2,656 matches
-
undeva pe Lemnea, era securistul instituției. Salariații de acolo îl înhățaseră că aveau ciudă pe el. El venise să-și ia niște legitimații ca să poată circula. Fratele lui îl aștepta pe undeva prin curtea institutului. Avea o legitimație de miner. Supărați, cei de la institut ne-au chemat pe noi. M-am dus cu Arapu să vedem ce și cum. Am vorbit cu directorul care ne-a spus ce era cu el. Într-un final a ajuns pe holul de intrare de la
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
legătura telefonică dintre C.Al.C. și Gara Huși sau Uzina electrică era de domeniul trecutului, etc. Dar, cel mai prost lucru posibil, în opinia sa grav și iremediabil afectată de imaginea sumbră a unui „tătuc al popoarelor democrate” foarte supărat și vindicativ pe slugile cu grade sau fără care nu puteau sau nu reușeau să-i execute ordinele de maestru al asasinatului, era altul și anume: „(...) Cetățenii sovietici continuă și până acum să funcționeze în autoritățile românești (corect, instituțiile românești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ziar), a început refecul propriu-zis: „...sau constatat unele greșeli și neajunsuri, care pot da naștere la unele interpretări necorespunzătoare din partea cititorilor, creînd confuzii și ducînd implicit la diminuarea forței de convingere și de înrîurire (subl.ns.) a materialelor publicate”. Vădit supărată foarte, tovarășa nu a uitat să adauge că „...asemenea greșeli nu constituie cazuri izolate”. După ce le mai spune „acuzaților” că au fost beliți de mai multe ori, atât pe linie de partide cât și administrativ (pecuniar), le-a pus în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ora respectivă. (F7) Profesorul care intră în clasă mulțumit, fericit, care lasă acasă toate problemele, necazurile. Elevii simt imediat care este starea noastră. Eu, când eram bolnavă, am fost întrebată de un elev: “Mi se pare mie sau sunteți puțin supărată?”.(F8 ) Bariere în comunicarea elev - profesor: diferența de statut; diferența de educație; o Soluții pentru depășirea barierelor de comunicare elevprofesor: o mai atentă cunoaștere a elevilor; mai mult timp petrecut în afara orelor cu elevii; Comunicarea profesori - părinți. Ședința cu părinții
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
tare că sunt furioși, iar dacă este posibil să spună și de ce. ajutați-i să facă legătura între furie și motivele care au stat la baza ei „Te-ai înfuriat pe George pentru că te-a tras de păr?” sau „Ești supărată pentru că ai luat o notă proastă?” dezaprobați de fiecare dată când pentru a și descărca furia lovesc sau folosesc cuvinte obscene. Oferiți o opțiune: „Poți să îi spui doamnei învățătoare că Gigel te trage de păr, nu să îl pălmuiești
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pe o ureche... Și avea un prieten bun, tot bucureștean... probabil că s-au cunoscut încă din libertate. Basmacian îl chema... Mi-aduc aminte de el, era o figură extraordinară, un tip din ăsta pe care niciodată nu-l vedeai supărat, comunicativ, tot timpul zicea ceva de spirit, un banc, o glumă, și-ți făcea plăcere să fii în preajmă, să stai de vorbă cu el... Și bineînțeles că se țineau cursuri adevărate de filosofie, de franceză, și-așa mai departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
târziu, când ne-am eliberat, am auzit că Tito a trecut prin țara noastră spre București și Vida era cu el. Adică a fost, mă rog, în suita lui. O cunoșteați dinainte, din auzite măcar? Nu, nu. Bărbații erau foarte supărați, ei erau foarte chinuiți de ea. Avea o tehnică... Vă spun, era chiar o persoană frumoasă și foarte caldă, apropiată, așa, n-ai fi putut crede că atât de sadic s-a manifestat în anchetă. Cum ați reacționat când ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și am asistat la treaba asta. Țurcanu l-a omorât... L-au întins pe jos, pe ciment. Țurcanu a plecat... El avea singur dreptul... și bătea în ușă, și venea imediat gardianul și-i dădea drumul. Atunci a fost foarte supărat... Mă uitam pe fața lui, și era agitat, era... Și, în sfârșit, au venit, l-au pus într-o pătură, l-au luat, l-au dus. S-a terminat... În seara aia nu s-a mai bătut... Dar a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
când ne-am eliberat de la pușcărie. Am fost pe la frate-su, mă rog... și m-am întâlnit cu Puiu Atanasiu. Și zic: Dom’le, m-am speriat când v-am văzut atunci... Și mi-a spus: Nu sunt absolut deloc supărat... Nu e nici o supărare. M-a îmbrățișat și cu asta basta... Eu, ce să zic? Eu față de colegii de facultate n-am mișcat în front dom’le! Nimic! Cu ăștia cu care am fost în pușcărie mai discutam câte ceva... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un glas. Mi-aduc bine aminte..! murmurai eu, înțelegând aluzia. Eram în clasa I-a, pe la început... Într-una din zile, pe coridorul înțesat de elevi, apăru Părintele Director Gheorghiță, însoțit de Preotul Ulea și pedagogul de serviciu. Părea cam supărat... Când trecea directorul... elevii se fereau în părți, că ar fi intrat în pereți. Din întâmplare, în dreptul meu se opri o clipă și spuse: „Du-te, măi, și spune-i Părintelui spiritual... că-l aștept!”, și fără să mă privească
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de femei din jurul nostru, dar pentru noi ea este unică în lume, pentru că cu ea am împărțit ani de zile trăirile bune ca și pe cele rele, pe ea am protejat-o, am ajutat-o, am ascultat-o când era supărată, când se lăuda când se plângea, sau când se dădea mare cu ceea ce știa. Și tot așa va vedea o femeie pe soțul ei, care este unic în felul său, deși în jur sunt sute de mii de alți bărbați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în perioada aceea și ar fi trebuit să mă reped la Paris între spectacole. Am plecat de acolo cu un tren de noapte și când am ajuns aici eram... mută. Virușii nu îți permit să vibreze corzile. Am fost foarte supărată, pentru că voiam din suflet să cânt opera asta! — Păcat că nu ați cântat niciodată Œdipe! — Aș fi dorit tare mult. Aici am un mic cui împotriva lui Lawrence Foster. Eram în formă pe vremea aceea. Ținea la mine, mă respecta
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Marjana Lipovsek, ci de Brigitte Fassbaender, o mare specialistă a repertoriului ger man, pe care să nu o pui însă să cânte în franceză! Nu i-am spus niciodată lui Larry. Odată, a încercat să se justifice ăsimțea că sunt supărată): "știi, casa de discuri EMI..." Poți să îi spui, dacă vrei, că e unul dintre ofurile mele. La epoca aceea, mi-ar fi plăcut să fac Iocasta. Mai încoace, aș fi putut face Sfinxul. — Erwartung de Schönberg nu ați cântat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
bărbatu-său, aruncându-i lui Vasile B. o privire indiferentă, privirea cu care trebuie pedepsiți bărbații care nu știu să piardă demn. Abia în zori i-a zis în trecere, îndreptându-se spre balcon să fumeze ultima țigară: „Haide, mă, supăratule, vino și ține-mi scrumiera, dacă-ți place să te chinui“. „Încerc să înțeleg“, a spus Vasile B. „Ce-i de înțeles - i-a retezat-o femeia, dar fără răutate, ca și cum oboseala de după o noapte de chef trebuia să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de gândire îl scotea din minți. „Evreii conduc lumea“, zicea acesta cu aerul că de-aici trebuia să pornească orice discuție. „E normal - zicea Vasile B. -, dacă tăbârcanii tăi nu s-au trezit mai devreme...“ După ce se ținea un timp supărat și nu vorbea cu nimeni, Gherasim venea cu altă cugetare, la fel de radicală: „Evreii ne cumpără tot pământul din Teleorman“. „Păi, cineva trebuie să-l lucreze, dacă tăbârcanii tăi sunt în crâșmă“, răspundea Vasile B. având aprobarea tacită a celorlalți colegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ai noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Ar fi interesant? V-ar interesa? Poate te va surprinde: nota pe care ai scris-o despre Cronica este, după părerea mea, obiectivă, chiar dacă unii pot avea și obiecții. Trebuie să mă crezi că eu nu sînt cîtuși de puțin supărat, cum mi se pare că ești înclinat să crezi. Trebuie să mă crezi apoi că singurul care știe că nota e a ta sînt eu (căci știam pseudonimul) și asta n-am spus-o nimănui din redacție. Ce rost ar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sale. În orice caz, au existat perioade în care banul se găsea lesne și altele în care banul era de negăsit. Lucrurile merg simplu sau greu, fără ca stăpânii aparenți ai lumii să poată face mare lucru în această privință"865. Supărat pe capitalism, Marx face o distincție clară între acest mod de organizare al economiei și societății și celelalte moduri. Evident, în concepția sa, cu care nu putem fi de acord, numai capitalismul este vinovat și purtător al crizei și ciclicității
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
nehotărât. În dreptul butucilor de viță de vie, îndreptă aracii pe care îi deranjasem de la locurile lor. Vino, ce stai acolo, spuse. Eu râdeam, o luam drept glumă. Pe urmă am zbughit-o spre poartă. Altădată, l-am văzut pe tata supărat. Era foarte agitat și pe mine parcă nici nu mă vedea. Atunci a apărut bunicul cu fiu-său. Și ei l-au amenințat. Dacă nu-ți vine mintea la cap, o pățești, spuse bunicul. Tata, furios, tremura tot și fornăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
abrupto La început se simțea bine și nimic mai mult. Nu-și explica această stare căutând capriciile hazardului; gândea că e firesc pentru o persoană ca el și se înălța mai departe încrezător. Uneori, se întâlnea cu cei ce cădeau, supărați și fără chef de vorbă. Doar câte unul mai binevoitor îi comunica impresii din înalturile de unde se prăbușea. Odată, de mânecă i s-a agățat un individ mic, gras și chel care-l ținea cu putere de haină strângându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se părea excesivă, am lăsat-o totuși să-și reverse mânia, încât n-am îndrăznit să mă apropii de unchiul meu. Hai, mănâncă ceva, spuse mătușa. Nu te uita la el. Apoi, către bărbatul ei: Din cauza ta băiatul o să plece supărat. A venit să ne vadă, iar tu îți faci de cap. Te destrăbălezi cum te destrăbălai în tinerețe cu madam Ochișor, o târfă... Cu ce-am greșit să trăiesc așa, cu ce?! Ți-am îndurat o viață bețiile și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
băiatul unui căpșor albastru care-i privea curios. Floarea se agață de pantalonii băiatului și-acum trăgeau cu putere toți patru de pălăria ciupercii. Nu s-a mișcat, nu s-a rupt și până la urmă cei doi copii au plecat supărați, gândindu-se la tocănită de ciuperci pe care n-o vor mânca. Nici unul nu s-a gândit vreo clipă c-ar fi reușit să rupă ciupercă uriașă dacă... Colorează scenă din poveste. De ce crezi că cei doi copii n-au
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ai noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Din păcate prognostic pesimist pentru pisica Svenne, risc de leziune măduva spinării. Cel mai la îndemână s-o sacrificăm (cel mai uman?). Totuși șanse de vindecare după sutură. Primit rețetă și indicații. Prima zi medicament la fiecare 4 ore. Margareta supărată: "Decât s-o chinuim, mai bine ne-am îndura de ea și am sacrifica-o". (Proprietarii nu par să-și asume vreo răspundere). Afirm că trebuie să-i dăm o șansă bietului animal. Îi aștern să doarmă în lada de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
trasă la chei, până la răsăritul soarelui. Mi-au amorțit complet picioarele. N-am niciun chef să mă întorc pe țărm. O să stau și-o să aștept până m-o chema foamea. 6 august Am luat-o pe M. de la aeroport. Copiii supărați că am plecat într-acolo cu două ore mai devreme. Până și Petter, care altfel e mort după avioane. 7 august Ședință de stat-major. Activitatea are un succes îmbucurător. Capacitatea stației Roma a crescut cu 120 la sută. B.-A
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]