11,661 matches
-
nr. 107 din 7 februarie 2017, paragraful 18). ... 22. În acest context, Curtea, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a statuat că imparțialitatea magistratului poate fi apreciată într-un sens dublu: din perspectiva unui demers subiectiv - imparțialitatea subiectivă - și din perspectiva unui demers obiectiv - imparțialitatea obiectivă. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut că demersul subiectiv tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, iar
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
Drepturilor Omului, a statuat că imparțialitatea magistratului poate fi apreciată într-un sens dublu: din perspectiva unui demers subiectiv - imparțialitatea subiectivă - și din perspectiva unui demers obiectiv - imparțialitatea obiectivă. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut că demersul subiectiv tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, iar demersul obiectiv are scopul de a determina dacă există garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
imparțialitatea subiectivă - și din perspectiva unui demers obiectiv - imparțialitatea obiectivă. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut că demersul subiectiv tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, iar demersul obiectiv are scopul de a determina dacă există garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă (Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, precitată, paragraful 19, și Decizia
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
procedură civilă, asistentul judiciar este desemnat să redacteze hotărârea. ... 11. Astfel, în prezent, asistenții judiciari intră în componența unor complete specializate ale instanțelor judecătorești. Asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, consideră că reglementarea prezenței acestora în completele de judecată care soluționează conflictele de muncă, fără vot deliberativ, contravine prevederilor constituționale invocate. ... 12. Se mai arată că
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
489 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 24 august 2017, paragrafele 29 și 30), că asistenții judiciari au un rol consultativ, util judecății în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părților în litigiu, soluționarea cauzelor deduse judecății fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, prezența acestora în completele de judecată care soluționează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, constituie o normă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 126 alin.
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
poate fi orice persoană. Însă, spre deosebire de infracțiunea de omor reglementată la art. 188 din Codul penal, în cazul căreia legiuitorul nu a prevăzut, în mod expres, în cuprinsul normei de incriminare condițiile, respectiv circumstanțele, de natură obiectivă sau subiectivă, în care această infracțiune este comisă - având în vedere numărul considerabil de mare de modalități în care pot fi comise faptele de omor -, în cazul infracțiunii de omor calificat au fost reglementate, expressis verbis, elementele circumstanțiale ce definesc această infracțiune
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
variantele de legendă, schița, nuvela, narațiunea, poemul epic, balada, cântecul Citirea textelor narative:- perspectiva sinelui vorbitor/experiența sinelui; evidențierea evenimentelor Cronologia, locul și personajele; liniaritatea, cazuri mai simple de perturbare a liniarității; mijloace de exprimare a punctului de vedere obiectiv și subiectiv Principii de sistematizare a textelor descriptive: note generale și individuale; caracteristici esențiale și mai puțin importante; parte- întreg, de sus în jos - de jos în sus, caracterizarea - texte nonliterare pe diverse teme Citirea operelor epice: structura operelor epice, sistemul de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
semnificațiile discursului liric. • titlu, incipit, simbol central, temă și motiv literar, viziune despre lume; • specii literare; • curente culturale/literare și orientări tematice; • contexte istorice și socioculturale. Curriculum diferențiat (4 ore/săptămână) • stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber; • lirismul obiectiv și lirismul subiectiv; • discursul critic; • dinamica fenomenului literar/cultural în diferite epoci. 1. Mihai Eminescu 2. I.L. Caragiale 3. Ioan Slavici 4. Ion Creangă 5. George Bacovia 6. Lucian Blaga 7. Tudor Arghezi 8. Liviu Rebreanu 9. Camil Petrescu 10. G. Călinescu 11. Mihail
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
conduite antisociale nu este necesară introducerea corelativă a unei definiții a infracțiunii nou-introduse, din moment ce oricum conținutul constitutiv al acesteia poate rezulta, în mod obiectiv, din analiza elementelor structurale ale acesteia (subiect, obiect juridic, obiect material, latură obiectivă, latură subiectivă etc.). Totuși, în măsura în care s-a decis păstrarea incriminării în cuprinsul art. 73 și având în vedere specificul obiectului de reglementare, era necesară redenumirea acesteia, în sensul menționării infracțiunii de furt piscicol, astfel cum este denumită în prezent
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
fixat în funcție de situația juridică particulară, creditorul nu mai poate obține concursul forței coercitive a statului declanșate ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive de obligare a debitorului la îndeplinirea obligației ce îi incumbă. Într-o asemenea situație, dreptul subiectiv civil apărat prin intermediul dreptului la acțiune se menține, dar va putea fi valorificat după trecerea termenului de prescripție a dreptului la acțiune doar dacă debitorul consimte să își îndeplinească de bunăvoie obligația. ... 19. Curtea constată că nu pot fi
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
arată că textele de lege supuse controlului de constituționalitate sunt contradictorii, stabilesc competențe diferite și marje diferite de spor, iar în final conduc la posibilitatea acordării discreționare și discriminatorii a sporurilor pentru condiții de muncă, lăsând acest atribut la aprecierea subiectivă a managerului unității spitalicești. ... 15. Astfel, dacă prin art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că mărimea sporului și condițiile de acordare se stabilesc prin regulament-cadru elaborat (în speță) de Ministerul Sănătății, prin art. 25 alin. (2) din aceeași
DECIZIA nr. 63 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272215]
-
presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. ... 14. Totodată, Curtea a reținut că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită; în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 113, Hotărârea din 15 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Micallef împotriva Maltei, paragraful 98). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și a celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujic împotriva Croației, paragraful 57 și
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și a celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujic împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). ... 15. Curtea Constituțională a constatat că valorificarea
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 alin. (1) din Constituție cuprinde expres o dispoziție în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate. Justificarea trebuie analizată și prin prisma unei cerințe generale, care se referă
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit sau de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, cealaltă prevăzută de art. 338 alin. (2) din Codul penal, cum greșit a reținut prima instanță. Curtea a motivat că a modifica sau a șterge urmele unui accident presupune o atitudine subiectivă specială, nereținută însă în speță, care implică reaua-credință, deci un proces deliberativ urmat de acțiuni în direcția înșelării organelor de cercetare penală, a denaturării unor aspecte de fapt, deci o activitate care să meargă dincolo de simpla părăsire a locului
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
aici cu excepția - nota bene avansată de către emitentul opiniei juridice - ipotezei în care schimbarea poziției vehiculului ar conduce la reconfigurarea stării locului accidentului prin indicarea unui alt loc al accidentului. Procedându-se în această manieră, se ajunge la configurarea subiectivă a tipicității unei infracțiuni de către interpretul normei juridice, în detrimentul configurării legale a tipicității și a excepțiilor de la aceasta efectuate expres de către legiuitor. În argumentarea tezei menționate s-a mai afirmat că s-ar încălca principiul fundamental
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
persoanei la sediul poliției trebuie să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de poliție. În caz contrar, se poate ajunge la posibilitatea limitării într-un mod subiectiv a unuia dintre drepturile fundamentale esențiale într-un stat de drept: libertatea individuală. Deși libertatea individuală nu este absolută, limitarea sa trebuie să se facă cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996), prin care a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv ca defavorabile, prin prisma propriilor lor interese, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură să creeze un regim discriminatoriu
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
nr. 77/2016 nu asigură garanțiile constituționale ale dreptului la un proces echitabil și la apărare, deoarece dă dreptul debitorilor să schimbe obiectul, prețul și riscul contractului după bunul lor plac și în lipsa verificărilor prealabile privind îndeplinirea condițiilor obiective și subiective pentru aplicarea protecției. Mai mult, art. 8 alin. (5) al Legii nr. 77/2016 pune sub semnul instabilității relații juridice deja tranșate prin intervenția agenților statului de această dată (în cadrul procedurilor execuționale). Pericolul și impactul acestei măsuri asupra securității civile
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
a readuce egalitatea între părți au fost reglementate/impuse drepturi de protecție pentru cel „slab“/non-profesionist. Ceea ce este esențial însă pentru această materie este că inferioritatea este o inegalitate determinată și determinabilă prin raportare la criterii obiective și nu doar pur subiective. ... 11. Judecătoria Baia Mare - Secția civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]