9,389 matches
-
dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era anulată, ca și cei lipsiți temporar de angajament, scăpați adică de rigorile disciplinei ori aflați la „iernatic” sau în marș între campanente -, purtători de arme profesioniști, deveneau extrem de periculoși pentru comunitățile „civile” și pentru autorități. Insubordonarea era proclamată manifest
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
unei rele intenții, dictate de o conștiință perversă. Darul captativ, al unei rele intenții, este o punte prin care cel ce oferă insinuează, cu ajutorul sugestiei, false sentimente celui care primește. Este o acțiune prin care se creează o stare de subordonare Între persoane: cea care dă și cea care primește. Persoana care dă este persoana inductoare, iar cea care primește este persoana indusă. Elementul de referință, care stabilește această relație de dominație a unuia față de celălalt, este cuprins În simbolul darului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ci de iubire, de Încredere, ajutor și ocrotire reciprocă. Existența ta devine garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența unuia față de celălalt sau subordonare, ci o dezvoltare reciprocă continuă, de dăruire prin iubire, care este inepuizabilă. Este un sentiment, dar și o forță morală: „Iubirea care mișcă sori și stele”, după cum spune Dante. Trebuie remarcat faptul că, În acest caz, iubirea este mai mult
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul spațiului natural, intră În spațiul uman al cetății construit de el. Este actul prin care se inaugurează o importantă etapă În evoluția psihologică a omului. Momentul În care Începe transformarea și subordonarea naturii de către om, când sunt Înlocuite „legile naturale” ale cosmosului, cu „legile umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul uman va fi reprezentat prin cetate, prin polis. Cetatea este spațiul și universul pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
remușcări, regrete, sentimente de culpabilitate etc. Se produce În acest caz un conflict valoric interior Între voință și conștiința morală, Între „ce vreau” și „ce trebuie”. Trebuie stabilit astfel un acord Între voință și conștiință, mai exact un raport de subordonare a voinței față de conștiință, din care rezultă o formă nouă reprezentată de conștiința responsabilității. Acest lucru este absolut necesar, Întrucât este știut faptul că voința acționează sub presiunea sentimentelor (R. Le Senneă. Constrângerea nu trebuie confundată cu abținerea. Prima este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urmărește un scop considerat de el benefic pentru ceilalți, ca În cazul actelor de manipulare, de persuadare a celorlalți conform voinței personale; dă acte psihomorale pozitive din punct de vedere formal, dar negative În conținutul și intenția lor, care urmăresc subordonarea celorlalți, deturnarea lor de la aspectele veridice ale realității, prin inducerea În eroare, fals, minciună, ipocrizie, construirea de intrigi etc., insistându-se, de fapt, că În ele sunt cuprinse cele mai bune intenții la adresa celorlalți. Este clar, din cele de mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Curentul magazin”, „Pământul românesc”, „Preocupări literare”, „Armata”, „Lupta Moldovei”, „România literară” e prezent cu poezii, schițe, nuvele, fragmente de roman, articole politice și culturale, traduceri. Publicistica lui denotă o atitudine și un angajament de stânga, antrenând și idei referitoare la subordonarea ideologică a artei. A mai semnat George Costin, Narator. Primăvara lui Crișan (1949), o evocare istorico-poetică, și Minunatele isprăvi ale lui Păcală (1950), în fapt prelucrări ale snoavelor populare, nu au consistența unui demers scriitoricesc. Debutul semnificativ al lui S.
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
și ilustrează fenomenul de politizare a culturii, impus de ideologia comunistă. În deceniile al cincilea și al șaselea ale secolului trecut există o evidentă orientare prosovietică, proletcultistă, antitetică în raport cu așa-zisa literatură „burgheză”, „decadentă”, „cosmopolită”, dar în consens cu imperativul subordonării esteticului de către politic. O destindere a spiritului dogmatic, vizibilă și în scrierile apărute în S.t., are loc după 1964, când purismul realist-socialist începe să facă unele concesii elementului estetic. Literatura își menține însă același caracter partinic, propagandistic, respectând în
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
judecata critică trebuie făcută de pe pozițiile ideologice ale marxism-leninismului. O bună parte a publicisticii constă în declarații de adeziune a scriitorilor la directivele și normele de „creație” oficiale, precum și în intervenții pe marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre rubricile semnificative se numără „Mișcarea muncitorească”, „Pagina culturală”, „Viața de organizație”, „Cu dalta și ciocanul”, „Cronica filmului”, „Cronica dramatică”, „Note de lector”, „Sport”, „Actualitatea”, „Lumea ideilor”, „Cântarea României”, „Accente”, „De peste hotare”, „Agenda
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
face ca individul să depindă de societate, omul - prin acțiunile, deciziile și conduitele sale - poate influența în egală măsură societatea. În sensul acesta, orice societate pare a fi la dispoziția deciziilor și acțiunilor umane. Ceea ce aparent este un raport de subordonare „societate-individ” reprezintă de fapt o interacțiune între individ și societate. Aceasta este cu atât mai evident cu cât recunoaștem că în fond omul este cel care „construiește” și „alege” cadrele vieții sale sociale. Acest punct de vedere, care reflectă aspectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoana dictatorului (arhetipul Tatălui tiranic și dominant) la Grupul de interese (arhetipul oligarhic), iar „presiunea dictatorială” devine „acțiune managerială”. În locul „voinței” unice și absolute, intervine „sistemul de relații”, de factură birocratică, al „rețelei de conducere”, care va antrena o multiplă subordonare în lanț și, o dată cu ea, corupția celor care gestionează sistemul. Tot acest complicat sistem de organizare și funcționare socială va determina, cum spuneam, schimbarea oamenilor, a conduitelor și a mentalităților, a relațiilor interumane, cu efect asupra stării de sănătate mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelul tradițional al relațiilor interumane. Mai mult chiar, se poate spune că ne „deplasăm” din universul realității în universul informațional, care tinde într-o manieră extrem de rapidă să-și subordoneze și ulterior să se substituie realității lumii. Universul informațional înseamnă subordonarea codificată a lumii, limbajului universal. O înlocuire, cum spuneam, a realității cu ceva similar. Realitatea simbolică, care dispune de facilități operaționale practic nelimitate. Prin aceste calități ea va înlocui formele de comunicare directă tradiționale. Din acest moment, într-un ritm
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
utilizare a informațiilor trebuie să aibă, din punct de vedere teoretic, un efect pozitiv pentru persoană. Din nefericire, însă, el are adesea un efect negativ, creând, așa cum spuneam, o stare de dependență de sursa de informație și de calculator, o subordonare mintală, afectivă și comunicațională, care poate duce la un veritabil „transfer nevrotic” al persoanei prin „intrarea” în „universul virtual” al informației. În acest caz avem de-a face cu o situație nouă de o severă gravitate pentru starea de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atribuțiilor specifice scopurilor instituției respective (supraveghere, control, educație, instrucție, asistență socială, îngrijiri medicale etc.); b) persoanele internate și aflate în îngrijire, sub supraveghere, tratament, pentru educație, instruire etc. în instituția respectivă. Între cele două categorii de persoane există raporturi de subordonare, iar sensul comunicării este de la personalul de îngrijire la persoanele asistate. Câteva elemente importante de care depinde succesul sau eșecul funcțional al instituțiilor mai sus menționate, sunt: a) modul de organizare și funcționare al instituțiilor; b) dotarea materială a instituțiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sistematică asistată. Din perspectiva educației formale comunicarea didactică constituie baza procesului de predare și asimilare a cunoștințelor în cadrul instutuționalizat al școlii și între parteneri cu statusuri determinate: cadrele didactice ca principali agenți educaționali și cele ale elevilor sau studenților, în subordonarea nemijlocită față de conducerea unei asemenea instituții. nu este numai o activitate ce pune în relație cadrul didactic și elevul pentru realizarea unor obiective comune, este și un proces psihosocial de influențare prin limbaje specifice a atitudinilor, comportamentelor, convingerilor, a comportamentelor
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
apărării literaturii și a intereselor profesionale, economice, sociale și morale ale scriitorilor”. Uniunea aderă la principiile din Carta fundamentală a drepturilor omului („libertatea de creație și opinie, primatul valorii, solidaritatea profesională, eficiența și transparența”), promovează „dialogul cultural intern și internațional”. Subordonările politice și îngrădirile ideologice sunt excluse. O pondere sporită dețin acum prevederile privind patrimoniul organizației, menționarea provenienței veniturilor (cotizații, contracte economice, donații, legate, timbrul literar etc.). În 2001 statutului i-a fost alăturat un regulament pentru acordarea premiilor, sponsorizate, din
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
mai ales în cadrul relației politice a triumfat etica samurailor or, tocmai categoriei acesteia a samurailor i se datorează modernizarea Japoniei, ne spune Bellah. Valorile cardinale care au triumfat așadar în relația politică au fost: a) loialitatea samurailor față de stăpân; b) subordonarea față de imperativul creșterii puterii naționale (epoca Restaurației Meiji). În fine, valorile casei samurailor au triumfat în corpusul de reguli ale firmei capitaliste, așa cum ne-o atestă cazul marii corporații Mitsubishi, al cărei fondator a fost unul dintre membrii marcanți ai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor de jos. Valorizarea exclusivă a culturii claselor dominante are ca rezultat faptul că elevii proveniți din clasele de jos sunt puși de către școală într-o situatie de dezavantaj în competiția pentru o poziție socială înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caracterizat indiscutabil mecanismul decizional autohton În Întreg intervalul de timp delimitat de marea guvernare liberală, până la retragerea lui Ion C. Brătianu În 1888. Ulterior, până la 1914, rolul Regelui În interiorul grupului de decizie a devenit preponderent, ajungându-se destul de rapid la subordonarea celorlalți poli de decizie. O atare realitate este amplu atestată În sursele vremii, diplomatice sau de altă natură. Tendința Regelui Carol I după acest moment zero, oarecum nerealistă, a fost aceea de a „Îngheța” componența grupului de decizie și chiar
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
agresivitate sunt controlate cortical și sunt supuse, În mai mare măsură, influențelor experienței. Maimuțele care trăiesc În grupuri Își stabilesc o ierarhie de dominare: unul sau doi masculi devin lideri, iar ceilalți membri ai grupului Își asumă diferite niveluri de subordonare. Când este stimulat electric hipotalamusul unei maimuțe cu poziție dominantă În grup, aceasta atacă masculii subordonați, dar nu și femelele. Dacă se aplică același tratament cu poziție ierarhică inferioară, aceasta se ghemuiește și adopta un comportament docil. Deci, comportamentul agresiv
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
patologică și diversele „complexe de simptome” care pot apare, în mod constant, în cursul perioadelor succesive de evoluție clinică ale acesteia. E. Dupré a dat următoarea definiție sindromului psihopatologic Un sindrom este o grupare nosologică fundamentată pe coexistența obișnuită și subordonarea logică a simptomelor clinice. El este un tot, o unitate clinică ale cărui elemente sunt apropiate între ele prin legături de afinitate naturală. După părerea lui A. Guiraud, un sindrom este o juxtapunere de simptome clinice fortuite. Solidaritatea simptomelor se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Germană de Psihiatrie, așa cum vom arăta mai departe. J. Falret (1890) susține că principiile de clasificare ale bolilor psihice trebuie făcute în conformitate cu „metodele naturale” și anume ținându-se seama de următoarele aspecte: a) ansamblul de caractere comune și diferențiale, b) subordonarea acestor caractere, c) evoluția succesivă și previzibilă a elementelor reunite în cadrul aceleiași clase. Plecând de la aceste „principii”, pe care astăzi le putem considera veritabile „criterii” de clasificare diagnostică, J. Fairel distinge patru categorii principale de afecțiuni psihice și anume: 1
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare somatică care-l maschează; în felul acesta se afirmă că orice funcție somatică se găsește, de fapt, într-un raport de determinare cu conținuturile psihice inconștiente ale persoanei respective. Această concluzie este extrem de importantă în înțelegerea raportului psihosomatic, al subordonării reciproce a sferei somatice de către sfera psihică și invers. Conversiunea somatică ne apare ca o simbolizare a pulsiunilor inconștiente ale libidoului. S. Freud, referindu-se la nevroza de angoasă, constată că majoritatea formelor de manifestare clinică ale acesteia au un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nici un curriculum educațional oferit celor care continuă pregătirea postobligatorie (elementară). Criteriile social-economice se subordonează însă celor filosofice. Curriculumul vocațional nu poate face abstracție de orientarea filosofică a educației și de idealul educațional vizat la nivel macrostructural de întreaga societate. Această subordonare de principii nu trebuie înțeleasă însă restrictiv. Valorile social-economice pot influența radical opțiunile filosofice. Cu o astfel de situație se confruntă, aproape iminent, societatea contemporană. Progresele tehnologice tind să modifice radical lumea profesiilor sociale, ceea ce va afecta însăși esența muncii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt valabile și cu privire la cele trei „structuralisme curriculare” menționate mai sus - de exemplu, cele formulate de Michel Foucault și Jacques Derrida. Ipostazierea conceptului de structură („totul este structură”); sincronismul anistoric al structurilor („structurile există ca atare, nu devin, nu evoluează”); subordonarea sensului („nu există sens în afara structurii; structura este cea care conferă întotdeauna sensul”); puterea absolută a structurii („structura poate totul, componentele ei n-au nici o altă putere decât pe aceea de a contribui la puterea structurii”); omnipotența relațiilor structurale („toate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]