare, umbrelă? — S‑a dus să mănânce, zice Alicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
eram doi studioși, amândoi. În spatele bunăvoinței ei de ființă bine-crescută, nu știu de fapt ce era, dar eu, săracul de mine, mi-am făcut multă vreme iluzii... Un zâmbet stânjenit, sarcastic, ți-a Încremenit În colțul buzelor. Și acești unchi stupizi, și acest văr, elev lamentabil, incapabil să traducă ceva fără juxtele tale, toți zâmbesc prudenți, dar flatați. Cu cât aplauzele vor spori, cu atât mai friesc Își vor Închide ochii, ca să nu Întrezărească ceva din exhibiționismul fanatic al artei. — ...Crescusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
din mătase albă, lejeră, destul de simplă, dar cu un jabou din volane ample, după moda pariziană. Cu o mișcare hotărâtă, pictorul smulse jaboul. ― Vă rog, îmbrăcați bluza asta, Alteță! Erau între bărbați, iar față de soția sa Manuc nu avea pudibonderii stupide. Se dezbrăcă, lăsă hainele să cadă pe rând la picioarele lui și rămase gol până la brâu. Avea umerii rotunzi, un piept puternic, neted, fără urmă de păr, iar pielea incredibil de albă. Dante Negro îl privea mut și țeapăn. ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
tabără, în cea mai neagră noapte. Adesea adormea, legănat de clătinarea lui și învins de oboseală, și nu o dată familia lui l-a luat de la intrarea în jaima ca să-l bage în pat. „Francezii“ spuneau despre cămile că sunt animale stupide, nemiloase și răzbunătoare ce nu ascultă decât de țipete și lovituri, dar un adevărat imohag știa că un bun dromader din deșert, în special un mehari pur sânge, îngrijit și învățat, putea ajunge să fie la fel de inteligent și credincios ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-și găsească ființele iubite. Amenințarea la adresa președintelui nu servise la nimic și se întreba - fără să afle răspunsul - de ce mai aveau nevoie să-i rețină pe ai săi, dacă Abdul-el-Kebir era liber. Nu putea fi vorba decât de o răzbunare stupidă și lașă, pentru că cei ce făcuseră asta nu puteau încerca nici o plăcere făcând rău unor ființe lipsite de apărare, care nu aveau nici o vină. — Poate nu m-au crezut, cugetă. Poate își închipuie că un targuí ignorant nu se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Dictatoru’. Ăștia strigă și ăilalți vor să le astupe gura omorându-i la grămadă, tăvălindu-i cu jeturi de apă și călcându-i cu tancurile. Cât de supărat pe viață să fii ca să întârzii pe-aici? Îl păștea o moarte stupidă, la grămadă, de tot rahatul, dar deopotrivă eroică, de mare folos sufletului său. Păcatele vieții lui întregi ar fi trecut cu toatele asupra celor care l-ar fi omorât. N-or fi fost deloc ușoare păcatele alea, de vreme ce simțea cum îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Caspice m-a lăsat la Zarganda, În fața porții mele Încuiate, acolo se găsea deja un automobil, un Jewel-40 care arbora chiar la mijlocul capotei un steag cu dungi și stele. Șoferul a coborât și mi-a verificat identitatea. am avut impresia stupidă că mă aștepta Încă de la plecare. Mă liniști, nu se afla acolo decât de dimineață. — Stăpânul mi-a spus să rămân aici până la Întoarcerea dumneavoastră. — Aș fi putut să revin Într-o lună sau Într-un an, poate chiar niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
naturii, În fața unor miracole atât de sublime. Însă, gândurile morții, care continuă să privească fix peste umărul violoncelistului, luaseră alt drum. Acum e tristă căci se gândește ce ar fi Însemnat să utilizeze fluturii-cap-de-mort drept mesageri de moarte În locul acelor stupide scrisori de culoare violetă care la Început i se păruseră cea mai genială dintre idei. Unui fluture din aceștia niciodată nu i-ar fi venit ideea să se Întoarcă Înapoi, Își poartă marcată obligația pe spate, pentru asta s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
așa, a funestei maxime latine memento, homo, qui pulvis es et in pulverem reverteris, și imediat după aceea, ca și cum n-ar fi fost destul, fusese pe punctul de a arunca unei persoane simpatice care-i făcea un serviciu acea Întrebare stupidă cu care clasele sociale numite superioare au aroganța neobrăzată de a-i provoca pe cei aflați mai jos, Dumneata știi cu cine vorbești. Nu, moartea nu era mulțumită de felul În care procedase. Avea certitudinea că În stadiul de schelet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
tine însăți, ar fi spus Anat, s-a săturat să mă tot audă plângându-mă încontinuu, dacă nu m-aș fi îndrăgostit de bărbatul acela, nu s-ar fi întâmplat nimic, am distrus viețile noastre, ale tuturor, cu povestea aceea stupidă, ce capriciu, ce aroganță să te îndrăgostești, iar ea mă oprește, dar ce ai făcut atât de groaznic, de ce ești convinsă că meriți o pedeapsă atât de cruntă, iar eu știu că ea greșește, știu că Udi a fost devastat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]