13,255 matches
-
drept invocată de către instanțele de trimitere, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală constată că în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din Codul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
folosească dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare, și nu pentru a proceda la o nouă analiză. Totodată, acestui principiu nu i se poate aduce derogare decât dacă o impun motive substanțiale și imperioase (Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99, și Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52)“. ^24 Deciziile Curții Constituționale nr. 623/2015, paragraful 17; nr. 453/2020
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Apel Brașov, Secția penală, în Dosarul nr. 1.465/1/2022 (pct. IV.7.1), prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum“ și „Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii“ și va stabili că: 1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din Codul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... – Dosarul nr. 1.604/1/2022 (pct. IV.16), vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, conform art. 155 alin. (1) din Codul penal, sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă, aplicarea acestora potrivit art. 5 din Codul penal se face indiferent de obiectul infracțiunii sau, în ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Apel Brașov - Secția penală în Dosarul nr. 1.465/1/2022 (pct. IV.7.1), prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum“ și „Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii“ și stabilește următoarele: 1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 5
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... – Dosarul nr. 1.604/1/2022 (pct. IV.16), vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură, conform art. 155 alin. (1) din Codul penal, sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă, aplicarea acestora potrivit art. 5 din Codul penal se face indiferent de obiectul infracțiunii sau, în ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
nr. 70 din 29 ianuarie 2019. ... 20. Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 88 alin. (3) din Codul penal față de art. 21 alin. (3) din Constituție, menționează că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate reprezintă norme de drept substanțial, situație în care nu sunt aplicabile prevederile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. ... 21. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (3) din Codul penal față de art. 1 alin. (5) și art. 16
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
libertăților fundamentale, Curtea a reținut că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât dreptul la un proces echitabil este asigurat prin norme ale dreptului procesual penal, iar prevederile art. 88 alin. (3) din Codul penal constituie norme de drept penal substanțial (paragraful 33 din Decizia nr. 522 din 15 iulie 2021, precitată). ... 39. În sfârșit, cât privește pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, astfel cum a fost invocată și motivată în Dosarul nr. 3.300D/2019, aceasta nu poate fi reținută întrucât
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
publice pentru care a fost demarată procedura de desfășurare a proiectului-pilot nu pot fi, după caz: a) transformate din funcții publice în funcții în regim contractual; ... b) transformate în funcții publice din altă clasă sau grad profesional ori prin modificarea substanțială a atribuțiilor; ... c) reduse, cu excepția reorganizării prin reducerea posturilor din compartimentul în cadrul căreia este prevăzută funcția publică pentru care au fost demarate procedurile de concurs; ... d) ocupate prin concurs pe post de către persoane care nu au promovat
NORME din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263388]
-
reprezentând diferențele de curs valutar. ... 6.3. Punctul 91, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricație se înțelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanțială de timp, respectiv mai mare de un an, pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare. ... 6.4. La punctul 97, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: (3^1) Atunci când
ANEXE din 27 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263639]
-
analizând invocarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenție, Curtea a reținut că art. 100 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 conține norme de drept material, substanțial, fără a avea implicații la nivel procesual, astfel că nu se poate susține încălcarea dreptului menționat, drept eminamente aplicabil într-un cadru procesual sau preprocesual. ... 28. Cât privește lipsa posibilității judecătorului de a individualiza pedeapsa, se constată netemeinicia acesteia, având
DECIZIE nr. 663 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265548]
-
acte normative prin care, începând cu 1 ianuarie 2004 și până în prezent, s-a acordat unor categorii de beneficiari un drept de natură salarială, denumit spor sau, după caz, compensație, prevăzându-se condițiile de acordare. ... 48. Complementar acestor norme substanțiale, legiuitorul a adoptat și o serie de norme de implementare, în sensul că acestea servesc la punerea efectivă în aplicare a normelor constitutive de drepturi salariale. Astfel, fiecare dintre cele 4 norme juridice de instituire a sporului/compensației a fost însoțită
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
cea de-a doua teză prevede că exercitarea căilor de atac se poate realiza în condițiile legii. Prima teză exprimă, în alți termeni, dreptul fundamental înscris în art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, conținând, așadar, o reglementare substanțială. Cea de-a doua teză se referă la reguli de procedură, care nu pot însă aduce atingere substanței dreptului conferit prin cea dintâi teză decât în condițiile restrictive stabilite în art. 53 din Constituție. Așa fiind, în privința condițiilor de
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
și ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 27. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 reglementează răspunderea materială a militarilor atât sub aspect substanțial (art. 11-21), cât și sub aspect procedural (art. 22-43). Criticile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate vizează ambele aspecte ale ordonanței menționate, însă accentul principal cade pe latura procedurală, respectiv pe modul în care se desfășoară cercetarea administrativă dispusă conform
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
din Constituție. Prin urmare, criticile ce vizează art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 - text care stabilește că răspunderea materială a militarilor se angajează în condițiile acestei ordonanțe - sunt neîntemeiate. ... 45. Cu privire la criticile aduse dispozițiilor care reglementează regulile substanțiale de angajare a răspunderii materiale, respectiv art. 14, 15, 16,19 și 20 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998, Curtea constată că acestea vizează mai degrabă aspecte de detaliu (lipsa anumitor mențiuni pe care autoarea excepției le-ar fi dorit cuprinse în
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
Legea nr. 241/2005. ... 21. De asemenea, referitor la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât dispozițiile legale criticate sunt norme de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin normele dreptului procesual penal. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
nivelurile superioare ale clădirii, la subsol sau la parter etc.; ... (e) reducerea numărului de niveluri prin demolarea unui număr de etaje de la partea superioară a clădirii - soluția poate fi convenabilă mai ales în condițiile în care clădirea prezintă retrageri substanțiale la aceste niveluri, cu efecte nefavorabile de excentricizare a maselor, a caracteristicilor de rezistență și rigiditate de ansamblu; ... (f) desfacerea unor porțiuni de construcție, de exemplu, elemente de fațadă, cu comportare defavorabilă la acțiuni seismice sau care prezintă un risc
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
efect de seră (GES) și la creșterea eficienței energetice, cu respectarea criteriilor de eficiență energetică. (2) Investițiile realizate pentru renovarea energetică a clădirilor au scopul de a reduce consumul de energie, de a crește eficiența energetică, conducând la o îmbunătățire substanțială a performanței energetice a clădirilor în cauză, respectiv creșterea eficienței energetice a sistemelor tehnice, prin: (a) reducerea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire (de multe ori solicitate în programul național de renovare în baza Ordonanței de urgență a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
pre-renovare (cu excepția clădirilor cu valoare arhitecturală deosebită stabilite prin documentațiile de urbanism, clădirilor din zone construite protejate aprobate conform legii). ... (3) În cazul în care intervenția se încadrează într-o investiție pentru care nu se preconizează nicio contribuție substanțială la acest obiectiv de mediu, cerința DNSH care trebuie îndeplinită este: clădirea nu este utilizată pentru extracția, depozitarea, transportul sau producția de combustibili fosili. ... 6.2. Obiectivul de mediu 2 - adaptarea la schimbările climatice (1) Lucrările de intervenții integrate propuse în
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263752]
-
dispozițiilor prezentului articol, ale art. 54 și 56 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora se consideră redundante orice informații suplimentare care pot fi solicitate de la băncile de dezvoltare în cazul în care aceleași informații sau informații în mod substanțial similare au fost deja raportate în alt mod Băncii Naționale a României sau pot fi produse de către aceasta. (6) Banca Națională a României nu solicită băncilor de dezvoltare să raporteze informații suplimentare în cazul în care aceasta a primit
ORDONANȚĂ nr. 17 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264505]
-
de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că dispozițiile legale criticate sunt norme de drept substanțial și că analiza acestora, prin raportare la art. 16 și art. 21 alin. (3) din Constituție, nu subzistă. Se observă că art. 88 alin. (3) din Codul penal face vorbire despre amânarea aplicării pedepsei, în privința căreia legiuitorul poate stabili
DECIZIA nr. 480 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265175]
-
de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, în ceea ce privește pretinsa încălcare, prin textul criticat, a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea menționează că dispoziția legală criticată constituie o normă de drept penal substanțial; or, garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin dispozițiile legii procesual penale, motiv pentru care prevederile constituționale anterior menționate nu sunt aplicabile în prezenta cauză. Prin urmare, Curtea nu poate reține nici aplicabilitatea în această cauză a dispozițiilor
DECIZIA nr. 480 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265175]
-
pe care le conțin hotărârile judecătorești, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Cu alte cuvinte, prin rezolvarea fondului cauzei, instanța penală rezolvă acțiunea penală și pronunță, după caz, condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Practica judiciară a stabilit
DECIZIA nr. 98 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255982]