5,777 matches
-
diferitelor arme (infanterie, marină aviație etc.); d. educația fizică a adulților; e. educația fizică a vârstnicilor; f. autoeducația fizică, realizată din proprie inițiativă sau în baza unor recomandări, de către indivizi, indiferent de vârstă. Fiecare subsistem are obiective specifice iar între subsisteme se manifestă legături logice. De asemenea, se manifestă legături puternice în interiorul fiecărui subsistem. Spre exemplu, la educația fizică a tinerii generații, legăturile între nivelurile din interiorul subsistemului sunt determinate, pe de o parte, de caracterul „în spirală” al conținutului instruirii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizică a vârstnicilor; f. autoeducația fizică, realizată din proprie inițiativă sau în baza unor recomandări, de către indivizi, indiferent de vârstă. Fiecare subsistem are obiective specifice iar între subsisteme se manifestă legături logice. De asemenea, se manifestă legături puternice în interiorul fiecărui subsistem. Spre exemplu, la educația fizică a tinerii generații, legăturile între nivelurile din interiorul subsistemului sunt determinate, pe de o parte, de caracterul „în spirală” al conținutului instruirii (la diferitele niveluri - clase, cicluri se reiau unele elemente), dar și de caracterul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
recomandări, de către indivizi, indiferent de vârstă. Fiecare subsistem are obiective specifice iar între subsisteme se manifestă legături logice. De asemenea, se manifestă legături puternice în interiorul fiecărui subsistem. Spre exemplu, la educația fizică a tinerii generații, legăturile între nivelurile din interiorul subsistemului sunt determinate, pe de o parte, de caracterul „în spirală” al conținutului instruirii (la diferitele niveluri - clase, cicluri se reiau unele elemente), dar și de caracterul liniar al conținutului (la fiecare nivel se adaugă noi elemente). În altă ordine de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
diferitele niveluri - clase, cicluri se reiau unele elemente), dar și de caracterul liniar al conținutului (la fiecare nivel se adaugă noi elemente). În altă ordine de idei, putem afirma că la baza întregului proces al practicării exercițiilor fizice se situează subsistemul educației fizice a tinerei generații. Pentru a completa această succintă analiză a termenului de educație fizică, prezentăm în continuare trăsăturile (caracteristicile) sale definitorii: accesibilitatea - educația fizică se adresează tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, sex, rasă etc.; are un predominant caracter
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizică se adresează tuturor oamenilor, indiferent de vârstă, sex, rasă etc.; are un predominant caracter formativ, acționând asupra corpului uman (prin armonie și proporționalitate), asupra calităților motrice, precum și asupra deprinderilor (de bază, utilitar aplicative și specifice) și priceperilor motrice; în funcție de subsistemul la nivelul căruia se acționează, educația fizică dobândește și trăsături utilitare, compensatorii, stimulative, recreative etc. (Dragnea și colab., 2002, p. 71) apare, odată cu sportivizarea educației fizice școlare, și caracterul competitiv al educației fizice, în acest fel consacrându-se sintagma educație
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fizică și sportivă (Hebrard, 1986; Cârstea, 1993, p. 20 citat de Luca, 1999, p. 12); prezintă două moduri de organizare desfășurare: ca proces instructiveducativ conceput în mod special - în școală, armată, diferite instituții, asociații etc., cu conținuturi adaptate particularităților diferitelor subsisteme - și ca activitate independentă (jocuri, gimnastica zilnică etc.), în general în timpul liber al indivizilor, fără un orar precis; dispune de un număr foarte mare de exerciții fizice, utilizând sisteme de acționare din disciplinele sportive și din alte activități specifice (dansuri
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de Dragnea și Mate-Teodorescu, 2002, p. 4). O altă definiție este dată de Proteau, citat de aceiași autori (Dragnea și Mate Teodorescu, 2002, p. 4): În lucrarea Terminologia educației fizice și sportului (Alexe și colab., 1974), sportul primește accepțiunea de Subsistemele sportului Într-o clasificare mai veche (Șiclovan, 1979, Cârstea, 1993), se disting patru subsisteme ale sportului: 1. sportul pentru toți (cu caracter de masă); 2. baza de masă a sportului de performanță (reprezentată de sportul la copii și juniori); 3
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
citat de aceiași autori (Dragnea și Mate Teodorescu, 2002, p. 4): În lucrarea Terminologia educației fizice și sportului (Alexe și colab., 1974), sportul primește accepțiunea de Subsistemele sportului Într-o clasificare mai veche (Șiclovan, 1979, Cârstea, 1993), se disting patru subsisteme ale sportului: 1. sportul pentru toți (cu caracter de masă); 2. baza de masă a sportului de performanță (reprezentată de sportul la copii și juniori); 3. sportul de performanță; 4. sportul de înaltă performanță. Apariția și dezvoltarea unor alte forme
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
întrecerea sportivă pleacă de la premisa că orice activitate fizică trebuie să aibă un cadru competitiv pentru a putea fi considerată sport (ex. înotul de agrement nu poate fi considerat sport, ci activitate fizică). De altfel, întrecerea este prezentă în toate subsistemele sportului și, așa cum afirma Cârstea (1993, p. 20), dacă nu există întrecere, nu există nici sport. Mai mult, Dragnea și Mate Teodorescu, (2002, p. 22), citându-l pe Parlebas, afirmă că sportul presupune obligatoriu trei elemente distincte: competiția sportivă, situația
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motrice necesare în muncă și viață; calități, deprinderi și priceperi motrice necesare practicării diferitelor ramuri de sport în timpul liber; cunoștințe și obișnuințe necesare practicării în mod independent a exercițiilor fizice; calități intelectuale, morale, estetice etc. Înfăptuirea idealului presupune existența unor subsisteme înlănțuite în mod logic, ale căror modele să asigure pregătirea treptată, pe etape, pentru cerințele curente și pentru cele de perspectivă. Idealul nu poate fi realizat niciodată în întregime, deoarece comanda socială se schimbă continuu. Acest lucru este mai evident
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
sportului Obiectivele reprezintă cerințele instructiv educative la diferite niveluri, prin realizarea cărora îndeplinindu-se funcțiile domeniului nostru (Cârstea, 1993, p. 32). Particularitățile biologice, psihologice, legate de condițiile de muncă și viață etc. necesită, așadar, formularea variabilă a obiectivelor de la un subsistem la altul și chiar de la un grup de indivizi la altul. Stabilirea obiectivelor reprezintă un demers esențial în vederea dirijării științifice a activităților de educație fizică și sport. Pe baza obiectivelor se va realiza planificarea logică a sistemelor de acționare, care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
noi, * obiective sociale după nivelurile (rangurile) cărora se adresează (Cârstea, 1993, p. 32), în: * obiective de rangul 1, reprezentate de obiectivele generale ale educației fizice și sportului. * obiective de rangul 2, care particularizează obiectivele de rangul 1, fiind specifice fiecărui subsistem al educației fizice și sportului (EFS), ele variind de la un subsistem la altul, în funcție de priorități. Spre exemplificare, obiectivele educației fizice a tinerei generații scot în evidență caracterul formativ, spre deosebire de cele ale educației fizice profesionale, cu un caracter mai diversificat determinat
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
p. 32), în: * obiective de rangul 1, reprezentate de obiectivele generale ale educației fizice și sportului. * obiective de rangul 2, care particularizează obiectivele de rangul 1, fiind specifice fiecărui subsistem al educației fizice și sportului (EFS), ele variind de la un subsistem la altul, în funcție de priorități. Spre exemplificare, obiectivele educației fizice a tinerei generații scot în evidență caracterul formativ, spre deosebire de cele ale educației fizice profesionale, cu un caracter mai diversificat determinat de varietatea profesiunilor, sau de educația fizică militară, cu obiective evident
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Spre exemplificare, obiectivele educației fizice a tinerei generații scot în evidență caracterul formativ, spre deosebire de cele ale educației fizice profesionale, cu un caracter mai diversificat determinat de varietatea profesiunilor, sau de educația fizică militară, cu obiective evident specifice. De asemenea, în cadrul subsistemului sportului, obiectivele diferă de la sportul de înaltă performanță la sportul pentru toți etc. * obiective de rangul 3 (numite și obiective cadru), care, dacă luăm ca exemplu educația fizică școlară, sunt specifice fiecărui ciclu de învățământ, regăsindu-se în modelele finale
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
contribuie la realizarea obiectivelor de rangul 5 ș.a.m.d. În concluzie, dacă funcțiile educației fizice și sportului exprimă acțiunea constanță și multiplă a exercițiilor fizice asupra individului, obiectivele au un caracter mult mai particularizat, fiind în strânsă legătură cu subsistemele educației fizice și sportului din care face parte individul. 4.6. Educația fizică și sportivă în contextul educației permanente 4.6.1. Evoluții Din punct de vedere istoric, momentul introducerii educației fizice în școli (în a doua jumătate a secolului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în diferite organizații); * profesor kinetoterapeut în învățământul special. De asemenea, prin formația sa universitară, absolventul trebuie să fie capabil să desfășoare în condiții optime orice altă activitate specifică domeniului educației fizice și sportului. Astfel, el poate activa în mai multe subsisteme, în calitate de: profesor în cadrul cluburilor pentru copii și elevi; animator sportiv în diferite instituții și întreprinderi; monitor sportiv; metodist (la nivel de cluburi sportive, Direcții județene pentru sport, MTS sau federații de specialitate); director al Direcției Județene pentru Sport; manager sportiv
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ceea ce trebuie să realizeze în funcție de ambianțe. De asemenea, trebuie să-și raporteze mișcările la anumite repere ceea ce îl va conduce treptat la o execuție: precisă, rapidă și eficientă a mișcărilor. 5.3.6. Particularități ale practicării exercițiilor fizice în diferite subsisteme Așa cum precizam anterior, exercițiul fizic este mijlocul de bază utilizat în cadrul activităților domeniului educație fizică și sport. Deși mijlocul este același, apar unele elemente care diferențiază net modul în care se utilizează. Pentru început, vom prezenta notele dominante ale activităților
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și dezvoltat odată cu evoluția socio-politică a țării noastre. De aceea, este normal la el să capete anumite trăsături proprii, cum ar fi (Cârstea, 1993, p. 36): o temeinică fundamentare științifică a practicării exercițiilor fizice; principii organizatorice specifice; caracter național, sistemul, subsistemele și relațiile dintre acestea fiind adaptate realităților și tradițiilor din țara noastră ; capacitate de reglare și autoreglare (conform teoriei cibernetice); Câteva dintre principiile organizatorice specifice sistemului românesc de educație fizică și sport, care de altfel ies mai bine în evidență
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
2009): 1. În ce constă specificul sau care sunt particularitățile care diferențiază această „producție socială” reprezentată de sport? 2. În ce constă esența necesității sociale actuale, pentru satisfacerea căreia există această „producție”? Sportul contemporan, așa cum precizam anterior, consistă în câteva subsisteme (Dragnea și Mate-Teodorescu, 2002, p. 14): sportul pentru toți, sportul de performanță și sportul adaptat. In acest context, considerăm că una din căile de identificare a locului sportului în societatea actuală o constituie examinarea ipostazelor de relație între sportul amator
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
lor cu mediul, în condiții de zgomot entropic 65, de derivă entropică. Morfogeneza 66 constă în procese opuse și complementare de integrare și diferențiere. Totul sau părțile, entități interdependente, se pot schimba. Fiecare sistem este un holon 67 compus din subsisteme holoni și se pot combina cu alte sisteme pentru a forma supersisteme (natura are o structură fractală de tip holoni de holoni de holoni...68). Schimbările sunt cauzate de "zgomote", de fluctuații, de tendința probabilă către maximum de entropie, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
devine bolnavă, felul bolii, natura îngrijirii etc. depind de numeroase elemente socioculturale. Programele de prevenire și de combatere a bolii nu au mari șanse de succes dacă nu țin seama de asemenea elemente. De fapt, sistemul de sănătate este un subsistem specializat al sistemului sociocultural care răspunde amenințării bolii (de aceea există o mare varietate a sistemelor de sănătate). Dacă în societățile dezvoltate, medicina a înlăturat, a marginalizat medicina tradițională, în multe alte societăți, schema sistemului de sănătate este mult mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al realismului, caracteristic lumii etatocentrice, conform căruia statele-națiune se confruntă în continuare cu o "dilemă a securității", ce apare sub forma amenințărilor venite din partea altor state, se combină cu principiul propriu al lumii multicentrice. Potrivit acestuia din urmă, sistemele și subsistemele de la niveluri superioare celui ale statului-națiune se confruntă cu o "dilemă a autorității", care apare sub forma schimbărilor din ce în ce mai prezente în ceea ce privește integritatea și identitatea lor. Ceea ce decurge de aici este că lumea multicentrică este o lume a globalizării politice, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un ansamblu de elemente sau categorii financiare, caracterizat prin legături organice Între componentele sale, care-i imprimă un caracter unitar, de sistem”63. Prin urmare, dacă avem În vedere conținutul de relații economice, sistemul financiar, În care se integrează și subsistemul impozitelor (fiscal), se prezintă ca un ansamblu de relații În formă bănească, ce se manifestă În procesul complex de constituire, distribuire și utilizare a fondurilor bănești-financiare, Înglobând În sine, În raport cu forma de proprietate și interesele vizate, un subsistem financiar privat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
integrează și subsistemul impozitelor (fiscal), se prezintă ca un ansamblu de relații În formă bănească, ce se manifestă În procesul complex de constituire, distribuire și utilizare a fondurilor bănești-financiare, Înglobând În sine, În raport cu forma de proprietate și interesele vizate, un subsistem financiar privat și altul public. Diferențierile Între aceste două mari subsisteme ale sistemului financiar au În vedere, atât forma de proprietate În care se administrează resursele bănești și patrimoniile respective (publică sau privată), cât și tipul de interese (obiective) ce
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
relații În formă bănească, ce se manifestă În procesul complex de constituire, distribuire și utilizare a fondurilor bănești-financiare, Înglobând În sine, În raport cu forma de proprietate și interesele vizate, un subsistem financiar privat și altul public. Diferențierile Între aceste două mari subsisteme ale sistemului financiar au În vedere, atât forma de proprietate În care se administrează resursele bănești și patrimoniile respective (publică sau privată), cât și tipul de interese (obiective) ce se satisfac prin aceste relații financiare. Considerat distinct, subsistemul financiar privat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]