2,938 matches
-
permanentă de literatură universală cuprinde prezentări, îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu (Întunecatele, Litanii, Orfeu, Porcul blând suge de la sute de oi, Fata Morgana, Irod cheamă dansul Salomeii, Moartea Salomeii și chemarea roabei, La Dame aux camélias, Noapte prelungă), Constanța Zissu, Ion Vinea (Tatiana, Moravuri ușoare, Cântec de noapte, Capitolul), Tudor Arghezi (Psalmul de taină, Îmi voi ucide
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
I. Dumitrescu, Marin Preda - între viață și moarte, București, 1992; Nicolae Manolescu, „Viața ca o pradă”, RL, 1993, 8; Cornel Ungureanu, Viața ca un război, O, 1993, 4; Andreea Vlădescu, Marin Preda sau Triumful conștiinței, București, 1993; Monica Spiridon, Omul supt vremi (Eseu despre Marin Preda, romancierul), București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 97-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 353-368; Simuț, Incursiuni, 235-249; Grigore Smeu, Marin Preda: o filosofie a naturii, București, 1994; Nicolae Manolescu, Marin Preda, RL, 1995, 20; Caraion, Tristețe, 29-53; Marin Iancu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
-ntr-alta”, și îngerii cu lănci în mână, și ochii („o gârlă de ochi verzi”) și, în fine, privirea acaparatoare de care stă suspendată lumea. Viziune teribilă, de un onirism negru: „Sîntem fructificați. Atârnăm/ de capătul unei priviri care ne suge”. O elegie (a șaptea, subintitulată Opțiunea la real) exprimă în stilul solemn de la început solidaritatea cu pietrele, merele, cărămizile, caii. Versurile, de o suspectă umilință, rupte și, din loc în loc, sacerdotale ca un comunicat al Sfântului Scaun, proclamă abandonarea totală
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
pentru poet de a zugrăvi livada: „Livada cunoscută, alene se turcea - / goi, pepenii în vrejuri roteau lucite fese,/ iar trandafirul galben, ce se usturoia/ în stratul de legume printre cârciumărese// părea o rană nouă în carnea unui măr/ cu supurare suptă de musca-odaliscă/ și mii de răni, rubine, se zugrăveau sub zări/ ca-n coviltirul verde al carelor de Lipsca”. În pofida propriei opinii, formulată în termeni disprețuitori, despre G. Topîrceanu, considerat „poet de poșta redacției”, T. e un liric de aceeași
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
stilurile și tematicile celor doi precursori rămân separate și ușor recognoscibile. Pe de o parte, strigătul, lumina, somnul, panismul, temnița corporală și regresia arhaizant-maternă: „Mângâie-mi inima cu degetele izvorând/ O, tu născut din strigătul prea plin!// Lumina ta îmi suge durerea/ Cu iarba se smulge din somn// Trupul meu lepădându-și/ Suferința/ Și raze-mi curg prin pori cântând/ Frate arbor, tată râu,/ Măicuță pasăre,// Văd peștera în care-am plâns/ Și lespedea către hotarul lacrimei cu adevărat”. Pe de
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
din imobilele de mahala. La polul negativ, comparațiile stârnesc hazul și destabilizează tonul dramatic, iar filosofia de viață intră în picajul monologului antirăzboinic („Planeta noastră rotundă nu este o nucă al cărei miez s-a uscat; iar noi, miliarde, nu sugem din pământ mucegai. Suntem mulți, dar când privim apusul soarelui suntem unul. Minciună și ură, închisori și războaie, prostie și frică, le vom fărâmița între degete ca pe un lemn putrezit”). Minor ca tematică, dezvoltare epică și realizare stilistică, lui
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
reviste apărând la mari intervale, asemeni ghiulelelor dintr-un tun răpciugos care se strică după fiecare tragere [...], sunt tirul rapid al unei mitraliere perfecte”. Numele noi lansate de publicația condusă de Arghezi „sunt îndrăznețe și dinamice, ca mugurii care au supt din seva unui pământ curățat de otrăvuri”, în vreme ce contribuțiile lui Mihail Sadoveanu și ale Otiliei Cazimir sunt criticate cu inclemența obișnuită a redactorilor de la U. Remarci acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
personaje grotești, colorate cu umor acid sau negru, precum Popeye sau „piticul sulfamidă”, probabil fără pereche în literatura românească din epocă: „Spanacul de tip nou îi seamănă leit/ lui Popeye - numai frunză, nici o floare - / și prima șarjă din acest spanac/ suge un deget-pai din autodotare. De-abia-și mai mișcă Popeye ochiul vânăt/ de-atâta întuneric proclamat drept văz/ el, impostorul muribund, încă șoptește:/ «Mănânci, tu, neam al meu, mănânci (o)văz!?»” sau „Cum aș putea să-i iert ceva acestei lumi/ cînd
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
calitate morală asumată constant în scrierile sale, dincolo de subiectivismul, naivitățile și lipsa de erudiție care o însoțesc. În cronică este intercalată și o scriere din 1818, Judecată, alegere și hotărâre pentru începutul Țării Românești și starea întru care este acum supt domnia grecilor fanarioți, compusă în versuri pentasilabice, cele mai izbutite ale autorului, unde combină motivul fortuna labilis și ideea privind evoluția ciclică a popoarelor. După un memento al trecutului glorios, vorbind de biruințele dacilor asupra romanilor (Z. se situează, ca
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Lamentațiile cronicarului nu sunt însă copleșite de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția românilor, supt Tudor slugerul Vladimirescul, i zavera, supt Aleco beizadea Ipsilant (1823) prezintă evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
de pesimism, căci speranța este sugerată alegoric printr-o viziune - o corabie cu steagul Țării Românești înfruntând furtuna - ce conotează salvarea națiunii. În Jalnica cântare a lui Zilot, întru care să cuprind revuluția românilor, supt Tudor slugerul Vladimirescul, i zavera, supt Aleco beizadea Ipsilant (1823) prezintă evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite, condamnând
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
un eros sacralizant, instrument de transcendere a materialității: „Mă-nfățișez cu duhul, nu te sărut pe gură, / Plecat ca peste-o floare, te rup și te respir... / Și nu mai ești de-acum trupească o făptură, / Ci un potir de unde sug viața și strâng mir”. Tonalitatea sacrală nu exclude intermitente accente de pasionalitate profană. V. o cântă pe „domnița grădinii cu merele de aur”, căreia „îi prinde trupul în sărutări [...] ca-ntr-un năvod”. El se visează Hercul ce „despică oceanul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
externă a regelui Carol I, București, 1916.</ref>, cu documentare sistematică ce și-a asigurat-o până la 1880 <ref id="9"> 9 Idem, Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er (1866-1880), ed. a II-a, București, 1938. </ref>, și Supt trei regi, cu tentă prevalent memorialistă, privitoare, mărturisit, mai ales la anii 1904-1930, sub unghiul istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
I-er (1866-1880), ed. a II-a, București, 1938. </ref>, și Supt trei regi, cu tentă prevalent memorialistă, privitoare, mărturisit, mai ales la anii 1904-1930, sub unghiul istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii Regatului apar sporadice. Cum apar, interesant, dar cumva și de neînțeles, și În volumul X, Întregitorii, al marii sinteze Istoria Românilor, volum orientat, de Însuși titlul său, spre relevarea „drumului
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Și nemișcat rămân În bătătura țării, ca-ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei rămân stăpân. Iar prin păduri, cu coarne pe spate despletite, Am cerbii mei și țapii cei negri și țântați; Am urșii ce-și sug laba în hrubele tihnite, Visând un vis sălbatic, de iarnă din Carpați. Semn de belșug, zăpada câmpiile încarcă, Și-i totul de-o lumină solemnă inundat. Se-aud chemări de muncă ți-i liniște, și parcă Întinderile-s albe ca
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
în același plan cu oasele frunții. Coloratura obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula este glosică. Cavitatea bucală este mică. Amigdalele și vegetațiile adenoide sunt voluminoase și contribuie la strâmtorarea faringelui. Malformațiile foselor nazale determină insuficiență respiratorie cronică. Dinții apar cu întârziere, anarhic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
conținutului. Alcătuirea unor colecții de dosare de personal pentru categorii sociale precum intelectualii, funcționarii din administrația publică, ofițerii, muncitorii etc. din diferitele etape ale comunismului în România ar oferi posibilitatea unor analize psihosociologice comparative și elaborarea unor tipologii a „oamenilor supt vremi” fondate pe date empirice, conform „teoriei întemeiate”. Bibliografie Bourdieu, P. (1980/2000), Simțul practic, Institutul European, Iași. Bourdieu, P. (1986/1988), „Iluzia biografică”, în M.D. Gheorghiu (coord.), Cercetări contemporane de sociologia culturii, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, pp. 79-84
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fel de rezistență. Amenințările vizau și autolegitimarea aparatului represiv de anchetă și tortură ca fiind omnipotent și omniscient (legendă pe care Securitatea o răspândise cu asupra de măsură în rândul populației): „Aici să povestești și despre țâța pe care ai supt-o de la mă-ta!”, îi spunea un anchetator victimei sale. Unii sunt amenințați că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un obiect căzut; reacționează când i se pronunță numele; se poate roti fără să‑și piardă echilibrul; se deplasează după jucării; flutură mâna în semn de rămas‑bun, bate din palme; - 11 luni: se ridică singur în picioare, mestecă; își suge degetul; emite două cuvinte cu înțeles; prinde „ca un clește”; manifestă simpatii pentru alte persoane decât mama; stă singur în picioare câteva secunde; - 12 luni: merge în țarc, susținându‑se cu o mână; imită în joc; se joacă cu mingea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
introd. Valeriu Râpeanu, Galați, 1994-1997 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu), O luptă literară, I-II, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1979 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu), Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1996 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. Valeriu Râpeanu, București, 1999 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu); Al. Kirițescu, Gaițele, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1976 (în colaborare cu Valeriu Râpeanu); C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri, pref. Valeriu Râpeanu, București
RAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289136_a_290465]
-
colaborare cu Sanda Râpeanu), O luptă literară, I-II, pref. edit., București, 1979 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Pagini de critică literară, pref. edit., București, 1993, Sfaturi pe întunerec, I-II, introd. edit., București, 1996 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Supt trei regi. Istoria luptei pentru un ideal moral și național, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
comunicatul din 1 august al regimentului căruia îi aparținea, este declarat mort. Întors epuizat din prizonierat (10 aprilie 1918), lipsit de mijloace materiale, îi apare lui E. Lovinescu ca „un tânăr sublocotenent într-o uniformă decolorată de sfârșit de război, supt la față, de un blond spălăcit, luminat totuși de fixitatea fosforescentă a două mărgele albastre-verzui”. Angajat, la 1 ianuarie 1919, în calitate de profesor suplinitor la Liceul „Gh. Lazăr”, își trece, în martie, licența în filosofie, obținând calificativul magna cum laude; doctoratul
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
viețile celor iubitori de libertate. Înțeleg doar astăzi că, prin turnătorie, am păcătuit împotriva aproapelui. Frica instalată de tancurile sovietice m-au făcut să uit glasul Celui care a spus: „Nu te teme” (Luca 5, 11). Ca toți oamenii aflați „supt vremi”, am crezut și eu în veșnicia comunismului. Nu i-am demascat minciuna în miezul său putred și bolnav. Nu i-am condamnat erezia și nici inumana plăsmuire a „omului nou”. Ca ales al Domnului, n-am știut să predic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aceste bolți de apă, pluteau siluetele mamelor alăptătoare, precum și cele ale balenelor care, judecînd după talia lor enormă, stăteau să nască. Lacul era, precum am mai spus, uimitor de transparent pînă la o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab se lăsă puțin pe spate și, întinzîndu-și amîndouă brațele, își azvîrli asupra mult urîtei balene fierul cumplit, însoțit de un blestem și mai cumplit. Cînd fierul se înfipse pînă la mîner în trupul ei, de parc-ar fi fost supt de o mocirlă, Moby Dick se răsuci într-o rînă și începu să-și rostogolească spasmodic coapsa, frecînd-o de prova ambarcațiunii; deși n-o sparse, aceasta se aplecă atît de mult și atît de brusc, încît, dacă nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]