14,769 matches
-
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aceasta.” Una din formele anterioare ale Codului penal reglementa în cuprinsul său și alte trei infracțiuni prin a căror săvârșire se provoca victimei o puternică durere sufletească. Acestea erau denumite “Infracțiuni contra demnității”, prevăzute la fostele articole 205 și 206, respectiv “Infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției”, fostul art. 259, fapte care, din rațiuni nejustificate, în noul cod penal nu mai sunt incriminate. Omul este singura ființă creată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
din analiza celor 10 Porunci faptul că infracțiunile corespondente poruncilor sunt reglementate în Codul penal la titluri și capitole care au în vedere alte valori. De exemplu, în cadrul Poruncii a VI-a când am facut referire la modalități de ucidere sufletească, am luat drept corespondent penal, printre altele, infracțiunea de “Amenințare”, care în Codul penal este reglementată în cadrul capitolului “Infracțiuni contra libertății persoanei”, încadrare foarte corectă din punct de vedere juridic. Din acest exemplu se remarcă foarte clar atât raportarea la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
corectă din punct de vedere juridic. Din acest exemplu se remarcă foarte clar atât raportarea la valori diferite cât și aprecierea distinctă pe care Dumnezeu o dă anumitor fapte, față de legea socială. “Amenințarea” în Decalog este o formă de ucidere sufletească și pedepsită ca atare, în timp ce, potrivit legii sociale, “amenințarea” reprezintă o formă de îngrădire a libertății unei persoane, cu un grad de pericol social mai scăzut decât uciderea sufletească, și pedepsită în consecință. La o atentă analiză, se observă faptul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
față de legea socială. “Amenințarea” în Decalog este o formă de ucidere sufletească și pedepsită ca atare, în timp ce, potrivit legii sociale, “amenințarea” reprezintă o formă de îngrădire a libertății unei persoane, cu un grad de pericol social mai scăzut decât uciderea sufletească, și pedepsită în consecință. La o atentă analiză, se observă faptul că actualul Cod penal aduce, față de cel anterior, o serie de modificări, cum ar fi: 1. Minorii nu mai pot fi sancționați cu închisoarea, ci li se pot aplica
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în numele libertății totale s-a ajuns la un libertinaj care se manifestă, de multe ori, în contradicție flagrantă cu așezarea firească și cu regulile bunului simț. Corupția, alcoolismul, consumul de droguri, sexualitatea sunt câteva din bolile care deteriorează grav sănătatea sufletească a neamului românesc. Pentru a ieși din această degradare, care se accentuează continuu, cred că ar fi necesară adoptarea și aplicarea unor norme morale de esență creștină. Superioritatea moralei creștine, în raport cu oricare alte norme morale elaborate până în prezent, este evidentă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
iubirea aproapelui, nu de tolerarea lui). Prin urmare, considerați că este posibil ca morala creștină să stea la baza unui set de norme care să conducă la revigorarea morală a societății romanești? Ce alte posibilități ar fi pentru însănătoșirea noastră sufletească?” (Arhimandritul Teofil Părăian - Credința mărturisitoare, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă - 2009, pag. 154-155). Biserica și Monahismul sunt cei doi piloni pe care se sprijină astăzi națiunea română. Dumnezeu ne-ar fi sortit demult Sodomei și Gomorei dacă nu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
greu să zici pa. De pildă, eu nu i înțeleg deloc pe oamenii cărora le place să facă cu mâna după tren. E un sadism pe care cred că l-a inventat un torționar subtil. Un expert în arta durerii sufletești. Și uite că Sophia n are nici un chef să aplice clișeul ăsta idiot cu despărțirea care se complică și capătă proporții devastatoare, pe măsură ce se apropie momentul ei. Pe măsură ce se lungește și devine din ce în ce mai enervantă. Așa că Sophia spune repede și clar
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
care o lăsase acum să doarmă stingheră și neglijată într-unul din colțurile camerei. Uneori își spunea că acesta era motivul principal pentru care continua să meargă la munte, posibilitatea de a se refugia în amintirile acelea pline de freamăt sufletesc fără a fi deranjat de zgomotele bulevardului înțesat de mașini, tramvaie sau autobuze. Erau amintirile lui. Amintirile lor, în pofida faptului că viața rupsese punți, măcinase maluri de gând cu insensibilitatea caracteristică și fiecare pornise pe un alt drum, nemarcat, către
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
a-și țipa nurii din lipsa a ceva mai profund ori din cauza unor bărbați din ce mai reticenți? Este semnul unui veac dominat de superficialitate, în care aparențele primează? Coapsele dezgolite în public sunt compatibile cu profunzimea sau cu frumusețea sufletească? Când concursurile de Miss și manechinele ajung idealuri feminine este semn că femeile înclină să se trateze ele însele drept obiecte frumoase și nu drept existențe. Aceste atitudini se situează la polul opus mișcării feministe. Și ambele sunt reacții exagerate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este centrul) și intrăm în derivă. Fără știri viața noastră nu mai are suspans: găinile sunt violate undeva în lume fără înștiințarea noastră, babele își ucid, din gelozie, cu bestialitate amanții fără ca noi să ne putem indigna. Fără televizor viața sufletească ne este știrbită: ne scapă câteva secrete importante din viața Mariei, pierdem episoadele 10241-10280 din Tânăr și neliniștit reloaded, bașca secretele ce ni le dezvăluie Bebe despre ce putem și nu știam. Una din invențiile timpurilor noastre: sportul în fața televizorului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mult mai greu de văzut: credința noastră că singura formă de activism împotriva răului (ori cel puțin cea mai importantă) o constituie pedeapsa. Deși la rândul său este un rău, în mod paradoxal pedeapsa ne produce o stare de liniște sufletească. De fapt, orice pedeapsă se face sursă a răului în două modalități: mai întâi prin faptul că ea înseamnă a face rău cuiva (celui vinovat), și apoi pentru că de acest rău suferă de fapt cineva presupus a fi vinovat; formula
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Însă omul spunea că e sigur că o să se lase de data asta. Altfel, nu-i dau drumul. În scrisoare, unchiul arată că și dacă Naoji se vindecă, e foarte puțin probabil să-i găsească imediat o slujbă, în starea sufletească în care se află acum. Chiar și oamenii perfect sănătoși se țăcănesc în Tokyo - cu toată zăpăceala de acolo - darămite un semiinvalid care abia a renunțat la otrăvirea cu narcotice. E lesne de înțeles de ce ar fi în stare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
legume, chiar dacă sunt scumpe. N-are rost să-ți irosești zilele muncind ca un țăran. Adevărul e că surmenarea fizică a început să-și scoată colții. Sunt sigură că este unul dintre motivele lacrimilor tale. Apoi mai e și nemulțumirea sufletească ce te face să nu-ți placă nimic. Am stat pe pat, tăcută, cu privirile ațintite în gol. — Kazuko. — Da. — Ce-nseamnă că ai unde să mergi? M-am înroșit până-n vârful urechilor. — Domnul Hosoda? Am tăcut. — Să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
balada ni-l ține secret: "Plecam spre curți eterne cu car de stele zestre/ Dar rămâneau în poartă dureri domesticite/ Și'nchisă în iatacuri, cu brațe rătăcite./ Melancolia lumii se arăta'n ferestre." Urcușul e o rupere, un greu efort sufletesc. Același prin care, în buna școală a autohtonismului Gândirii, pămîntul crește îngeri: A izvorât un sfânt din pământ,/ Nu l-a adus nici pasăre, nici vânt.// Visul lui plămădi 'ntr'o seară/ Lumini de om cu întunecimi de țară." (Balada
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
cu invitații români care au aterizat pe Fiumicino chiar pe 2 iunie -, atunci mareea omenească venind în valuri și înțesînd piețele te buimăcește. După o asemenea baie de mulțime, reîntoarcerea la Accademia di România seamănă cu o cură de purgație sufletească, un fel de încercare de a te lepăda de oameni după ce, timp de cîteva ore, te-ai frecat la propriu de pielea lor. În incinta clădirii, senzația de recluziune e sporită de picurul fîntînei din mijlocul peristilului, nimic din agitația
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
I. Negoițescu, Iordan Chimet ș.a. Domiciliul în Capitală i-a oferit autorului Blocadei relațiile cu aceștia, o compensație, deși firavă, pentru frustrările la care era supus. În fine, citez mișcătoarea întoarcere a diaristului înspre memoria mamei, mărturie a unui absolut sufletesc la care făcea apel în clipele cele mai grele: Ce ciudată este depărtarea de cei morți. Ca de un țărm drag la care nu te mai poți întoarce. O fotografie a mamei nu îmi mai trezește dureri mistuitoare, ci o
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
aprins, ardeam a lua condeiul, mă întristai că nu poci, simții durere că nu știu nimic și mă deznădăjdui văzând că în adevăr că nu mă înșel că nimic mai ticălos ca omul. Această propensiune de a-și descoperi înrudiri sufletești cu personaje goetheene sau chiar cu autorul lui Faust, mai poate fi semnalată, de altminteri, și în cazul lui Titu Maiorescu (Al.Dima - Afinități elective: Titu Maiorescu și Goethe) unde vedem cum în adolescența sa, mai exact la 18 aprilie
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
și în cazul lui Titu Maiorescu (Al.Dima - Afinități elective: Titu Maiorescu și Goethe) unde vedem cum în adolescența sa, mai exact la 18 aprilie 1858, viitorul întemeietor al Junimei a notat: Am găsit la Goethe, în istoria evoluției lui sufletești, unele trăsături cari coincideau foarte mult cu mine, cari uneori erau scoase din sufletul meu. ( 1, 92 ). Deși tot el, și numai cu un an înainte de a-și proclama această afinitate sufletească și, anume la 5 ianuarie 1857, formulase o
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Am găsit la Goethe, în istoria evoluției lui sufletești, unele trăsături cari coincideau foarte mult cu mine, cari uneori erau scoase din sufletul meu. ( 1, 92 ). Deși tot el, și numai cu un an înainte de a-și proclama această afinitate sufletească și, anume la 5 ianuarie 1857, formulase o judecată de o derutantă asprime la adresa viitorului său obiect de adorație: o biografie a lui Goethe ce o cetii îmi făcu o impresie foarte neplăcută, om curios a fost Goethe cât a
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul. Scriindu-i lui Raicu, după cum își propune, în fiecare dimineață, după consumarea ritualică a unei cești cu cafea, Brumaru suspendă sau pune între paranteze ceea ce îl incomodează, jenează, plictisește, irită
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
un lirism elegiac, o contrapondere la jubilația infantilă și la frenezia sexualizantă adolescentină. Cu o margine în psihastenie și alta în poezie, acest lirism iese din atmosfera târgușorului provincial, cu umanitatea văzută la scară, și e "transportat" ulterior în bagajele sufletești ale poetului oriunde acesta ajunge cu pasul. Sau cu versul. Scriindu-i lui Raicu, după cum își propune, în fiecare dimineață, după consumarea ritualică a unei cești cu cafea, Brumaru suspendă sau pune între paranteze ceea ce îl incomodează, jenează, plictisește, irită
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
Ai mai pomenit și într-un alt interviu al nostru de acest episod. Să înțeleg că te-a durut atât de tare? Da, evident. Am primit acele critici ca pe niște pumni în plină figură și, fiind tânăr, țesuturile mele sufletești nu știau ce-i aceea ofensa. Izolat și recalcitrant, nu cunoscusem până atunci experiența usturătoare a cenaclurilor. Așa că am fost luat ca din oală. Fiind o persoană reactivă, nu m-am putut resemna și am ripostat. Cum să ripostez decât
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
azi (ca pe alții din trecut) că un confrate înjură pe hîrtie și în lume? Nu, și nu! Ni s-au golănit ochii, ni s-a birjărit limba". Desigur "foarte importantă" în această privire cochet "bătrînească" e disocierea dintre "cinstea sufletească" și "cinstea cu acte". Dacă ultima e în vogă, cum să ne îndoim că prima e unica adevărată? "Cel cinstit sufletește are legea morală în el, care ține loc de coduri și regulamente. Cinstitul cu acte e formalist, duplicitar, perfid
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
traducere funcționărească. Nu pot să-ți vorbesc acum despre cărțile mele decât în termeni funcționărești, pentru că trăirea mea nu am cum să ți-o comunic. Chiar eu când recitesc ceea ce am scris cândva mă reîntorc cu greu la acea vibrație sufletească de atunci. Dar mi-aș dori ca cititorul meu de aici sau de oriunde să vibreze la fel ca mine. Există o preocupare intensă a scriitorilor de azi în legătură cu traducerea operelor proprii - eu sunt dezinteresat de această bătălie a traducerilor
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
Sorin Lavric IN gama nuanțelor psihice pe care o carte le poate isca, secvența trăirilor estetice este foarte îngustă. Cu alte cuvinte, doar o parte din emoțiile pe care le trăiești în timpul lecturii intră în categoria esteticului. Restul reprezintă tresăriri sufletești ce nu cer intervenția gustului. Facultatea aceasta spontană, cu ajutorul căreia poți spune imediat dacă un text îți place, nu răspunde decît de o felie din senzațiile pe care, deschizînd o carte, poți să le ai. Așa se face că poți
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]