2,424 matches
-
este „ales de către Domnul“ (în manieră „verbală“), făcându-se trimitere la relația specială cu cel care face alegerea. Altfel spus, termenul „ales“ nu reprezintă o descriere cu privire la popor, ci o trimitere indirectă către sălășluirea în relația cu Unul. Sunt astfel subliniate concomitent „pasivitatea“ ca disponibilitate absolută a poporului și „acțiunea“ Unului. Intermezzo în lăuntrul cuvintelor Egalitatea religiilor nu trebuie derivată din „valorile demo crației“, ca efect secundar al unui sistem politic, ci ea se cere înțeleasă ca atare, prin calitatea intrinsecă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
acestea sunt întrebări despre contextul care a dat naștere operei și despre modul în care autorul său a înțeles contextul ca atare și semnificația operei sale în acest context"96. Întrucât astfel de întrebări apar pe un fond metodologic, trebuie subliniat că Mannheim nu a văzut în lucrarea sa o contribuție la dezvoltările ulterioare ale problemei pe care, de altfel, nu putea să le prevadă și nicio contribuție într-un domeniu precum cel al epistemologiei, pe care-l considera depășit de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aranjamentele, practicile și valorile, dar acest interes poate justifica diferite credințe despre "bine" la care membrii comunității pot ajunge printr-un acord neforțat. Avem de-a face deci cu o poziționare de tip ideologic a unor comunități diferite, dar trebuie subliniat că o astfel de poziționare nu implică faptul că tipurile diferite de "bine" sunt ireconciliabile. În acest caz însă, pretenția "etnocentrică" a lui Rorty, a "testării" credințelor despre "bine" propuse de alte comunități prin "încercarea de a le împleti cu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acest mecanism, ideologia să-și fi adjudecat și capacitatea de a utiliza anumite construcții mitice într-un sens legitimator pentru o situație socială dată sau pentru un anumit tip de statu-quo. Chiar și în acest cadru, ce cred că trebuie subliniat este că ideologia e dominatoare în raport cu miturile în imaginarul social al unei societăți, pentru că ea face trimiteri la realități mai semnificative pentru lumea modernă decât cele care îi incumbă mitologiei. Spre deosebire de mituri, ideologia apelează la formule de explicare a realității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ricoeur, "ideologia și utopia sunt figuri ale imaginației reproductive și imaginației productive. Totul se întâmplă ca și cum imaginarul social nu și-ar putea exercita funcția excentrică decât prin intermediul utopiei, și funcția de dublare a realului decât prin canalul ideologiei"258. Trebuie subliniat însă că, deși denumirea de "utopianism" trimite spre un curent de tip ideologic, manifestat în filosofie și literatură, prezent de la Platon și până la scrierile de ficțiune ale contemporaneității, "utopismul (...) nu este o ideologie (în ciuda terminației "ism"). Pentru că au fost imaginate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de recognoscibilă pentru a nu fi respinsă"340. În fapt, astfel de considerații nu vin decât să argumenteze în favoarea rolului epistemologic pe care ideologia în sens larg, desigur îl joacă în procesul de cunoaștere a complexelor dimensiuni ale socialului. Trebuie subliniat, pe de altă parte, că nu toate ideile stereotipe de natură ideologică dețin, automat, o valabilitate socială. Privite dintr-un unghi, ele sunt veridice în măsura în care reflectă natura și tipul relațiilor dintre membrii unui grup social plasat, într-un anumit context
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Pentru a stabili o relație între cele două tipuri de globalizare și cele două lumi ale politicii mondiale, apelez la ipoteza că globalizarea activă e un fenomen caracteristic lumii multicentrice, în vreme ce globalizarea pasivă reprezintă unul specific lumii etato-centrice. Trebuie totuși subliniat că, paradoxal, erodarea principiului suveranității este mult mai pronunțată în contextul lumii etatocentrice, acolo unde "operează" globalizarea pasivă. Interacționând economic, politic și socio-cultural, actorii lumii multicentrice își pot menține, până la un punct, suveranitatea. În orice caz, experiența contemporană demonstrează că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fi reținută ideea modificării condiției nu doar fizice, ci și ontologice, a societăților particulare și a identităților care le caracterizează, modificare ce se datorează fenomenelor care au loc în cadrul dialectic al procesului socio-istoric al globalizării. Pe de altă parte, trebuie subliniat că realitatea socială postmodernă nu demonstrează că emergența unei culturi globale și transcenderea celor particulare se petrece într-o manieră insurmontabilă. Chiar înțeleasă, așa cum am propus, ca formă ideologică ce vizează integrarea societăților naționale într-un "tot" global, dimensiunea culturală
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
variații se numește curbă de absorbție (Figura 1.2). Partea cea mai înaltă a curbei, maximul de absorbție, poate fi precis caracterizat prin coordonatele punctului respectiv (lmax și emax), care ilustrează la rândul lor însușirile optice ale colorantului. Mai trebuie subliniat că lmax caracterizează nuanța, iar emax caracterizează intensitatea culorii. Poziția maximului de absorbție mai depinde și de natura solventului polar folosit, de pH-ul soluției, cât și de gradul de asociere a coloranților. Deplasarea maximului de absorbție la valori mai
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
tomiste. În urma celor expuse până acum, cred că decizia optarii pentru una din cele două interpretări a devenit simplă: realis mul speciilor inteligibile dispune atât de un robust suport textual, cât și de un intreg arsenal argumentativ. În plus, trebuie subliniat faptul că la baza acestei interpretări se află cel puțin două teze metafizice aristoteliciene: hilemorfismul a obiectele sunt compuși de materie și forma a și dublă existența a unei forme a aceeași formă poate avea un mod de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de gaze respiratorii la nivel tisular Oxigenul și bioxidul de carbon se deplasează între sângele capilar și țesuturi prin difuziune din regiunile cu presiuni mari în zonele cu presiuni mici (tab. 12). Principiul care guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi acoperită prin difuziune în țesuturile periferice este considerabil mai mare decât în plămân. De exemplu, distanța între capilarele deschise în mușchiul în repaus este de 50 μm, pe când grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de gaze respiratorii la nivel tisular Oxigenul și bioxidul de carbon se deplasează între sângele capilar și țesuturi prin difuziune din regiunile cu presiuni mari în zonele cu presiuni mici (tab. 12). Principiul care guvernează difuziunea este legea Fick; trebuie subliniat că distanța care va fi acoperită prin difuziune în țesuturile periferice este considerabil mai mare decât în plămân. De exemplu, distanța între capilarele deschise în mușchiul în repaus este de 50 μm, pe când grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
unui dialect italian din sudul Elveției, unde termenul corona însemna „coroană“ și „cunună“, au simțit nevoia despărțirii sensurilor după modelul germanei și au împrumutat din această limbă termenul Kranz pentru „cunună“. Are loc deci o remodelare a structurii lexico-semantice. Trebuie subliniată ideea că aceste fenomene sunt, de cele mai multe ori, produsul, inovația vorbirii unei singure persoane, ulterior fiind acceptate de ceilalți membri ai comunității. De la Ferdinand de Saussure încoace, lingviștii fac deosebirea dintre vorbire (fr. parole), care are caracter individual și variabil
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de romani, populații care au adoptat latina, părăsindu și limba proprie. Pentru că populațiile aflate în această situație erau diferite din punct de vedere lingvistic, și cuvintele preluate de la ele de latină sunt diferite de la o limbă romanică la alta. Trebuie subliniat faptul că toate aceste cuvinte, provenind din diferitele substraturi, au pătruns în latină și s-au transmis, prin intermediul ei, limbilor romanice, ca elemente ale limbii latine. Cuvinte celtice: caballus și camisia Cel mai elocvent exemplu este cel al substratului celtic
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
despre moartea lui Alexandru vodă Lăpușneanu cronicarul relatează următoarele: pe patul de moarte domnitorul „chemă episcopii și boiarii și toată curtea, de i-au învățatu înaintea morții și le-au arătatu moșan pre fiul său, Bogdan vodă“ (p. 147). Cuvântul subliniat însemna „moștenitor, succesor“ având și variantele moșnean, moștean, toate legate de ideea de baștină și moștenire, cu rădăcina moș. Familia domnitoare din Moldova se numea Mușatin, pe când domnii munteni erau Basarabi. Rămânând la suprafața lucrurilor, etimologia tradițională separă pe Mușatini
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înainte de romanizare și apoi în limba română sub formă de împrumuturi. Ideea împrumuturilor este fundamentală în gândirea istorică a lui S. Pușcariu: dezbrăcată de acestea, româna nu încetează să fie continuatoarea latinei evoluate doar în sine. Imaginea creată de cuvântul subliniat este chemată să o înlocuiască pe cea de „fiică”. În fond nu este vorba decât de o substituire de sinonime, iar explicațiile date de profesorul de la Cluj nu fac altceva decât să întărească imaginea filiației genetice: „Vom zice, deci, susține
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care fără îndoială au existat. În cea de-a 60-a carte din Corpusul lui Hippocrate, înțeleptul medic face aluzii la Asklepios, dar onorează medicina laică. El nu respinge preocupările preoților pentru curățirea spiritului, dar medicina laică, în parametrii ei subliniați mai sus, e aptă să se ocupe de trup, înviorând spiritul. Precizăm că medicii timpului său practicau medicina în toate straturile sociale, inclusiv în lumea sclavilor ai căror stăpâni aveau interes să fie sănătoși ca să muncească eficient și să nu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
natura (1508), promovează o direcție empiric-pozitivistă și, ca și Hippocrat, susține menținerea sănătății integrale a omului prin cumpătare. Omenia, pe care o glorifică acest filosof naturalist, este caracteristică medicilor și poartă imaginea carității, prin care omul poate deveni sublim, atribut subliniat de Telesio. Umanismul medical medieval cunoaște în Renaștere o resuscitare. Se promovează politica de sănătate. William Perry pune accent pe igienizare; Sf. Francisc din Sales (n.1567) animă ajutorul sanitar; Sf. Vicențiu de Paul (n.1581) inițiază și organizează ajutorul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cel renascentist, considerăm necesar să amintim în încheierea acestui capitol și de umanismul poporului român greu încercat de istorie în secolele XV și XVI, dar a cărui spiritualitate este după circumstanțe, sincronă Renașterii. În primul rând în spiritul Renașterii trebuie subliniată lupta românilor pentru libertatea națională și independența față de turci. Este epoca lui Mircea cel Bătrân, a lui Alexandru cel Bun, Vlad țepeș, Mihai Viteazul și a lui ștefan cel Mare și Petru Rareș. Este epoca umanistului Nicolae Olahus (1493 - 1563
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lor, scrie el cu privire la autorii dramatici, redusă la pantomimă, îi scutește de grija de a scrie și de osteneala de a gândi." În ciuda criticilor lui Marmontel, alături de care trebuie să recunoaștem că drama burgheză nu a produs nicio capodoperă, trebuie subliniată modernitatea teoriilor care o susțin. În totală ruptură cu Antichitatea și Clasicismul, ele consacră o concepție nouă a scenei, a cărei influență imediată se va vedea asupra Germaniei care, cu Lessing, imită modelul francez, asupra Italiei care se inspiră din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un accesoriu și poate fi adusă la fel ca o masă sau o făclie." Claudel afișează aceeași dezinvoltură ca Jarry cu privire la realism, fie că este vorba de decor sau de jocul scenic. Și el dorește ca artificiile să fie sensibil subliniate: În fundal, pânza mâzgălită la modul cel mai neglijent, scrie el în Prefața la Pantoful de satin, sau de niciun fel este destul. Mașiniștii vor face cele câteva amenajări necesare chiar sub ochii publicului, pe când acțiunea își urmează cursul. La
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
să primească soluționare. Debitul necontrolat al informațiilor adiacente îneacă și în cazul acesteia mesajul propriu-zis. Bătrâna suferă de aceeași incompetență conversațională a personajului de tip caragialian, performator al vorbirii fără frâu. Eșecul dramatic al comunicării este însă mult mai bine subliniat în schița lui Brăescu, deoarece aici interlocutorii bietei femei refuză să coopereze și să asculte "litania" până la sfârșit, astfel încât reclamanta nu numai că nu primește nici un răspuns favorabil, dar nici nu apucă să spună ce solicita. Aceasta nu înseamnă că
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sens, creatorii de mit timpurii spuneau povești pe care conștiința colectivă deja le cunoștea. În aceste povești umanitatea se putea privi pe sine într-o perspectivă adecvată; creația putea să se dea un pas înapoi și să se privească. Trebuie subliniat aici că artistul modern este un descendent direct al vechilor creatori de mit. Adevăratul artist explorează mitul lăuntric al vieții în contextul unei anume experiențe locale."34 Oricum, interesul pentru mit în cultura europeană pornește de la greci, de când a fost
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aburit, pătat, fisurat). Există astfel mituri simple, fie încă necrescute din starea rudimentară, fie simplificate printr-o cenzură stilistică spontană până la stadiul cristalului, dar există și mituri ample, compacte, a căror armonie complexă amintește de o mare orchestrație simfonică, idee subliniată și de către Lévi-Strauss.126 O altă idee pe care o expune Kernbach și care merită întreaga atenție este cea a mitosferei, concepută ca înveliș imaginar al speciei umane, în care aceasta își desfășoară existența precum în celelalte sfere, naturale, ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nou de a puncta palierele de analiză, astfel încât, la final, când se vor uni aceste jaloane cu o linie discursivă, să se poată contura un câmp de discuție, căci aceasta este intenția modestă a prezentului demers (umilința, trebuie încă o dată subliniat, este singura atitudine pertinentă în fața unui asemenea subiect intimidant, copleșitor). Paul Diel observă că luptele narate de mituri ilustrează aventurile fiecărei ființe omenești, arătând posibilități permanente, precum și perioade de avânt spiritual, alternând cu prăbușiri; în acestea, eroul mitologic apare ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]