5,909 matches
-
și p-asta, da cu oamenii lor de aici am avut ce-am avut, bagă în poveste și o chestie de-asta mai concretă, cum ar fi cu ăla de care aud că s-a întors, Tomnea, profesorul profesorilor din Sudica, care să-l faci șeful lor d’aici din Județ, da șef peste șefi și tocma’ când să-l dau în gât, vine KGB-ul și mi-l suflă din mână, de pe malul apei l-a luat, cu vaporul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai scăzut și afacerile le-a orbit la mulți amintirile și judecata cu rațiunea și patriotismul. Pricepi? Și, continuă Goncea, vezi că e amestecat și Jumirică, diplomatul, vărul lui Cangurașu. Eu l-am băgat în diplomație, l-am trimis în Sudica să fie cu ochii pe Tomnea. Că zice lumea, adică specialiștii, că eu, adică noi, l-am trimis pe Tomnea acolo, că mi-a vândut conu Afinoghiu pontu cu afacerea din Sudica. Vezi, aicea nu te băga să dezvolți ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
am băgat în diplomație, l-am trimis în Sudica să fie cu ochii pe Tomnea. Că zice lumea, adică specialiștii, că eu, adică noi, l-am trimis pe Tomnea acolo, că mi-a vândut conu Afinoghiu pontu cu afacerea din Sudica. Vezi, aicea nu te băga să dezvolți ce și cum, că e mai complicate, cu unul de la Fondul Monetar, nu e cazul. Eu tot ce vroiam, aicea e patriotismul de care vroiam și vezi cum îl prinzi să sclipească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ce vroiam, aicea e patriotismul de care vroiam și vezi cum îl prinzi să sclipească în ochii celui care te citește, vroiam adică să ținem afacerea ce-o pornisem de dinainte de evenimente, și când colo... De când a căzut guvernul în Sudica parcă au căpiat toți. Să nu te sperii dacă ai să citești la gazete că interpolul e pe urmele noastre... “ Burtăncureanu concepuse romanul său, Mucenicul zilelor, ca pe o saga de familie și, în același timp, un fel de istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Chiar un fel de afacere. Nu atât cu el, cât cu Jambirică Brandaburlea. L-am lansat pe Jambirică în diplomație și credeam că o să facă trebă bună. Ți-am spus, preocuparea pentru etapa istorică trebuie s-o avem mereu. În Sudica aveam legături bune. De dinainte. Tomnea s-a dus tocmai când se șubreziseră legăturile. Te-ai prins? Noi l-am trimis, nu că-i ardea lui sufletul de dragul depărtării. În fine, asta-i altă poveste. Numai că acuma s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Te-ai prins? Noi l-am trimis, nu că-i ardea lui sufletul de dragul depărtării. În fine, asta-i altă poveste. Numai că acuma s-a cam scrântit treaba. De trei zile numai cu e-mailuri mă ține ăia din Sudica. E dezastru la ei. A răsturnat guvernul, a făcut naționalizare, i-au confiscat lui Tomnea tot ce agonisise, îl și expulzează. Vor să facă comunism la ei, în Sudica. Zici de strigoi și moroi?!“ Izbucni într-un râs nervos. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
De trei zile numai cu e-mailuri mă ține ăia din Sudica. E dezastru la ei. A răsturnat guvernul, a făcut naționalizare, i-au confiscat lui Tomnea tot ce agonisise, îl și expulzează. Vor să facă comunism la ei, în Sudica. Zici de strigoi și moroi?!“ Izbucni într-un râs nervos. Erau în lunga verandă a palatului, cu deschidere spre Dunăre. Goncea își petrecea mai toată ziua acolo. Stătea într-un fotoliu pe rotile și privea, ca într-o fascinație, apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dar am refuzat. Am spus că plătesc toată parangheilia, dar să mă lase în pace. Ce să mai discut și cu Tomnea?! Am auzit că se dă mare filantrop. Ce filantrop, că e falit! I-au luat tot ăia din Sudica. De-asta a și venit acuma aicea. Să ceară milă și îndurare... A înebunit oamenii cu zvonul că mâine o să-mpartă sute și sute de ajutoare. Tot orașul s-a trecut pe listele lui. Filantrop, Tomnea?!“ Ridicase vocea. Aproape țipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu a înțeles?! Nu i-a spus nimeni că aici numai eu dau la filantropie?! Cine i-a vârât chestiile astea în cap? Să facă ce vrea acolo, la București, sau unde-o vrea să stea. Nu i-a ajuns Sudica, unde l-am făcut om? Vrea și aici... Dar tac-su cum a murit? La coada vacii! Dar madam Pancratz, care l-a înfiat și a vrut să-l facă om, cum a murit?! N-a luat-o damblaua la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de protopop și doi țârcovnici. Îl făcuseră profesor de onoare. Cei de la școală îi dăduseră și ei o diplomă laminată și câteva pagini xeroxate după câteva procese verbale ale inspecțiilor de pe când își dădea definitivatul. Se întorsese în primăvară din Sudica, unde se stabilise demult, după ce făcuse aici vreo nouă-zece ani de învățământ. Cei de la primărie se gândiseră să-l onoreze acum. La insistențele ei, mai ales. Magda îl meditase cândva pe primar, să-și termine liceul, pe când îl promovaseră secretar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
tine. Că te-ai întors și ai de gând să rămâi aici pentru mai mult timp. Marele Ilarion Tomnea se întoarce, în sfârșit, acasă. A făcut fundație, ajută tinerii arheologi, subvenționează nu știu ce cercetări interdisciplinare între etnologii noștri și cei din Sudica. Și alte chestii de-astea. Mai știu eu ce mai se mai spune că face marele Tomnea? Te întreceai în planuri și promisiuni. Știi că s-au făcut și aici fel de fel de liste pentru tine? C-o să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Ciudata asta frică ne chircește și ne amăgește așa, ca un drog. Ne dă o veselie... Tâmpă, cum să-i spun? Un fum ruginiu se ridica dintre ape. Plutea odată cu Dunărea, întins ca un giulgiu peste ea. - Și ăia, din Sudica, urmă Tomnea, tot așa o țin. Au niște ierburi pe care le trag pe nas și se veselesc întruna, oricât de nenorociți ar fi. Văd fel de fel de năzăreli și cred în ele și le povestesc de la unul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se înclină respectuos, bătând ușor cu arcușul pe cutia viorii. Reveni spre femeie. O strâse de umăr. - Ce să fie... Unul care se ține după mine de când m-am întors. Seamănă cu Polileu, un fel de maestru la Filarmonica din Sudica. Nu-l lua în seamă. Nu face nici un rău. Privi și ea iarăși în spate. Acel Polileu îi zâmbi larg, cu gura larg desfăcută. Dinții deși, puzderie, cărbuni încinși, sclipeau jucăuș în înserare. Întoarse speriată capul. - Nu-i ăla de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
stuf în Deltă, nu mai știu. Tot pușcărie politică. Cel puțin așa zic toți acuma că au făcut...De unde Filarmonică?! - Poate-o fi fugit și Limonadă al tău atunci. A fugit și-a ajuns până la urmă și la Filarmonica din Sudica. Eu cum am nimerit acolo? Și p’ormă - ridică el din umeri -, la câte s-au întâmplat și se-ntâmplă la voi... La noi, în România... Cel puțin, săptămânile și lunile astea de când am revenit, parcă nici nu mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lucru. Vor transforma giganticele păduri în pășuni, vor înlocui copacii cu vacile și odată cu primele vânturi ale primei secete, pământul va zbura prin aer, va deveni praf și marea catastrofă din Orientul Mijlociu, din anii treizeci, se va repeta în emisfera sudică. Dar ce îi interesa pe ei ce se va întâmpla peste zece ani...? Ultimul huruit al camionului se pierdu în sfârșit în depărtare; fumul mașinilor se împrăștiase în aer, iar selva rămase moartă, pentru că locuitorii ei - cei care cântau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nordică, de la coasta Iașilor până la râul Racova, este ocupată de Podișul Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Spre sud, găsim Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului, irigate de afluenții Bazinelor Bârladului și Siretului. Situat în partea sudică a Podișului Moldovenesc, între valea Siretului, Câmpia Moldovei, valea Prutului și Câmpia Română, Podișul Bârladului își are numele de la bazinul râului ce îl traversează de la nord la sud. 1. PODIȘUL BÂRLADULUI Cadrul geografic include zona văilor și teraselor brăzdate de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată printr-un contrast între zona nordică și cea sudică. Astfel, circa 19% din suprafața podișului se află la o altitudine de 15-100 m, 35% de 100-200 m, peste 30% de 200-300 m și aproximativ 16% între 300-500 m. Altitudinea maximă este întâlnită pe Dealul Doroșanu (568 m), iar următoarele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mai blândă decât în Podișul Sucevei, iar primăvara sosește mai timpuriu. Precipitațiile sunt puține, nicăieri nu se înregistrează 700 mm pe an, ci între 400-500 mm/an. În mare măsură, clima este silvostepică (Depresiunea Elanului, Jijia-Bahlui, Platforma Covurluiului și partea sudică a Colinelor Tutovei) și caracterizată prin apariția deselor perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Elanului, Jijia-Bahlui, Platforma Covurluiului și partea sudică a Colinelor Tutovei) și caracterizată prin apariția deselor perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de fag, iar restul este domeniul stejarilor mezofili (stejarul pedunculat, stejarul pufos), iar în sud-est apar elemente de silvostepă. 2. BAZINUL BÂRLADULUI 2.1. Noțiuni de hidrologie Suprafața de pe cuprinsul căreia se alimentează un râu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bozieni, iar pârâul Pâncești (nume preluat de la localitatea din apropiere) împreună cu Crăiasca (nume derivat de la satul Crăiești) se varsă în apa Bârladului, după Băcești (jud. Vaslui). În cazul județului Iași, menționăm prezența câtorva afluenți ai Bârladului, care pătrund în partea sudică a județului (îndeosebi într-o zonă colinară și de șes), cum ar fi Șacovățul, Stavnicul, Velna, Vasluiețul și Crasna. Printre localitățile care se află în „drumul” sau prin apropierea acestor afluenți amintim: Mădârjac, Țibana și Țibănești (în dreptul pârâului Șacovăț), inclusiv
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
De la izvoare (la sud de Câmpia Moldovei) și până la vărsare (Câmpia Siretului), Bazinul Bârladului străbate o zonă de deal (Valea Ursului), urmată de șes (de la Băcești la Vaslui) sau marcată de îmbinarea dintre șes și coastă/șes și colină (zona sudică a Iașiului sau legătura dintre Vaslui și Tutova-Bârlad), finalizând parcursul cu o zonă de câmpie inundabilă, practic legătura cu Siretul (de la Tecuci la Galați). Pe lângă afluenții importanți, cu debit mare, ai râului Bârlad, mai există o serie de pârâiașe, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care îl traversează de la nord la sud. De asemenea, Podișul Bârladului este completat la nord de o parte a Podișului Central Moldovenesc, ultimul fiind cunoscut și sub denumirea de Podișul Vasluiului. Totodată, în componența podișului amintit intră, în zona sa sudică, Colinele Tutovei și Platforma Covurluiului. Podișul bârlădean și implicit bazinul hidrografic al acestuia au oferit condiții prielnice de trai comunităților ce s-au stabilit în zonă, fiind un spațiu propice practicării agriculturii, creșterii animalelor, pescuitului și vânătorii, fapt confirmat de-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
L13, de la Gara-Banca (cea mai bine păstrată din totalul de 23), unde podeaua era acoperită cu loazbe, de circa 4,5cm grosime și 40cm lățime. Intrarea în case era de obicei pe latura opusă cuptorului, în fața acestuia, îndeosebi pe latura sudică (L13-Gara-Banca; L1, L2, L5-Dodești) și uneori făcută sub forma unui „gârlici”, protejat cu stâlpi mici (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni). În privința sistemului de construcție se observă folosirea ambele metode: structura din lemn, demonstrată prin prezența gropilor de pari, din interiorul locuințelor (L1, L3
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
datate în veacurile VIII-IX. Cercetare C. Iconomu, 1979. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Chirica, Tănăsachi 1984, p. 131; Teodor 1997c, p. 57. 21. Brăhășești (comuna Brăhășești), județul Galați a) Izvorul Hanului: la circa 500m de partea sudică a localității, în preajma unor izvoare ale Pârâului Hanul, s-au descoperit fragmente ceramice aparținând secolelor X-XI. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 518 (fig. 7/10); Teodor 1997c, p. 57
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI-VII, dar și lucrate la roată, din pastă nisipoasă, caracteristice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 93-94; Teodor 1997c, p. 72. b) Marginea sudică a satului (Pereschivul Mic): pe dreapta Pârâului Pereschivul Mic, în marginea sudică a localității, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968, 1975. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]