3,238 matches
-
de la interpretări teoretice detaliate, oricine citește o poveste a vieții va aduce cu sine, în interacțiunile cu textul și cu cei din jur, în mod inevitabil, cultura, limbajul, experiența și așteptările. Încerc să fiu o „ascultătoare naivă”, încerc să respect subiectivitatea persoanei pe care am intervievat-o mele, dar, spre exemplu, orientarea mea feministă și sistemul meu de valori au intervenit, fără doar și poate, atât în lectura mea, cât și în atitudinea pe care am avut-o față de Sara de-
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cuprinse în ambițioasa retrospectivă a americanului Francis A. Schaeffer, intitulată, How Should We Then Live? The Rise & Decline of Western Tought & Culture. Venind din afara istoriografiei și filosofiei, având însă argumentele lui Homo Religiosus, destăinuindu-și fără rezerve credința și evidențiind subiectivitatea excursului său, Schaeffer caută să cuprindă în analiza sa tendințele omului european, și aceasta nu numai în epocile de mijloc ale trecutului umanității, ci de-a lungul întregii sale existențe; îl interesează modul de gândire religios care a dus la
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mărește capacitatea de deplasare a vehiculului omenesc. Se mai adaugă senzațiile create de natură, de semeni, de ceea ce ne înconjoară. Mecanism fin, interiorul le percepe, le prelucrează și, într-un târziu, elaborează o idee, o ipoteză, o concepție. De unde și subiectivitatea, să-i spunem, nota personală care încarcă orice concluzie. Experiențele sunt diferite de la individ la individ, predispozițiile, la fel, îndemânarea și intelectul, aidoma. Prin urmare, de ce să fim consternați când observăm diferențele? Și atunci se pune problema ce anume întreprindem
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a căror verbalizare și raționalizare este dificilă. Povestirea visului este dezlânată și confuză. Prezintă lipsuri, îndoieli și imprecizii. Ca să nu mai spunem că subiectul însuși face deja de la sine o primă interpretare (inconștientă) a visului. Îl tratează conform propriei sale subiectivități. Însă, în ciuda tuturor impreciziilor, slăbiciunile și lipsurilor, povestirea visului constituie prima etapă înainte de interpretare. Avem adesea dificultăți în a observa, a povesti, a asculta fără a judeca. Trebuie deci să ne străduim să rămânem cât mai neutri posibil. Este ca
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
că simte asta poate fi legat de o experiență, de un traumatism, de un eveniment special); - referințele culturale: «Negrul este trist, este culoarea doliului în țara mea»; realitatea obiectivă: «Negrul înseamnă noapte, întuneric». Punctele 1 și 2 fac referire la subiectivitatea persoanei, întrucât ceea ce este valabil pentru o persoană sau o societate nu este valabil pentru toate persoanele sau pentru toate societățile. Cuiva îi poate plăcea negrul pentru că îi stă bine (punctul 1), iar anumite civilizații nu asociază negrul cu moartea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
percepției individuale, studierea simbolului în funcție de cultură, ajungerea, în cele din urmă, la adevărata semnificație obiectivă, esențială și universală a simbolului - explică cum derivă interpretarea simbolurilor din cunoașterea de sine. Căci descoperirea sensurilor induce identificarea anterioară a proiecțiilor personale, apoi conștientizarea subiectivității lor și deci, prin căutarea neutralității, dispariția atașamentului de punctele de vedere individuale și culturale, pentru a se deschide către o conștiință universală. Interpretarea simbolurilor prin căutarea de sens ne invită permanent să lucrăm cu noi înșine. 4. Metodologie Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simbolistica oglinzii, deoarece ea nu este o sursă de lumină, ci reflexia luminii soarelui. Este, la fel ca oglinda, o reprezentare a spiritului ce percepe realitatea, dar care nu este realitate. Ea îl trimite pe cel ce visează la propria subiectivitate. Conform credințelor populare, lunii pline îi sunt atribuite nenumărate puteri, mai ales cea de transformare (vârcolacul), dar și de creștere, de fertilitate și de intensificare a angoaselor. Soare Soarele este simbolul universal al vieții, fericirii și puterii. Cei mai importanți
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
câteva trăsături distincte: un grad redus de complexitate; concizie, credibilitate, claritate; elemente anaforice (de înlocuire) puțin prezente; sărăcie a conectorilor conjuncționali; extensie minimă a textului; sărăcia epitetelor descriptive; prezența apăsată a elementelor de localizare; reducerea până la dispariție a elementelor de subiectivitate: prezența eului, constatările și valorizările personale; prezența dublei întreruperi, gestionarea anume a începutului și sfârșitului; folosirea verbelor performative: interogativ, imperativ, vorbire indirectă; gestionarea informației - de la simplu la complex; saturarea contextuală: Cine?, Ce?, Unde?, Când?, De ce?. Orice articol de ziar este
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în mod absolut. În presă, obiectivitatea este doar o năzuință, un deziderat. De altfel, această pretinsă cerință este încălcată frecvent de către ziariști și, la o privire mai atentă a textelor, vom observa că orice afirmație poartă în sine germenii unei subiectivități mai mult sau mai puțin apăsate. „Încă 50 000 de apartamente pentru tineri”, va titra un ziar pro-guvernamental. „Doar 50 000 de apartamente pentru tineri”, va scrie un ziar antiguvernamental. Jean Ricardou (1980) merge mai departe, răpindu-i jurnalismului și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
al literalității textului (ce e scris e scris!). Presa nu numai că încurajează acest fenomen, dar îl și trăiește la modul cel mai concret, reglându-și dinamica și procedeele în funcție de publicul-țintă. 1.3. Ambalajul informației 1.3.1. Stil și subiectivitate Să revenim la limbaj și la obstinația presei de a reduce distanța psihologică prin intermediul adjectivelor (extraordinar, inimaginabil, oribil etc), al metaforelor preluate din sport (a dat-o în bară, lovitură de pedeapsă, fluier final etc.), din terminologia militară (bătălie, mobilizare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a evita o minciună spusă conștient. (P. Sorlin, 2002, p. 188) Putem numi obiectivitatea în fel și chip: imparțialitate, respect al adevărului, detașare etc. Împortant este să acceptăm că ea nu există în mod absolut și să înțelegem că prezența subiectivității în textul jurnalistic nu reprezintă un defect (excepție făcând știrea). Dimpotrivă, asumată corect, gradul de subiectivitate (prezența eului în text) face diferența între diferite genuri și, peste toate, marchează un stil personal. * Insistăm asupra acestui aspect dintr-un motiv foarte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și chip: imparțialitate, respect al adevărului, detașare etc. Împortant este să acceptăm că ea nu există în mod absolut și să înțelegem că prezența subiectivității în textul jurnalistic nu reprezintă un defect (excepție făcând știrea). Dimpotrivă, asumată corect, gradul de subiectivitate (prezența eului în text) face diferența între diferite genuri și, peste toate, marchează un stil personal. * Insistăm asupra acestui aspect dintr-un motiv foarte simplu: aflat la început de drum, ziaristul manifestă o adâncă suspiciune față de tot ceea ce i se
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dorește să fie o voce distinctă, să se bucure cu adevărat de recunoașterea și respectul confraților. Redacția unui ziar nu este o reunire întâmplătoare de oameni, ci o alăturare coerentă și bine structurată de ziariști, cu personalitatea, sensibilitatea, creativitatea și subiectivitatea lor. Ziarul nu este un implacabil „pat al lui Procust”, dar nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment. Dimpotrivă, în ciuda oricărui efort de originalitate, jurnalistul tânăr trebuie să deprindă și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Este ceea ce teoreticienii numesc efectele de adevăr. Veridicitatea nu este, așa cum s-ar crede, de ordin empiric, ci se arată a fi mai degrabă efectul unei construcții de ordin explicativ. Prin urmare, avem de-a face cu un act de subiectivitate - a subiectului în raportul său cu lumea. Iată de ce „efectul de adevăr” se apropie de valorile convingerii, care nu se construiesc niciodată pe un fundament empiric, ci demonstrativ. Pe lângă motiv (rațiunea pentru care este transmisă informația), identitate (trăsăturile psihologice și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
abordări diferite: a informa și a argumenta o opinie. Presa le folosește pe amândouă, adeseori amestecându-le indistinct: povestește (informează) comentând și invers. Sau, cum spune fondatorul ziarului Le Monde, Hubert Beuve-Mery: „În presă nu există obiectivitate, ci doar o subiectivitate dezinteresată”. Școlile de jurnalism evită să recunoască acest adevăr, vizualizând discursul presei ca pe un imens dulap plin cu sertare, aranjat militărește după criterii arbitrare sau trebuințe de moment. Discutăm separat și static despre știre și reportaj, despre anchetă și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
gen nu ar mai fi posibil. La baza oricărui discurs jurnalistic se află o știre generatoare de curiozitate (știi ce s-a întâmplat?). Ordonarea în genuri și specii se face pornind tocmai de la raportarea ziaristului cu știrea (evenimentul) - gradul de subiectivitate și de implicare a jurnalistului în discurs: cine? (interviul, portretul). ce?, unde? (reportajul, descrierea, relatarea), de ce?, cum? (ancheta, comentariul etc.). Putem, de asemenea, să clasăm știrile după conținut (politic, economic, sportiv, monden etc), după scop (de informare, utilitare, de divertisment
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și creează iluzia îmbogățirii și adiționării. Pasiunea excesivă pentru internet trădează dislocări interioare. Interactivitatea om-mașină nu este un dialog efectiv, natural, intersubiectiv. Oricât de performant ar fi programul, acesta nu va genera obiecte sau fenomene reale, ci substitute ale acestora. „Subiectivitatea” calculatorului este una contrafăcută, rece, abstractă, esențializată, montată, predeterminată tot de om. A înlocui raporturile naturale cu cele artificiale conduce la o atrofiere a persoanei și la o desocializare a acesteia. Mai mult, se creează un spațiu ficțional evazionist și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vise care au străbătut timpul și se mai fac simțite încă în demersurile lor: obiectivitatea absolută și unitatea științei 1. Obiectivitatea cunoașterii are implicații și criterii diverse de judecare și apreciere. Unul dintre aspectele ei determinante este obiectivitatea cunoașterii în raport cu subiectivitatea cercetătorului. Faptele sunt cele care trebuie cunoscute, „așa cum sunt ele de fapt”, și nu așa cum le poate vedea sau cum și le poate imagina subiectul cunoscător. Valorile, focarele pe care se structurează gândirea și acțiunea subiectului nu trebuie să afecteze
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de o evidentă depreciere a teologiei scolastice”. Or, după criza „modernistă” de la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului XX, Vaticanul impusese tomismul ca „doctrină oficială”. În Angelicum, octombrie-noiembrie, pp. 126-145. Aceleași reproșuri apar În articolul lui Labourdette: „Misterele subiectivității interesează mai mult decât adevărul impersonal” (ibid., p. 360). Sau, două pagini mai departe (p. 362): „Pseudofilozofia pe care o inspiră, inconștient, metodele istoriei este relativismul, În sensul puternic al unei teorii sau, Încă și mai mult, al unei atitudini
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din sala de cinematograf, fie indirect, cumulând memorialistica (ochiul copilului din cabina proiectantului) cu istoria peliculei, așa cum se întâmplă în Pe cuvânt de cineast. Secvențe pseudocinematografice (1995), într-o manieră vecină pe alocuri cu jovialitatea informată obiectiv și savuroasă prin subiectivitate a unui D. I. Suchianu, dar și cu cinefilia egocentrică de tip Radu Cosașu. În orice caz, în anii debutului editorial (Tumbe în plină stradă, 1971, urmat de Opriți secolul, cobor! Umoristice, 1974), B. se situa în descendența umorului negru-corosiv de
BOKOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285800_a_287129]
-
de umor delicios, în versurile accesibile și copiilor din volumele Întâmplări din grădina mea (1980) și Alte întâmplări din grădina mea (1983). Proza narativă este - ca, de altfel, și poezia și eseistica - eminamente meditativă. Lirice, prin autoproiecția în fabulos, prin subiectivitate în genere, piesele ce compun Cele patru anotimpuri (1977) narează aventuri cerebrale, devenind implicit moduri ale unei interogații. Într-o capelă cufundată în întuneric, ochiul descoperă, în lumina chibriturilor, roiuri de fluturi. Desenele de pe aripile fluturilor le reproduc pe cele
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
rând, împăratul Manuil II Paleolog, savant, filosof și orator distins. Literatura istorică, ansamblu cu variate componente, îi convoacă pe autorii de memorii (dintre care se cade a fi pomenit împăratul Ioan VI Cantacuzin, în a cărui Istorie în patru cărți subiectivitatea se numește justificare, perpetuă apărare și îndreptățire a multelor și întortocheatelor acțiuni politice la care a participat) și pe cei de autobiografii (un Nicephoros Vlemmides, un Grigorie din Cipru, un Gheorghios Pachymeres din Niceea, cu o scriere în hexametri), lângă
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
le-a avut însă cartea Aspecte ale romanului românesc contemporan (I-II, 1993-1995). Critica a apreciat abordarea pertinentă, desprinsă de interpretarea și evaluarea cu motivație ideologică, concentrată asupra unei valorizări cât mai apropiate de exigențele criteriului estetic ce transcende toate subiectivitățile. Pe de altă parte, în atenția autorului au intrat și opere ale unor scriitori români din exil, precum Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, Cronică de familie de Petru Dumitriu, interzis multă vreme în
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]