1,414 matches
-
de cinema privesc scena cu un zîmbet silit și toți pleacă acasă, unde, mai devreme sau mai tîrziu dar probabil mai devreme se întorc în fața televizorului 9. Plasarea scenei finale la hotelul "Hollyday Inn" scoate din nou la iveală tema subiacentă a securității vs. insecuritate, prezentă în tot filmul. Căci, ce ar putea conferi mai bine un sentiment de siguranță decît hotelul, acea emblemă a uniformizării burgheze, unde fiecare știe dinainte cum vor arăta camera și mobilierul pe care le va
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vai, că nu vom ajunge niciodată să elucidăm misterul hipnozei. El este îndreptățit să vadă, în ipotezele precedente, în cel mai bun caz, un gen de preștiință care ne permite să gîndim fenomenul în mod mai puțin mistic. Ea rămîne subiacentă oricărei acțiuni a omului asupra omului, fie că este vorba de psihiatrie, fie că este vorba de politică. Și ne este de mare folos cu condiția să nu ne slujim de ea. Dacă face abstracție de număr, din punct de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la modele literare sau mitice cunoscute, pe care le modifică. De exemplu, în cazul acelei space opera și al altor romane de cucerire a spațiului cosmic, a căror miză este extinderea unui teritoriu galactic sau colonizarea unor planete. Modelul analogic subiacent este, în cazul europenilor, romanul de aventuri coloniale, iar în cazul americanilor, războaiele împotriva indienilor și westernurile. Autorii de SF se pot referi și la studii de istorie sau chiar la situații istorice reale. Astfel Asimov, în saga lui Foundation
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
țină cont de practica bazată pe evidență (evidence based practice). CAPITOLUL 4 METODE ȘI TIPURI DE INTERVENȚIE EDUCAȚIONAL-TERAPEUTICE Majoritatea centrelor medicale specializate pe problematica autismului susțin ideea că simptomele acestei patologii reprezintă un răspuns comportamental la o suferință organică cerebrală subiacentă. Abordarea actuală declară autismul ca fiind un sindrom comportamental complex pentru care au apărut o serie de terapii non-biologice, declarate ca fiind cele mai eficiente. Există în literatura de specialitate date care demonstrează eficiența promițătoare, însă deopotrivă sunt și dezbateri
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcțiile ficatului. Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la o cană. XII.2. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 2.1. TRAHEO-BRONȘITA ACUTĂ Definește o inflamație virotică sau microbiană cu afectarea morfo-funcțională a mucoasei traheo - bronșice și subiacente, ce apare la nivelul căilor aeriene superioare, dar poate prinde eventual și alveolele izolate din țesutul pulmonar. Se caracterizează clinic prin stare febrilă, dureri retrosternale, tuse seacă, la început și apoi umedă, expectorație muco-purulentă cu apariția de raluri sibilante și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
și Husserl s-au ignorat. Tot așa, francofilii de la noi nu-l au În bibliografii pe Ihab Hassan și scapă rostul termenului postmodern atunci cînd află că, de pildă, Michel Tournier și John Barth sînt considerașți ca Împărtășind aceeași gîndire subiacentă - postmodernă. Într-un număr jubiliar din Le Débat din 1988, În cuprinsul unui „dicționar al epocii”, În dreptul termenului „post-modern” apare un text care, Într-o pagină, pe două coloane, explică, de voie de nevoie, de ce cultura franceză Îl respinge: „țară
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sintaxă voit savantă (Oster), ori În descrieri oximoronice la mai multe nivele (Echenoz). Eroii minimali sînt, precum În existențele lor anterioare, bolnavi. Ceea ce era diagnosticat În anii 1930-50 ca boală metafizică, ori măcar „umană”, dar investită de o valoare transcendentală subiacentă, acum devine ceva nenumit, un fel de „petits maux” epileptice, aleatorii, bruște, sau nici măcar atît: presentimente, jene, scurte angoase Înghesuite Într-un cotlon de conștiință. Boli psihice, am spune, dar e prea mult: manifestarea unor urme, consecințele psiho-fiziologice ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
moștenite. Această noțiune de Lebenswelt Habermas o împrumută de la fenomenologie (Husserl), o căutare a unui consens dincolo de rațiuni și justificări. Dar tehnica comunicațională, prin mass-media, se substituie în mare măsură modurilor de înțelegere tradiționale, care sînt limbajul zilnic și culturile subiacente, la care acest limbaj face apel. Or, în Lebenswelt, există un holism de bază. Totul este dat cu ușurință ca venind de la sine, și nu e problematizat decît în mod incidental. Aici putem rezuma contribuția lui Habermas: comunicarea este în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
acea expediție smintită pînă la capătul lumii, unde se va sfîrși viața sa, ea nu are, bineînțeles, nici o legătură cu înțelepciunea pragmatică pe care Pinay se străduie s-o impună la vîrful puterii statale. Privind lucrurile mai profund, ca elemente subiacente, cele două biografii apar, de fapt, ca două sisteme opuse de valori. Personajul Pinay nu este un doctrinar. El rămîne totuși cu totul reprezentativ pentru o anumită stare de spirit, pentru o anume concepție despre Franța, despre viața socială, despre
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
între așteptarea mesianică proprie vechilor religii ale mîntuirii, și marile elanuri ale milenarismeîor revoluționare din ultimele două secole. E adevărat că și obsesia Impurității ce trebuie combătută, a Răului ce trebuie exorcizat sau a Mîntuirii ce trebuie asigurată sînt realități subiacente, plasate în planul secund al tuturor Terorilor instituționalizate ale totalitarismelor moderne... Faptul că aceste ipoteze, că aceste întrebări sînt legitime nu înseamnă că li se poate da întotdeauna un răspuns clar. De fapt, nu e vorba decît de a stăpîni
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
privirilor. A trebuit să se rupă stratul mineral pentru a fi eliberate cu toată forța, în toată intensitatea lor. Zguduirile mediului istoric au același rol ca și fisurările tectonice: lor li se datorește această țîșnire impetuoasă a energiilor, pînă atunci subiacente, ieșite din adîncurile imaginarului mitologic. E o constatare cu atît mai neliniștitoare cu cît societățile tehniciste din vremea noastră fac din ce în ce mai mult ca aceste tensiuni ale visului, ce funcționau normal în sistemele politice, să fie evacuate din structurile lor organice
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
credem că este indispensabil pentru analiza noastră să distingem: a) LA NIVEL MICROTEXTUAL: a1 o conexiune locală (morfosintactică mai ales); a2 o coeziune-progresie locală (între fraze: progresie tematică și dinamism comunicativ temă-remă; între micro-propoziții: asignarea valorilor de adevăr-validare în universurile subiacente reprezentărilor discursive); a3 o coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se ghemuia, sărea și continua coborîrea. Zbura foarte aproape de sol precum o rîndunică ce anunța furtuna. Ținu piept (...). J. Giono, Le chant du monde Într-o DA, doar succesiunea dată este posibilă, previzibilă. În POVESTIRE, din contra, o alternativă este subiacentă fiecărui eveniment sau cel puțin povestirea poate lăsa să se înțeleagă că există alternative care sînt sau ar fi fost posibile (cf. logicii posibilităților narative imaginate de Cl. Bremond). Dacă reluăm exemplul furtului, odată caseta deschisă, o alternativă este posibilă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prezentarea orașului Fougère din capitolul III din Șuanii de Balzac și cea din Ghidul verde (Michelin) despre Bretania. Acest tip de abordare comparativă trebuie, bineînțeles, să permită o observare atentă a funcțiilor comunicaționale și textuale din aceste descrieri: a) Argumentarea subiacentă a ghidurilor (a incita pe cineva să vină să vadă): Fougère, cu toate că este un oraș industrial, va trezi din plin interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-un loc pitoresc, pe un promontoriu ce domină
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului, pe care, ca în teatrul lui Eugene O’Neill, îl contrapunctează, îmbină artificialul literar nedisimulat cu aliteratura, utilizează vocabularul periferic și exprimarea protocolară, injuria pitorească și citatul distins, fraza eliptică și perioada orchestrată poematic ș.a.m.d. Totul pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
stare T ("T" de la "terț inclus") își face apariția la pagina 10 din Principiul antagonismului. Este definită ca o stare "nici actuală nici potențială". Cuvîntul "stare" face referire la trei principii lupasciene actualizarea A, potențializarea P și terțul inclus T subiacente "principiului antagonismului". Pe plan formal, e și non-e au astfel trei indici: A, P și T, ceea ce îi permite lui Lupasco să-și definească "conjuncțiile contradicționale" sau cuante logice, intro-ducînd șase termeni logici indexați: actualizarea lui e este asociată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
teme în istorie, să facă din desfășurările ei un stimul din care umanitatea simte mereu nevoie. Atent la fapte, nu e o mai puțin preocupat de mecanisme, de instituții, de tipologii și metode de acțiune. Din fapte, el degajă ideile subiacente, convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după vechiul îndemn goethean, teoria. Dar e nevoie pentru aceasta de o mare capacitate de a transcende realitatea. Încrederea în forța ordonatoare a spiritului rămâne și în acest domeniu indispensabilă. "A te
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este imposibil să fie net separate una de cealaltă. Asta ar explica de ce unele persoane au un sentiment ambiguu atunci când citesc rubrica de fapt divers: îi compătimesc pe cei afectați de dramă (circuitul durerii este activat în ele), dar plăcerea subiacentă însoțește, în anumite corpuri, această percepție (circuitul plăceri este co-activat). Cum creierul este dotat cu sisteme care permit desolidarizarea față de durerea celuilalt, nu rămâne decât aspectul „agreabil” al problemei. Antropologul Victor Nell, de la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, consideră că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să determine artefacte) în spectrul infraroșu. Această lumină este absorbită de hemoglobina din patul capilar subcutanat. Cantitatea de lumină care este transmisă înapoi este captată de un senzor fotoelectric. Această cantitate de lumină retransmisă variază în funcție numărul de hematii subiacente. Semnalul este înregistrat grafic sau este redat pe un ecran. Este demonstrat că între cantitatea de hematii din capilarele subcutanante și presiunea venoasă de la nivelul membrului inferior există o relație de Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase proporționalitate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
A.J. Greimas, 1975: 31-32). Altfel spus, demersul semiotic vizează descrierea condițiilor de producere/înțelegere a sensului. De fapt nu semnele vor constitui obiectul semioticii: ele sînt unități de suprafață din a căror selecție, combinare se poate descoperi jocul semnificațiilor subiacente "invarianța în variații" (Roman Jakobson). "Semiotica este evident studiul semnelor cu condiția de a depăși aceste semne și a vedea ce se petrece sub semne" (J.M. Floch, 1995: 5). Abordare a formelor semnificante, travaliu minuțios cu textul (Hors du texte
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintr-un sistem de semnificare, altfel spus al semioticii care tratează o altă semiotică (cf R. Barthes, 1985: 77). Snt St Snt St Conotație Snt St Snt St Metalimbaj Atracția lui Barthes pentru sistemele conotative rezidă în posibilitatea evidențierii ideologiilor subiacente, vehiculate insidios de semne. De aceea sarcina semiologiei va fi mai mult etică, poli-tică, istorică: "el (semiologul n.n.) pare să posede o funcție obiectivă de descifrare (limbajul său este o asemenea operație) în raport cu lumea care naturalizează sau maschează semnele primului
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală natură-cultură, rezolvată în favoarea primului termen. Naturalitatea produselor apă pură, lapte adevărat ne circumscrie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
problematică; • structuri repetitive (de obicei ternare) la inițială: Du pain, du vin, du Boursin. Într-o epocă în care se fabrică serial semne, devine legitimă chestiunea calității intrinseci a semnului (publicitar, pictural, cine-matografic etc.), dar mai cu seamă a ideologiei subiacente, pentru că sistemul de conotații vehiculate de orice tip de mesaj este indiciul ideologiei. În lumea populațiilor de semne este firesc să ne întrebăm pînă la ce punct putem asigna sens obiectelor și în ce sens. Izvorînd din psihologia consumeristă, două
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fumul față de foc, urma pașilor pe nisip, temperatura simptom al bolii etc.). INTENSIUNE ( în corelație cu extensiune) În logică se înțelege prin intensiune mulțimea caracteristicilor (proprietăți, determinări) care aparțin unui concept și/sau care îl definesc. Ca organizare a calităților subiacente conceptului, intensiunea se opune extensiunii care prezintă ansamblul obiectelor la care se aplică conceptul respectiv. INTERTEXTUALITATE Orice text se situează la răspîntia mai multor texte pe care le reia, le accentuează, le condensează (Philippe Sollers Théorie d'ensemble). Noțiunea de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]