2,093 matches
-
de pe poziții egale cu alți competitori, chiar dacă unii sunt mai mici. Aceștia, chiar dacă sunt tot mai puțin state și tot mai mult organizații, sau rețele, nu s-ar fi putut niciodată confrunta cu Statele Unite în mod direct, dar au devenit subversivi, pro-ducînd inițiative disturbatoare privind nuclearizarea, armele chimice, sau biologice. Sau, în domeniul energiei, companiile petroliere naționale dețin acum, spre deosebire de trecutul apropiat, peste trei sferturi din rezervele cunoscute de petrol ale lumii, ceea ce reprezintă o răsturnare radicală de situație. Noii competitori
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lor, inspirați de Comitetul Afacerilor Publice Americano-Israelian (!), doresc un bombardament rapid al uzinei de îmbogățire a uraniului de la Natanz, precum și al locațiilor militare iraniene situate lîngă frontiera cu Irakul. Pe de altă parte, se dorește continuarea presiunilor diplomatice, a acțiunilor subversive și a războiului economic menit să afecteze activitățile internaționale bancare și comerciale ale Iranului. Pakistanul și Israelul înarmează și finanțează în Iran grupuri rebele ale minorităților etnice pentru a hărțui regimul. Israelul are contacte vechi de 50 de ani cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și (dar mai ales) pentru extraordinara pildă de moralitate a vieții. Tânărul doctor în literatură universală și comparată este smuls în 1948 cu brutalitate de la catedra Universității din Clujul său natal și întemnițat sub acuzația a de deținere de material "subversiv". Era vorba, bineînțeles, de cărțile din biblioteca personală. Este din nou arestat în 1956 din pricina scrierii unui memoriu-rechizitoriu pe adresa încălcării libertății de expresie, dar și religioase de către regimul comunist. Cei șapte ani grei de detenție (Jilava, Făgăraș, Gherla, Pitești
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
veritabilei "revoluții coperniciene", ce se va declanșa la mijlocul anilor '60 în literatură, în ciuda agresivelor fosile dogmatice, este chiar Marin Sorescu. Care nu s-a sfiit încă de la debut (1963) să veștejească "ilustrativismul tematic" obligatoriu atunci, comportamentul său spiritual fiind unul subversiv față de realitatea politică și socială, căreia îi substituia "un portret critico-umoristic al scenei literare cu tipuri tot atât de inconfundabile ca ale comediei clasice". Un nu ionescian va spune poetul canoanelor impuse de minți sterile și străine, aservite ideologic. Foarte adecvată ni
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
așteaptă, dar pe care numai el, seducătorul o inaugurează: o lume vrăjită, misterioasă prin inedit și unicitate. Cel sedus o așteaptă ca pe ceva firesc, deși necunoscut, în timp ce seducătorul deține cheile de acces, fiind el singurul care cunoaște în chip subversiv obiectul dorit de cel sedus, chiar dacă fără să-l conștientizeze. Referindu-se inevitabil la scenariile lui Platon, cel care inaugurează în cultura europeană dialogul între carne și spirit (vezi Socrate vs. frumusețea fără cusur a adolescentului Charmides), Gabriel Liiceanu realizează
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mișcării culturale române în Bugeac, unde fondează revista „Bugeacul”, fiind, un timp, prim-redactor (1935-1936). Colaborează la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Generația nouă”, „Poetul”, „Moldavia” ș.a. A tipărit două volume de versuri: Poezii (1937), carte confiscată de autorități ca fiind subversivă, și Poezii (1940). I s-a acordat Premiul „N. Ostrovski” (post-mortem, 1968). N. face parte din familia poeților basarabeni profund marcați de versul nostalgic al lui Serghei Esenin, din care preia motive, imagini și tonalități, afinitate explicabilă în primul rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]
-
enumăr: atmosfera expresionistă, filmat în mare parte în alb/negru, decor impersonal urban (și nocturn, și ploios), compoziția geometrică a cadrelor, jocul de umbră și lumină,eroi exclusiv masculi, alienați și izolați, femmes fatales, personaje cu o moralitate ambiguă și subversivă, crima, corupția și pasiunea ca teme majore. Mai mult, e o chintesență atemporală a filmului noir pentru că, la capitolul mizanscenă, Orașul păcatului deține elemente (mașini, haine etc.) care merg de la anii '20 până în prezent. De vocabular nu mai vorbesc, femeile
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
politic cu elogii - să ne închipuim cum ar fi trebuit să fie, în anii '80, un eventual capitol dedicat discursurilor lui Ceaușescu?! De altfel, cenzura însăși accepta acest principiu, sănătos și pentru ea: în cazuri foarte clare, orice enunț devine subversiv, căci aserțiunea neutră e simțită ca o aluzie, iar cea laudativă apare ca o parodie. în schemele citate nu intra întotdeauna nici limbajul jurnalistic: cu justificarea că are o prea mare diversitate interioară (între editorial, reportaj și cronica sportivă, de
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
la New York, am aflat de arestarea lui Gh. Ursu și, după încă o lună, de uciderea lui în închisoare. Până la plecare, păstrasem relațiile cu el, eram la curent cu mersul anchetei (știam că era interogat, printre altele, despre activitățile mele "subversive", că jurnalul lui mă menționa cu părerile mele politice, evident anticeaușiste, inclusiv poezioare satirice...). Am petrecut cu el o ultimă vară la 2 Mai, despre care am scris în revista 22. Aflând despre tragicul lui deznodământ, m-am gândit că
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Pillat Ctin, descriind pe unul dintre căpeteniile legionare, arată [...] Acest roman [subl. mea] străbătut de la un cap la altul de îndemnuri legionare a fost multiplicat și apoi difuzat în rândurile complicilor săi, în scopul de educare și instigare la activitate subversivă." (pp. 13-14) Cu toată absurditatea lui, pasajul n-ar trebui să ne mire. E o mostră tipică de lectură în grilă realist socialistă. Citit în paralel cu cărțile care se publicau în deceniul al cincilea (și numai cu ele!), Așteptând
Masca transparentă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6269_a_7594]
-
ar merita o atenție specială "analizele" politice la care sînt supuse în anii 1949-1952 citatele din dicționarele academice precum și sumarele revistelor de specialitate. Lectură cenzurii politice se dovedește, încă din acei ani, extrem de inventiva, descoperind în texte mai multe posibilități subversive decît și-ar fi imaginat chiar autorii lor. Citatele de dicționar - a caror selecție strict științifică depindea de adecvarea la definiție, de capacitatea de a ilustra sensuri contextuale, ca și de aceea de a reprezenta distribuția istorică și geografică a
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
definiție, de capacitatea de a ilustra sensuri contextuale, ca și de aceea de a reprezenta distribuția istorică și geografică a unui cuvînt -, sînt supuse unei examinări cantitative, dar și unei lecturi decontextualizate, în care fiecare citat poate conține un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în care din succesiunea lor se construiește un nou text. Cum am văzut deja, cenzură politică era iritata de abundență citatelor vechi, mai ales a celor din texte religioase sau - în sfera oralității folclorice - a celor
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
vremii a fost totuși o eroare a începuturilor; curînd se va ajunge la concluzia că e mult mai prudent că textele oficiale să nu formeze în nici un fel obiectul vreunei analize lingvistice, căci rezultatele ar fi riscat oricum să devină subversive. Dacă rămîneau corecte, acestea nu puteau fi publicate; dacă erau supuse falșificării, contrastul cu realitatea ar fi fost atît de mare încît ar fi părut sarcastice. În 1952, cuiva îi putea trece prin minte să propună ca obiect de studiu
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
de popor" (83); în anii '80, a iniția o cercetare oficială despre limbajul lui Ceaușescu ar fi fost inimaginabil. Că discurs independent, citatul e judecat strict pentru conținutul său, care poate fi din extrem de multe puncte de vedere defăimător, dușmănos, subversiv. În demascările vremii, conținutul "necorespunzător" e considerat în mod automat produsul unei intenții, și condamnarea dicționarelor nu diferă prea mult de retorica proceselor pentru sabotaj: e identificată astfel, "sub mască nevinovăției înregistratorilor pasivi de cuvinte - cea mai nerușinata contrabandă de
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
și chiar de articole cuprinse în revistele de specialitate. Și în acest caz, textele se pot dispensa de comentarii; mai ales că distanță asocierilor și a presupozițiilor le face să alunece repede în absurd. Din comentariile indignate înțelegem că sînt subversive și dușmănoase în primul rînd asocierile termenilor din sfera politică deja sacralizata cu cuvinte banale și vulgare; faptele se agravează dacă între noțiunile aflate în contact într-o listă se pot stabili analogii sau dacă ele se pot combina în
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
N-aș fi în schimb foarte aspru cu una dintre urmările acestei „curse pentru manipulare”, care ține de reflexele de lectură ale epocii. Că, în țară, textele se citeau „la două capete” (unul al mesajului literar, celălalt, al mesajului politic subversiv), se știe. Din astfel de texte era alimentat metabolismul Cenzurii. În același timp, pentru cititorii avertizați, poemele ori romanele cu cheie reprezentau supape necesare unui bun reglaj psihic. Niciodată, însă, la noi, decodificarea n-a fost una explicită. Totul rămânea
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
engleză, o ilustrație satirică a lui Ceaușescu și pe tot restul marii pagini de ziar explicația, pentru uzul cititorului englez, a fiecărui cuvânt aparent banal al textului, ca să poată înțelege de ce atât de nevinovate cuvinte au putut părea cenzurii comuniste subversive și cititorului român incendiare. Unele cuvinte erau explicate prin mici povestiri ale unor întâmplări reale sau doar circulând în folclorul bucureștean (cuvântul pisici pus în legătură cu demolarea Spitalului Brâncovenesc, Cântarea României cu o adevărată definire a fenomenului), altele erau descrierea unor
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
nu l-a mai apucat. Timișoara anilor 1990 i-a fost străină pentru că el avea revoluția sa de urmat. „Mi-amintesc de programul de televiziune, când nu scăpam nici un episod din desenele animate cu Mihaela. Fondul sonor era însă unul... subversiv, căci tata tocmai atunci își găsea să asculte «Actualitatea românească» la Radio Europa Liberă, ceea ce mi-a dezvoltat multilateral atenția distributivă; îmi aduc perfect aminte cum mi-am îmbogățit vocabularul trăgând cu urechea la comentariile - ca să zic așa - ortodoxe ale
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
un teritoriu problematic, recte înaintat-agitatoric, între Aladin și Faust... Fatalmente, oricât de lipsită de calitate (literară) era, chiar și pentru simplul motiv că era o expunere versificată, poezia lui A. Toma era o dovadă că producțiile literare au o natură subversivă, dat fiind că, citind-o, te puteai întreba: Cât de faustic este Poetul?, Cât de mefistofelice sunt cele două Genii (care, de altfel, formează un continuum, dat fiind că nu sunt despărțite nici măcar de virgulă)? Intenția mitologizantă, registrul religios sunt
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
soluție și tendință literară comună la numeroși scriitori atât în timpul liberalizării politice, dar mai ales în perioada ce a urmat pronunțării tezelor din iulie 1971- teze care reactualizează principiile artei ghidate de busola partinică- mitul a fost prin capacitatea sa subversivă, prin caracterul său defensiv un mijloc de incriminare și denunțare a politicului și un refugiu moral în fața unei realități tulburi. Deghizările mitice au reprezentat - într-o epocă în care se exercita un control dur asupra imaginarului scriitorului - un semn al
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
în sublinierea ideii că Revoluția a fost bună, dar punerea ei în practică a fost greșită sau în vehicularea teoriei celor două vârste ale comunismului(bună și rea), D. R. Popescu scanează realitatea prin intermediul mitului, exploatându-i exact acest potențial subversiv. Cu ajutorul unor mituri, în general de proveniență livrescă(cele două surse principale fiind mitologia biblică și cea antică), scriitorul inversează sensul scenariilor mitice fabricate de putere. Între ,,miturile ideologice" în care - după cum demonstrează Jean Molino - nu zeii ci ideile garantează
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
romanelor nu se poate așadar face decât în funcție de orizontul politic în care au fost scrise, chiar dacă, odată cu modificarea contextului, unele înțelesuri își dovedesc vremelnicia. Nu trebuie însă uitat faptul că mitul nu este în aceste cărți doar o strategie esopică, subversivă sau defensivă, ci și o structură complexă, romanul mitic presupunând, fie reciclarea unor motive mitice consacrate, resuscitarea unei lumi mitice prin anumite tipuri de situații/ personaje, printr-o anumită configurație a timpului și spațiului, printr-o anumită fizionomie a discursului
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
pentru aceste rememorări cu Mihai Șora și, mai ales, cu Nichita Stănescu. Sînt la fel de prețioase și emoționante și pentru noi, cei care le aflăm acum pentru prima oară. Ce s-a ales atunci cu piesa ta, care circula atît de "subversiv"? M.V.: Tentativele unei montări cu Bine, mamă... n-au dat însă nici un rezultat la vremea aceea, adică prin '83, '84, '85. Ion Caramitru n-a reușit s-o "plaseze" la Bulandra, deși declarase chiar în presă că dorea s-o
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
poveste. Am fost răsfățat de părinții care mi-au dat tot ce am poftit. În legătură cu investigațiile de care mă rogi, aș vrea să mă înțelegi: sunt musafir în această țară și nu mi-e îngăduit să mă amestec în afaceri subversive. Și chiar dacă te-aș asculta, dacă m-aș duce în Belgia, crezi tu că domnul conte din Flandra, fratele regelui, mă va primi? Și ce să-i spun? Că doriți un domnitor dintr-o dinastie apuseană? Asta știe și el
Cărți de vacanță by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3343_a_4668]
-
nu? - viitorul erei contemporane, așa cum pare a se configura: "cu asedii prelungi mă întîmpină viitorul" (o durere cu degetele-nfipte în ziua de mîine). Socotindu-se pesemne unul din "cronicarii retrași pe ascuns", un "chiriaș al dedesubtului", poetul face figura unui subversiv sui generis, a unui "clandestin" metafizic, ce, dîndu-și seama că "acum nu se mai pot scrie epopei", declară șoptit: "în taină fie spus noi exersăm la/ apocalipse" (tocmai acum). Să intervină aci și reflexul condiționat al experienței dramatice la care
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]