5,627 matches
-
siropoasă, fără sentimentalisme, cu o duritate a expresiei cu adevărat notabilă. Îmbinând perfect adevărul istoric cu prezentul, ficțiunea cu realitatea, a reușit o construcție epică de mare valoare, nu numai literară, dar și istorică și memorialistică. Un eșafodaj uimitor care suie la cer, cu fiecare cărămidă. File de istorie însângerată, prelungite în mintea și inima supraviețuitorilor, marcați pe viață de ororile la care au fost martori sau chiar protagoniști, așa cum este cazul medicului Maor Gruber, a cărui dorință de răzbunare a
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
drumul mi-a deschis. calc pe argint de ape și de cer și dimineața visele îmi pier, nu înțeleg de unde-atâta vină: fug de întuneric spre lumină. azi este viață, mâine poate nu e și rugile din noi încet se suie, urcând așa din trepte-n treaptă spre -nvățătura înțeleaptă. adorm cu vise grele în gând, din mine fiare tot mușcând și totuși de viață mi-e dor, cum morții plâng de mila lor. sunt fiul doinelor din crâng care mai
EVADATUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362662_a_363991]
-
Hei, moarte, aceeași rămâi în legile astea lălâi ... un rece tăcut negustor pe-al vieții pridvor. Te bucuri s’adoarmă drumețul dai prețul. și-alături cu frații și nașii îi iei chiuitul și pașii. Hai, trage’n bătătură, să mă sui în trăsură. ----------------------------------------------- Publicată în PREPOEM” an I, nr. 3 din septembrie 1939 și în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 12 din 21 martie 1942 AMINTIREA VÂRSTEI Amintirea vârstei fără prihană Ca un cocor fâlfâie peste suflet; Aud clopote, chiote, dojană
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
încins, Dar mai crunt când se împlântă Za cu za în suflet prins. Rob român robind acasă Ori prin lume prigonit, Cruntă-i rana care lasă Răni în sufletul rănit. Rob român, crucea e-n tine, Crucea singuri ne-o suim Pe Golgota, ci mai bine Rob cu rob să ne unim. Rob român pe drum de oase, Să ne strângem rob cu rob, Să fim fiare nemiloase Și să facem fiara zob! Referință Bibliografică: Basarabia (!) în lacrimi - grupaj liric dedicat
GRUPAJ LIRIC DEDICAT IDEALULUI REÎNTREGIRII ȚĂRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370250_a_371579]
-
în care s-au întrupat Voinicii noștri daci, să-I steie reazem lui Dumnezeu. Am sărutat buclele izvoarelor, care duc mărturia dreptei credinței, din care beau lumină Sfinții noștri de Sus, pavăză veșniciei noastre. M-am închinat crucilor monahale, care suie la ceruri, ca niște Potire cu cuminecarea jertfei Învierii Neamului nostru drag. ---------------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 30 august 2014 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - VOCAȚIA SCRISULUI - POEMUL LIMBII ROMÂNE / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1338
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
lungă Că mii de ani i-a trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie Era pe când nu s-a zărit Azi o vedem și nu e! Tot astfel când al nostru dor Pieri în noaptea adâncă Lumina stinsului amor Ne urmărește încă”. Așadar, fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
măgar. Tatăl și fiul, mergeau pe lângă măgar, pe jos, când s-au întâlnit cu niște oameni care i-au luat în primire zicându-le: "Ce oameni proști, își rup încălțămintea și picioarele ca să nu strice potcoavele măgarului". Atunci, tatăl se sui pe măgar și plecă. Curând se întâlniră cu alți călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tată fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sărmanul, să bată drumul pe jos
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
plecă. Curând se întâlniră cu alți călători care i-au luat și aceia în râs: " Ce tată fără pic de inimă, uite, că nu are milă de copilul lui, îl lasă, sărmanul, să bată drumul pe jos!" Tatăl coboară și sui pe măgar pe copilul său. Se întâlniră apoi cu alți călători, Văzându-i, aceștea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
Se întâlniră apoi cu alți călători, Văzându-i, aceștea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu oamenii aceștea?"Zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor astupa gura lumii. Da, de unde, abia făcură câțiva pași și alți oameni pe care-i întâlniră ziseră: Ia, uitați-vă, ce oameni tirani, două matahale de oameni sănătoși merg călare pe un biet
GURA LUMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353417_a_354746]
-
de moarte că viața de-ntuneric ne desparte. plimbați-vă prin apele de rouă și strângeți apa-n palmele-amândouă, apoi s-o aruncați în soarele din zori ca să se-adape pui de căpriori. priviți la omul ce în taină-și suie umila umbră-n piatra care nu e. să nu strigați, să luminați cu șoapta iubirile, uimirile și fapta. duminică, 4 noiembrie 2012 Referință Bibliografică: distihuri / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015
DISTIHURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353424_a_354753]
-
înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am zărit pătuiagul în care locuia, un frunzar la care se suia pe o scară. Hrănesc păsările cerului!- îmi repetă el. Copiii mei s-au transformat în aceste păsări! - gândii eu, acest om trebuie să fie vreun nebun al satului rătăcit pe aici. Și mi s-a făcut o frică de moarte
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
lui Hristos,/ Pe cei învârtejiți de ispite pe piatra voii cerești întărește-ne.” În „Bogorodișna” Crucea este invocată să-l înalțe pe om din păcat, așa cum Iisus prin propriul sacrificiu l-a înălțat pe Adam: „De voie pe lemnul Crucii suind Fiul tău, Fecioară, înălțatu-l-a pe Adam/ Iarăși la întâia vrednicie, ci și pe mine, căzutul, înalță-mă.” Cântarea a IV-a este un imn dedicat Preacinstitei Cruci, care i-a adus omului iluminare interioară, izbăvire de păcate și
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Evanghelia se va spune ce a făcut ea, SPRE POMENIREA EI" (Matei 26:13). Lui Corneliu sutașul păgân, pentru că era foarte milostiv i se arată un înger al Domnului și-i spune: „Corneliu!... Rugăciunile tale și milosteniile tale s-au suit, SPRE POMENIRE, înaintea lui Dumnezeu" (Faptele Apostolilor 10:4-31). Tâlharul de pe crucea din dreapta lui Iisus a zis: „POMENESTE-MĂ, Doamne, când vei veni în împărăția Ta " (Luca 23:42). 4. „Ce este omul, că-l POMENEȘTI pe el, sau fiul
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
Și-arar, săgeți de raze despletite Au ațipit crâmpeie vagi de viață Pe brațul sur al toamnei desfrunzite - Amăgitoare clipe-n pumni de vise, Strânsoare dulce-n lacrimi de gutuie - Cu picuri moi de ceară-n paraclise, Cânt de fecioare suie, lin, pe gruie. Prin ierburi arse, de îngheț pudrate, Trec cerbi sfințindu-și coarnele în brume. Apăsătoare liniște-n cetate Cu nori îngenunchind tăceri în hume. Ce pace-i azi la mine, în odaie - Căminul vechi, dantelării de-aramă, Ferestre
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IUBIRI OARBE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului iubiri oarbe Din depărtarea mea și-a ta tot suie lumină tremurată-ntr-un iatac, și palid călător pe-o cărăruie își poartă dorul lui albit de-un aspru veac. Mirajul porților deschise îl tot soarbe, dar ele se închid, mereu, mereu, și visele-i devin cu toate oarbe Cum
IUBIRI OARBE de LEONID IACOB în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354389_a_355718]
-
ierbii,/ Cu spatele proptit de o tulpină rugoasă,/Mușcând din de brânză,/Privind la odihna fluierului...” (Până adorm, p. 45) Căsuța natală, cuibul copilăriei, impresionează prin frumusețe vegetală, cromatică vie și relaxantă: “Căsuța albastră, cu ochi de mușcate,/ Cu iederi suite pe poartă.” (Din lumea mică, p. 45) Liniștea vieții este însă stricată de un vârtej care se ivește pe drumul din fața casei și ia cu el un cuib de pui, imagini tulburătoare ale drumurilor și vârtejurilor vieții care te cuprind
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
de-o fustă și apoi s-a dus în piață, și-a luat bagajul și a plecat la gară, după ce i-a mulțumit lui Îngerașu pentru că avusese grijă de el. Și-a vizat permisul și, după câteva minute, s-a suit în tren. A căutat un compartiment gol, cu lumină, și-a scos cartea de rugăciuni și a început să citească mulțumită, făcându-și din când în când semnul crucii... Când a ajuns acasă - nenorocire! - banii erau de negăsit prin bagaj
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
lucrările publicistului romașcan sunt prioritare acum și în obiectivul activității noastre viitoare. Să nu uităm îndemnul plin de căldură și optimism a cărturarului romașcan: ,,Împregiurările acestei lumi mă țin încă departe de înălțimea ta, însă trebuie, voiescu numaidecât să mă sui până la tine prin virtuți, aceste mijloace ce Dumnezeu ne a dat pentru a ne înălța mai presus de pământ. Când iubirea nu duce la virtute, ea nu este un sentiment dumnezeiescu! Pentru a mă face vrednic de tine, iubita mea Lună
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
per stradă, a chi ha fatto già ritorno... „Buongiorno!” A chi affoga i suoi "perchè" în una tazza di caffè... !Buongiorno!” A chi non c'è... „Buongiorno!” alle rughe del tuo viso forse qualcuno ha già deciso di regalarti le sue lacrime o un sorriso... „Buongiorno!” ai dubbi, all'incertezza, în fondo sono solo un pugno dentro una carezza... „Buongiorno!” forse per te non è abbastanza, mă, c'è sempre domani, un altro giorno...una speranza.... ȘI DACĂ ÎNTR-O ZI
BUNĂ DIMINEAŢA / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353580_a_354909]
-
prag, Doamne să mă scalzi în alb; cum din humă nu mai ieși pune-mă floare-n cireș. o-nflori s-o scutura cu pământ s-o-amesteca doar o iarnă oi durmi și apoi iar m-oi trezi. floare m-oi sui în ram, și-om trăi ca dintr-un neam lasă-mă sa fiu la fete cireasă după ureche. nu mă ridica în nori gură mă vreau la feciori să cat buzele-nsetate, ce se-aștepată sărutate. doamne nu ar fi păcat
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
la ecuator-. E-aprilie,..se mutădorul sub aluni Și goluri se-acoperă cu-nalta lucire... Aduc, iar, primăvara zeii cei nebuni, „Mirare” rămâne, în veci, peste fire. Și,.. din nou, țărâna se piaptănă verde, Proaspătă, lunecă lumina în poem. Trilul suie bolta și apoi se pierde... Iubite, -să ne spunem-..ooo, câte mai avem!! Referință Bibliografică: Aprilie / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate
APRILIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354118_a_355447]
-
să vestească, iar, în Galileea de-or merge, L-or vedea! Sosiți degrabă lângă mormânt, iluminați, apostolii prin ochii lor trăiesc minunea. Pricep prea bine cine-i Înviatul ! E, într-adevăr, Mesia! Iar spusa gurii Sale, apoteotică vestire, Mă voi sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru! din clipa ceea, prin timp, lumină a credinței a făcut! Referință Bibliografică: ÎNVIEREA / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Angela Dina
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
-i coasta ei! dar parcă ăla nu era Lucifer, cel mai frumos și iubit înger al tău? și de ce l-ai izgonit, Presfinte? înțeleg, înțeleg, poate de aceea nici eu nu voi mai proslăvi femeia, că deja i s-a suit la cer; uită cratița pe aragaz să-mi ardă mâncarea și dă fuguța la biserică să te vadă pe tine. știi ceva, Doamne? mai bine te las pe Tine s-o lauzi și s-o mângâi, doar așa s-o
NU-I AŞA, DOAMNE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354577_a_355906]
-
lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de aur, Aurel Cazacu și Gheorghe Tuță ne-au întâmpinat cu chipul cald de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
gândului ce coboară din astre Dar când e vorba de dăruire și dragoste de țară Vâltoarea din sângele strămoșilor ne împresoară Si toti că unul ne adunăm cu dârzenie mare Să veghem cu ochiul minții și cu arma la hotare Suim și coborâm viguroși cum am fost, noi căutări zilnic străbatem sinuoasele lumii bune și rele cărări Tinerii atrași magnetic de INTERNET fără de leac Deznoadă firul nevăzut al vieții strămoșului dac Țăranii (terranii) În fonemele lor, ale începutului zis-au pământului
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]