6,772 matches
-
jurământ” către țarină, prin care autoritățile rusești cereau „de la pământeni” să jure că „voiesc și sunt datori, ca cel ce m-am supus de bună voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul este ambiguu pentru că, pe de o parte, el nu conține explicit ideea de anexare, iar pe de altă parte, folosește termenii de supuși și stăpânire. În concepția feudală, cartea n-ar contraveni însă raporturilor vasal-suzeran. Este, totuși, de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
susținea că cererile erau de inspirație rusească și că, în timp ce moldovenii ținteau la menținerea autonomiei, muntenii înclinau către o încorporare totală la imperiu. N. Iorga afirma că acele cereri prevedeau detașarea completă de Poartă, protecția sau dominația Rusiei și că supunerea și jurămintele de credință față de țarină nu aveau un caracter național, ci creștinesc. Zinkeisen vorbea despre protecție și omagiu, iar E. I. Drujinina de adăugirea (prisovokuplenie) teritoriului Principatelor la acel al Rusiei. Și probele inadvertențelor istoriografice ar putea continua până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
25 de boieri. Memoriile, cererile scrise și orale ale celor două deputății sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală a suzeranității otomane. Au folosit cuvintele de supușenie, supunere, credință către țarină, jurământ, care nu contravin însă formulelor uzitate între vasal și suzeran și, deci, nu li se poate atașa semnificația supușeniei (cetățeniei) de stat în sens modern. Moldovenii au invocat „acoperămîntul vostru [al țarinei - n.n.L.B.] cel puternic, adică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dat, între altele, și deslușirea: din veniturile țării „să se facă o oștire pământeană, spre a se afla totdeauna întru apărarea pământului nostru”. În sfârșit, deputăția îi cerea lui Panin ca, în manifestul țarinei, să se arate că „a primit supunerea și jurământul de credință a acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura de ocrotirea și părtenirea schiptrului său împărătesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura de ocrotirea și părtenirea schiptrului său împărătesc”. Cuvintele de ocrotire, apărare, privilegii, oaste pământeană, patrie învederează că, în concepția deputăției, supunerea se mărginea la autonomie. De altfel, acesta era atunci țelul imediat al luptei românilor și o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp străin”. La Petersburg, în orațiile adresate țarinei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un „corp străin”. La Petersburg, în orațiile adresate țarinei de șefii celor două deputății (mitropolitul Grigore și episcopul Inochentie) au fost rostite cuvintele de supunere, robi etc., dar tot cu sens feudal, creștinesc, cum o făceau și domnitorii Moldovei și Munteniei, la 15 iulie 1677, care se închinau țarului, numindu-se holopi ai săi. Din acea orație, cu adevărat semnificativ este pasajul în care ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și le supune. În concluzie, Thugut îl avertiza pe Kaunitz că renunțarea Rusiei la Principate ar putea fi doar nominală, că „deși nu ar contrazice în mod public promisiunile date Prea Înaltei Curți, totuși Rusia și-ar asigura pentru totdeauna supunerea și atârnarea principilor Moldovei și ai Valahiei, precum și aceea a locuitorilor acestor țări, prin dobândirea de la Poartă a unor foloase în favoarea lor, consfințite prin tratatele sale”. Anxietatea Vienei n-o împiedica să-și urmărească însă obiectivele concrete, dimpotrivă. În mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
același domnitor, colonelul Cuza”. Există în istoria popoarelor anume momente, să le numim de grație, singulare, prin forța de a impune stingerea „pentru o clipă” a patimilor ce se consumă în satisfacerea intereselor personale sau de grup social, unice prin supunerea față de imperative majore generale de care atârnă soarta tuturor. Nu sunt minuni exorcistice. Pacea socială n-a fost niciodată decât relativă, dar împrejurările istorice decid uneori asupra unui consens însușit ca un bun comun. Un asemenea moment la români l-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
revanșa pregătită de iranieni țintea la recuperarea unor teritorii răpite lor și, în acest caz, era îndreptățită ? Răspunsul nu poate fi decât pozitiv. Nu se cuvin, deasemenea, minimalizate, motivele de prevenție în politica țaristă dacă avem în vedere propensiunea engleză: supunerea Nepalului (1816) și a Assamului (1825), pătrunderea observatorilor englezi în Afganistan și Buhara și creșterea influenței în Iran. Ambasadorul englez, John MacDonald, era primul consilier al șahului, maiorul Hort instruia armata iraniană, Anglia debarca în Iran armament și plătea subsidii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țar ca „ocrotitor” al românilor, a căror „politicească ființă” urma să fie decisă prin tratate, deci nu pe altă cale, proclamația invită pe „locuitori” „a ajutora mișcările armiei și a o îndestula pre ea la cele neapărate trebuințe”, precizând că „supunerea stăpânilor, uitarea împărecherilor celor pierzătoare, care s-au născut din anarhie, jertfirea cu toate interesurile sale binelui celui de obște, acestea sunt îndatoririle care se pun asupra voastră”. Istoricul bulgar Hristo Hristov susține că, în timpul războiului din 1828-1829, emigrații bulgari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
populația creștină este supusă acum persecuțiilor și vexațiunilor, iar puterile europene nu pot rămîne indiferente; de aceea, se cuvine, pe de o parte, să i se atragă atenția Porții, iar pe de alt parte, să fie influențate populațiile în sensul supunerii.” Memorandumul trecea apoi la partea cea mai delicată a chestiunii: Imperiul Otoman poate însă să se dezagrege, împrejurare care obligă Rusia și Anglia să se înțeleagă asupra liniei lor comune de conduită; înțelegerea va fi cu atât mai salutară, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să se manifeste constructiv, prin crearea unui mediu propice învățării, prin menținerea ordinii si prin „scoaterea” a ceea ce este mai bun din elevi. În schimb, autoritarismul (adică, exercitarea autorității formale în mod permanent, sistematic si indiferent de condiții) solicită, implicit, supunerea oarbă si conformism din partea elevilor. Deși, pare eficient, autoritarismul rezolvă problemele doar pe termen scurt si doar superficial, întrucât conflictul cu elevii si ostilitatea acestora se vor menține. De aceea, trebuie gândită si realizată exercitarea autorității, dar fără a cădea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3127]
-
legile naturale"54. Legile conțin precepte pentru toate virtuțile și ne orientează în toate acțiunile noastre. Însă perspectiva invocată de Toma d'Aquino nu este cea aristotelică, a individului virtuos ca scop final, ci virtuțile sunt înțelese ca deprinderi ale supunerii față de legi55. Toma d'Aquino merge mai departe decât Cicero și încearcă să ofere o explicație relației dintre dreptul natural și divin, pe de o parte și legile edictate de oameni, pe de altă parte. El încercă să demonstreze că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morala poate face acest lucru. Potrivit lui Bentham nu ar trebui reglementate juridic situațiile în care sancțiunea aplicată ar fi neîntemeiată, ineficientă, neprofitabilă sau nu ar fi necesară 172. Bentham înfățișează o morală care nu are nevoie de niciun act de supunere și, prin urmare, de nicio sancțiune din partea cuiva sau a ceva din afara oamenilor care îi guvernează. Însă tot el prezintă o morală în care doar cei care se întâmplă să aibă o înclinație puternică pentru cea mai mare fericire pot
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sunt injuste și atunci când sunt contrare binelui divin, astfel de legi fiind cele care incită la idolatrie sau la orice alte manifestări îndreptate împotriva ordinii divine. În cazul acestor legi însă, respectarea nu mai poate fi justificată, deoarece datoria de supunere este în primul rând față de Dumnezeu și abia în al doilea rând față de oameni 196. Legea naturii limitează puterea legislativă, care nu poate fi absolută. Potrivit teoriei lui J. Locke, omul nu poate ceda societății și, prin intermediul acesteia, puterii legislative
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și morala care-l interzice? Soluția acestor probleme implică considerații atât de prudență cât și de bunăvoință. Trebuie să examinăm dacă este mai periculos să încalci legea decât să i te supui; trebuie să te gândești dacă răul probabil al supunerii este mai mic sau mai mare decât răul probabil al nesupunerii"201. Bentham consideră că, într-un stat liberal, cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să încalci legea decât să i te supui; trebuie să te gândești dacă răul probabil al supunerii este mai mic sau mai mare decât răul probabil al nesupunerii"201. Bentham consideră că, într-un stat liberal, cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția lui Hobbes, care definea justul ca fiind ceea ce poruncește legea, iar injustul ca ceea ce interzice ea, formele radicale ale pozitivismului pun semnul egalității între
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legea este în vigoare nu trebuie să ne întrebăm dacă ea corespunde sau nu unui ideal moral, deoarece în momentul în care ea nu mai este conformă cu principiile morale, va cădea în desuetudine 204. Și R. Dworkin dezbate problema supunerii în fața legilor nedrepte, căreia îi consacră capitolul Nesupunerea civilă din lucrarea sa, Drepturile la modul serios. El apelează la un exemplu concret, cazul celor care nu se supun legilor serviciului militar din motive de conștiință. În acest caz, pentru mulți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să respecte regulile considerate bune pentru societate 215. În fazele vechi ale gândirii juridice, justiția era concepută drept corespondență cu ceva prestabilit. În lumea orientală și acolo unde domnea o concepție monoteistă a universului, justiția era atribuită divinității, oamenii datorând supunere voinței sale. În aceste condiții, rugăciunea, sacrificiul, celebrarea zilelor festive erau considerate îndatoriri de justiție la fel cu îndatorirea de a nu ucide sau a nu fura. În mitologia greacă apare Themis care, cu sfaturile sale variate, suscită discordii și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ochi, semnificând faptul că justiția este oarbă, adică rezistentă la orice presiune sau influență. Din căsătoria lui Themis cu Jupiter ia naștere Dike, zeița Judecăților care împacă și rezolvă pricinile 216. Dacă în antichitatea greacă justiția putea fi redusă la supunerea față de legile cetății, în lumea romană, se făcea o distincție clară între dreptul pozitiv și idealul de justiție. Sofiștii susțineau că justiție (dikaiosyne) "înseamnă a nu încălca legile cetății în care ești cetățean"217, iar pentru Aristotel justiția înseamnă supunerea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
supunerea față de legile cetății, în lumea romană, se făcea o distincție clară între dreptul pozitiv și idealul de justiție. Sofiștii susțineau că justiție (dikaiosyne) "înseamnă a nu încălca legile cetății în care ești cetățean"217, iar pentru Aristotel justiția înseamnă supunerea față de legi. Prin urmare, o lege nedreaptă ar fi o contradicție în termeni. Stagiritul distinge între justiția distributivă și cea comutativă. Justiția distributivă se aplică la repartizarea de onoruri și bunuri și tinde ca fiecare dintre membri să primească după
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
doar la un tip de mișcare fizică, ci arată și că astfel de mișcări contravin unei legi. În absența unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună "legea naturii" și admite că supunerea față de legi este, pentru majoritatea oamenilor, consecința poruncilor venite de la o autoritate învestită cu puterea de a pedepsi nesupunerea. Masele vor înțelege regulile, însă nu și rațiunea lor de a fi. Conform teoriei sale, cei ce doresc să se autoguverneze
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
facă ceva pe baza "motivelor derivate din chestiunea în discuție". Pe de altă parte, când o autoritate impune o obligație prin formularea unei legi, deși trebuie să existe motive solide pentru prevederile legii, "totuși aceasta nu constituie fundamentul real al supunerii [...], ci este mai degrabă puterea celui ce o promulgă"123 cea care creează obligația, o dată ce porunca superiorului e făcută cunoscută. Cel care dă sfaturi îi lasă celuilalt libertatea de a se supune sau nu. În plus, supusul nu are nevoie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
capabil să ne oblige trebuie să aibă două atribute: puterea de a pedepsi recalcitranții care produc vătămări și cauza justă de a ne cere diminuarea libertății noastre în favoarea sa127. El explică astfel: "Motivele care justifică faptul că o persoană pretinde supunere de la o alta sunt următoarele: dacă acest lucru îi conferă beneficii excepționale; dacă este evident că dorește binele celuilalt și că poate avea grijă de el mai bine decât poate el însuși; dacă în același timp el chiar pretinde ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]