4,737 matches
-
PPU, este general obligatorie, cu privire la dispozitivul și considerentele sale, pentru instanțele naționale care aplică dispozițiile de drept unional interpretate de Curtea de Justiție, aspect subliniat inclusiv prin Ordonanța din 9 ianuarie 2024 din Cauza C-75/23, în virtutea principiului supremației dreptului Uniunii Europene, principiu fundamental care stă la baza întregii arhitecturi europene, asumat de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană. ... 200. Înlăturarea efectelor Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
superior de protecție referitor la aplicarea retroactivă a legii mai favorabile, nu poate avea semnificația unei protecții vădit insuficiente a drepturilor garantate de Convenție. ... ... VIII. Dispoziții legale incidente Constituția României Art. 1 Statul român [. . .] (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Art. 15 Universalitatea [. . .] (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Art. 16 Egalitatea în drepturi (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
asemenea invalidare, întrucât aplicarea acestui standard pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale, prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018, este de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii. ... 227. Cu referire la acest aspect este de menționat faptul că, în cauza în care s-a formulat întrebarea prealabilă de față, problematica prescripției răspunderii penale se raportează, potrivit informațiilor comunicate de instanța de trimitere
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
Uniunii Europene a statuat că aplicarea acestui standard de protecție pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018 trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii Europene (pct. 108, 123). ... 284. Ca urmare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a concluzionat că instanțele naționale nu pot, în cadrul procedurilor jurisdicționale prin care se urmărește sancționarea pe plan penal a infracțiunilor de
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
incriminării și pedepsei, „nullum crimen, nulla poena sine lege“, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că garanțiile consacrate de art. 7 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o componentă esențială a supremației legii și ocupă un loc primordial în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului. Așa cum rezultă din obiectul și scopul său, art. 7 paragraful 1 trebuie interpretat și aplicat în așa fel încât să asigure o protecție efectivă împotriva
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
această privință, autoritățile și instanțele naționale sunt libere să aplice standarde naționale de protecție a drepturilor fundamentale, cu condiția ca această aplicare să nu compromită nivelul de protecție prevăzut de Cartă, astfel cum a fost interpretată de Curte, și nici supremația, unitatea și caracterul efectiv al dreptului Uniunii (pct. 47 Tarico II). ... 338. Din Explicațiile cu privire la Carta drepturilor fundamentale (JO 2007, C 303, p. 17) reiese că, potrivit art. 52 alin. (3) din Cartă, dreptul garantat la art. 49
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
constituțional are doar o valoare orientativă, mai ales în condițiile în care, în partea finală a deciziei, la paragraful 32, s-a subliniat că, „având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției», coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești și
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14. ... 32. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției», coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, iar competența instanțelor judecătorești și
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
transparență și responsabilizare a reprezentanților aleși. Aceste schimbări pot conduce la o implicare mai activă a cetățenilor în procesul democratic și la o mai bună calibrare a reprezentării lor în structurile de putere. ... 7. Consolidarea statului de drept și a supremației legii Revizuirile propuse la articolele privind statutul magistraților, cum sunt articolul 133, care redefinește structura și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, și articolul 134, care reglementează procedura de numire a magistraților, promovează un sistem judiciar mai robust și mai rezistent
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
eficientă. Pe lângă cele menționate, revizuirea Constituției introduce și un nou titlu VI - „Participarea României în organisme și alianțe internaționale“, care stabilește procedurile prin care România poate adera, modifica tratatele sau se poate retrage din organisme și alianțe internaționale, subliniind supremația Constituției și a interesului suveran al poporului român în aceste procese. În concluzie, proiectul de revizuire a Constituției României propune modificări substanțiale care pot influența în mod semnificativ structura politică și socială a țării. Aceste schimbări reflectă o încercare de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Europeană din cinci în cinci ani; ... – Curtea de Conturi va controla modul de gestionare a resurselor publice și va raporta Parlamentului cel puțin o dată pe an cele constatate, raportul fiind public; ... ... 7. întărirea democrației, garantarea suveranității naționale și apărarea supremației Constituției și a interesului suveran al poporului în derularea relațiilor internaționale (vor fi modificate și completate articolele 70, 97, 120, 148 și 149), și anume: – posibilitatea demiterii prin referendum a aleșilor prin vot direct: Președinte, parlamentari, primari și președinți de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
au un impact semnificativ asupra modului în care sunt protejate drepturile și libertățile fundamentale, precum și asupra separației puterilor în stat. Articolul 147, la rândul său, definește efectele deciziilor Curții Constituționale, în timp ce noul articol adăugat, articolul 148, subliniază supremația Constituției și a interesului suveran al poporului în cadrul relațiilor internaționale, stabilind un cadru clar pentru aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor constitutive și retragerea României din organismele și alianțele internaționale, toate acestea trebuind să se facă prin referendum. Pentru a înțelege
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale, a legilor, dar și respectarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii. Imperativul echilibrului puterilor în stat - Constituția României, adoptată în 1991 și revizuită în anul 2003, a reprezentat piatra de temelie a democrației postcomuniste și a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a submina puterea și suveranitatea poporului român, societatea rămânând, în actuala interpretare și aplicare a Constituției anterior prezentei modificări, fără „mediator“ și „reprezentant“ în fața statului. La alineatul (5), care avea anterior modificării următoarea formulare: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.“, se adaugă și propoziția „dar și respectarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii. “ Această precizare, deși ar fi trebuit să fie subînțeleasă în formularea anterioară a Constituției, este necesar și obligatoriu
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
trebuit să fie subînțeleasă în formularea anterioară a Constituției, este necesar și obligatoriu a fi introdusă în textul Constituției revizuit tocmai pentru a da eficiență și concretețe principiului echilibrului puterilor în stat, anterior menționat, dar și obligativității respectării legilor și supremației Constituției. Respectarea hotărârilor judecătorești este garanția aplicării directe și a eficienței și a concreteței stării de drept într-o societate, stare cunoscută și sub titulatura mai des uzitată de „stat de drept“, motiv pentru care introducerea ca principiu constituțional a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
este o măsură necesară. În același timp, introducerea în Constituție a caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este manifestarea și aplicarea directă a primei părți a prezentului alineat (5), în care se spune explicit că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale ... este obligatorie“, respectarea deciziilor Curții Constituționale fiind concretizarea supremației Constituției și cel mai important mijloc de garantare a suveranității naționale. Modificările aduse însuși articolului 1 al Constituției, deși aparent redundante și repetitive față de anterioara formulare, au rolul de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este manifestarea și aplicarea directă a primei părți a prezentului alineat (5), în care se spune explicit că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale ... este obligatorie“, respectarea deciziilor Curții Constituționale fiind concretizarea supremației Constituției și cel mai important mijloc de garantare a suveranității naționale. Modificările aduse însuși articolului 1 al Constituției, deși aparent redundante și repetitive față de anterioara formulare, au rolul de a preciza și întări principiile și regulile de funcționare ale
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cooperări loiale între toate ramurile puterii. Este, în același timp, un semnal că statul român își întărește fundamentele pentru a se asigura că evoluțiile viitoare se vor înscrie într-o tradiție democratică consolidată și respectuoasă față de voința cetățeanului și supremația legii. Astfel, revizuirea articolelor 4 și 5 este mai mult decât o simplă actualizare textuală; ea reprezintă o afirmare a maturizării instituționale și o consolidare a structurii democratice a României, în acord cu dinamica societății și aspirațiile cetățenilor săi pentru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
atât caracterul excepțional al măsurii privării de libertate, dar și faptul că aceasta trebuie să fie motivată, fapt care duce la accentuarea principiului legalității privării de libertate, din punct de vedere procesual și material, impunând astfel respectarea scrupuloasă a principiului supremației dreptului. O altă garanție procesuală instituită la nivel constituțional este aceea conform căreia „Arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanței de judecată competente să judece fondul cauzei“, fapt care este de natură a garanta o cunoaștere temeinică a cazului supus
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Alineatul (4) introduce un mecanism de urgență, recunoscând că în anumite situații excepționale timpul este esențial pentru prevenirea unei infracțiuni sau pentru protejarea siguranței publice. Prin această prevedere se oferă posibilitatea procurorului de a acționa rapid, dar totodată se menține supremația controlului judiciar, instanța având ultimul cuvânt în validarea sau invalidarea măsurilor luate. Este important de menționat că aceste modificări propuse nu sunt fără precedent. Alte state europene cu tradiții democratice solide au reglementări similare, care le permit autorităților să acționeze
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
că dispozițiile ordonanței nu devin parte a legislației naționale fără un control parlamentar adecvat. În lipsa unei decizii în acest interval, ordonanța de urgență este considerată respinsă, ceea ce reprezintă un echilibru între nevoia de acțiune rapidă a Executivului și supremația legislativă în statul de drept. Alineatul (6) vine ca o măsură de siguranță suplimentară, stabilind domenii în care ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate. Prin interzicerea utilizării acestui instrument în materii sensibile, cum ar fi cele ce țin de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
stat și la garantarea că orice acțiune guvernamentală este exercitată în deplină conformitate cu Legea fundamentală a țării și cu respectul datorat drepturilor și libertăților cetățenești. Revizuirea propusă pentru articolul 115 se aliniază la tendințele democratice europene, care subliniază importanța supremației legislației parlamentare și a limitării puterii executive de a guverna prin decrete. În acest mod se asigură un echilibru sănătos între nevoia de flexibilitate și reactivitate a Guvernului și principiul esențial al statului de drept, acela că toate puterile statului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
aduse textului constituțional în vigoare. În comparație cu actualul sistem de numire a judecătorilor Curții Constituționale, textul revizuit al Constituției împarte responsabilitatea între cele trei ramuri ale puterii: legislativă, executivă și judecătorească. Acest echilibru a fost conceput pentru a preveni supremația uneia dintre puteri și pentru a asigura un control reciproc. Trecerea de la un sistem în care Președintele are un rol decisiv în numirea judecătorilor la unul în care Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul sunt mai proeminente
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
formă, ci de substanță, având potențialul de a influența decisiv modul în care cetățenii și instituțiile își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile. Articolul 146 al Constituției României definește atribuțiile Curții Constituționale, instituție esențială în procesul de supraveghere a respectării supremației Constituției. În forma sa actuală, articolul prevede mecanismele prin care Curtea Constituțională intervine pentru a asigura conformitatea actelor juridice cu Legea fundamentală a țării. Revizuirea acestui articol, conform propunerilor enumerate de la a) la d), aduce modificări semnificative: În primul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
al Constituției și de a accelera procesul de verificare a conformității legilor. Aceste modificări în ansamblu sunt orientate către o mai mare accesibilitate și eficiență în controlul constituționalității actelor normative, aliniindu-se astfel cu standardele europene privind drepturile fundamentale și supremația legii. În concluzie, revizuirea art. 146 din Constituția României, așa cum este propusă, reflectă o evoluție naturală și necesară în contextul contemporan, răspunzând la cerințele unei societăți dinamice și ale unei guvernări transparente și responsabile. Aceste schimbări propuse aduc o
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]