4,066 matches
-
din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului un zid de priviri ni-s mîinile și-un cerc de cuvinte ni-s ochii zbor fără aripi și mers fără pași cînd timpul îți cîntă pe la urechi frunze și inimi într-un surîs pe trotuarul inimii tale ploua cu ochi cu mîini și cu pași în imaginea răsturnata a zilei acesteia înflorita Referință Bibliografica: ploua cu ochi pe trotuarul inimii tale / Ioan Daniel : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15
PLOUA CU OCHI PE TROTUARUL INIMII TALE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370020_a_371349]
-
parcuri, Cu petale-nmiresmate, Stihuri - tainicele daruri Șoapte dulci, catifelate. Mâini de iubire și dor, Întins-au iar macii duios... Spre cerul fără de nori, Se pleacă tăcut, maiestuos. Respiră natura iar versuri... Și vara e însăși poem. Copacii dau lumii surâsuri, Iar vântul al vieții îndemn. Oftează zefirul în taină, Privind spre îndrăgostiți... E-n aer romanță de vară, Cântată de-un superb asfințit. Baia Mare, 13 iunie 2016 Glasul Tău Glasul Tău e-acum pe ape... Pașii Tăi, Isuse drag, Calcă
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
aud sângele-mi fierbe, ca-n tinerețe sar orice pârleaz și nopți la rând stau lângă tine treaz jucându-mă cu stelele-ți superbe. Prezența ta oricând e o-ncântare și-aduce pace-n tristul meu frământ. Cu-al tău surâs superb ochii mi-i zvânt, iubirea ta fiind purificare. De-ar fi posibil... Îmi vine-așa să plâng,șiroaie, fiindcă în gânduri este ploaie de resemnări și de regrete ce-mi fac destinul ciuciulete, când sufletu-i plin de noroaie
PURIFICARE DE-AR FI POSIBIL... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370104_a_371433]
-
zori de viață nouă Cer albastru-ngemănat cu stele Ochi de soare în pălmi de rouă Zbor înalt e a sufletului netăcere. Stropi de strigăt și oftat de aștrii Lacrimi de petale dintr-un suflet viu Mâini întinse către generații Și surâsuri dulci de heruvimi. Netăcerea sufletului meu e caldă Și duioasă ca un izvor ce naște din etern Nu e glas de om cântat într-o surdină Ci e glasul iubirii din Dumnezeu. Am strâns flori de crini din suferință Și-
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
parcă toate se supun. Fără nicio taină dezlegată Seara vine ca o fată îndrăzneață Chemând clipita înnoptată La piept s-o țină până dimineață. Departe sunt rîsetele din câmpuri Iar în livezi și fluturii visează Se lasă-ncet marama de surâsuri Ale lunii ce tandru priveghează. S-a dus o zi din calendarul lumii Și ne-nchinăm îngenuncheați smeriți De ne-a slăbit puterea credinței și-a iubirii Adă, Doamne, zorii sfintei dimineți. Cluj Napoca 23 august 2015 Am prins Am prins
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
-n ramuri păsărele Flori cu pleoape de sidef Și cu gene de mătase Invitate-s la concert. Toate sunt în armonie Bucuria-mbracă totul. Natura cântă o simfonie Lăudându-și Ceatorul. Cluj Napoca 27 august 2015 Ziua Limbii Române Salbă din surâsuri făcutu-și-a ziua Pretutindeni în urmele ei a lăsat Zâmbete-n florile toate din glastră Și-n ochii seninului imaculat. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc E ziua Limbii Române - comoara Pe care românii mult
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
mă înconjoară... Nu-mi pasă ce spun oamenii răi... Sufletul meu simt că zboară! Cluj Napoca, 31 iulie 2015 La poarta clipei La poarta clipei... Se-aud ecouri ca într-un labirint Uitat de veșnicie... Lasă ferestrele bucuriei deschise Să intre surâsul soarelui dreptății Să își scrie mesajul pe unda dorului... Să șteargă cuvintele Udate de ploile deznădejdii... Orice ar fi trebuie să aflăm adevărul Care ne unește și să aruncăm în neant ipocrizia! Lasă ferestrele deschise soarelui, Să poată intra eternitatea
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
depărtare, Țurțuri spiralați licăresc la grinda. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastra ninsa, Stele-am strâns în suflet pentru veșnicie Și tivesc cu ele inimi, gânduri, vise. Cozonacii Bunei cu miresme fine, Îndulciți cu-arome de surâs zglobiu Erau copți în vatra dragostei divine, Slavă aducându-i Celui veșnic viu. Retrăiesc mirajul clipei de-odinioară, Primele zapezi, clinchetul angelic, Gustul de iubire, mâini de scorțișoară, Tandra amintire din regat mirific. Brazii cu beteala, globuri, feerie, Iz de
DRAGOSTEA COLINDĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370381_a_371710]
-
și miresme din mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă Floare. Literele sfinte țes slova divină ca-n Psaltiră, ruga, cerul necuprins. Sfintele oseminte odrăslite-n tină, Glia strămoșească pururi au aprins: Candelele Cerului-Grădină. Gătite-n surâs și-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu ele încep să rostesc gândurile primenite-mireasă. cu sufletul scriu Poemul domnesc al literelor
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
fac la fel? Voi să fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este devăvârșit”. (Matei 5: 44-48). Ce bine știu unii că trebuie să îți întorci și celălalt obraz când ești lovit! Și cum spun asta cu un surâs sarcastic pe buze! Și nu e deloc ușor, uneori, să înfrunți asemena atitidiuni cu calmitate și dragoste. Și totuși... e posibil împreună cu Domnul Isus. În marea Sa bunătate, Dumnezeu ne va chema la judecată pentru dragostea pe care a practicat
DESPRE DRAGOSTEA DINTRE DUMNEZEU ŞI OAMENI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370430_a_371759]
-
ți-a bătut luna, nu trebuie să îmi mărturisești în câte culori ți s-au nuanțat orele. Nu vreau să îți împui capul cu întâmplările aerului, cu împletirile firelor de păianjen, îmi place când te simt luminos, rege peste lanul surâsului, îmbogățindu-mi crângul cu înfloriri mângâioase. Îmi place să te simt lipit de pielea bucuriei când mă îmbrățișezi cu toate chemările dorului. A cântat cocoșul de răsare cântec peste timpanul întâlnirilor, i-am zărit creasta aproape de căpițele însoririi. Îi auzi
DRAGOSTEA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370474_a_371803]
-
în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și veșnică a Patriei noastre binecuvântată de Cel Care ne-a dăruit-o. La împărțitul țărilor de pe pământ, spune legenda, Dacii au făcut atâta chef, nu arseseră via, că s-
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
soțul ei..., deci nu e întâmplare. Nu este bine ca lucrurile să rămână neînfăptuite. Aud o voce ce mă strigă și tresar... Măicuța gândul mi-a simțit,/ bătrână,/ pe-un colț de prispă/ cu dureri și cu amar./ Cu un surâs din colț de ochi/ într-o batistă,/ tristețile-și ascunde./ Mă cheamă să mă-ntrebe:/ ce mai fac, cum mă mai simt./ Să am grijă de mine,/ îmi spune/ cu suflet istovit de dor,/ un trecător,/ pribeag, în astă lume
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
nici somnul nu mai vine pe la mine./ De tatăl tău îmi este tare dor,/ mă rog în fiecare noapte,/ mai treacă pe-acasă,/ urâtul să-mi alunge... Privesc spre zarea ce-mi numără secunde, iar Soarele pare c-a furat surâsul mamei, care, privind în gol, își răscolește gândul: - Of, draga mamei, era bine când era și el acasă...! Aud și-acum pași obosiți prin curte.../ Bătrân, bolnav, sfios și mult prea bun,/ purta pe umeri suferinți atât de multe,/ nu
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
pâlnii. Era un fel de răsplată pentru mama devreme ce-l privea mulțumită. O aud cântând încetișor, așezând cu răbdare colăceii, nucile și prăjiturelele pentru colindătorii ce aveau să sosească curând. Muncise toată ziua fără oprire și tot cânta, iar surâsul nu-i pierise. „ Astăzi e Ajunul, mâine e Crăciunul! Ne dați ori nu ne dați?” Vă dăm, vă dăm!” le răspundea mama degrabă, dăruind fiecăruia cu bucurie din munca ei. Din nou fața-i era scăldată de râuri de mulțumire
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
trecut de multe ori cu cei care veniseră prea fragili pentru lumea asta să-I umple inima de culoarea și esențele tari ale iubirii, copiii lui cu ochi de căprioară, râsul din sunetul goarnelor fine ale tuturor îngerilor Domnului și surâsul din roua cuvântului Domnului rămasă pe frunzele destinului lui. Dar ce tot spun aici! Destinul lui, destinul meu... Victor, tu știai că atunci când cineva te întreabă ce este iubirea, de fapt prin el cântă glasul Domnului? M-am gândit la
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
de lumină în mine. TE-AM CĂUTAT Te-am căutat cu înfrigurare în locuri unde nu te-aș fi putut găsi ca să te păstrez neîntinată, te-am căutat în încrucișarea a două fulgere pe cer, în geana de lumină în surâsul copilului ce s-a șters de mine când traversam strada, în urma saniei lăsată pe zăpadă, în arcuirea unui vers pe buzele îndrăgostitului imaginea îmi juca feste alungindu-se și rotunjindu-se peste ziduri de uitare îmi râdea în nas ascunzându
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
parte traduse în limba română) și, deopotrivă, un publicist activ și talentat, interesat de viața curentă a urbei sale (Timișoara), dar și de activitatea unor personalități culturale (studii, ediții).” - „Eugen Bunaru a debutat, în 1981, cu volumul de poezie Alegerea surâsului , (Ed. Litera).” Interviul publicat pe care l-am numit excepțional realizat, ne-o apropie pe distinsa doamnă Olimpia Berca, întrebările și răspunsurile readucând povești pline de farmec ale copilăriei scriitoarei dar și cadre filmice ale secolului trecut din Timișoara. O
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
și a participat la concursuri de creație literară unde a obținut premii și o mențiune pe țară. Este autoarea volumelor de poezii: „Lacrimi stelare”(2003), „Nu mă opri”(2006), „Amo Christum”(2007), „Sărbători în sfințenie”(2008), „Făclia de dor”(2010), „Surâsul primăverii” (2010) și a romanelor: „Durutele iubiri” (2007) și „Fericiri pământene” (2008). De asemenea, autoarea cărții este compozitoarea a 16 cântări religioase. Cartea „Aurul nobleței” cuprinde evenimente istorice, o poveste de dragoste, descrieri de clădiri și peisaje, iar tema abordată
RECENZIE DE ILIEŞ ALINA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369329_a_370658]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Surâsul a fost inventat de un om care nu voia sa se certe. Dany Laferrier DESPRE UMOR ȘI RÂS Umorul este definit în dicționare ca fiind: „Înclinare spre glume și ironii ascunse sub o aparență de seriozitate; manifestare prin vorbe sau
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
multe ori cunoaștem adevărul, Dar ne mințim și le sucim pe toate- Chiar apă vie și-a pierdut izvorul Tot șerpuind prin veacuri de păcate. De multe ori un anotimp atomic Terifiant încearcă a răzbate, Iar noi pozam cu un surâs flegmatic, Mistificând speranțe veșnic mutilate... Referință Bibliografica: ANOTIMPUL ATOMIC / Marius Nanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Nanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ANOTIMPUL ATOMIC de MARIUS NANU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369470_a_370799]
-
Așteptându-te la malul mării. Tu, te deschizi ca un boboc de trandafir, Sub roua rece a dimineții, Cuprinde-mă în brațe, cu dragoste, Zefir, Acum când suntem spre amurgul vieții. Dă-mi o urmă de speranță, Dă-mi un surâs, o sărutarea, S-atârne-n taler pe balanță Iubirea, dorința, măcar o desfătare. Astrule, ce-ai apărut curând, Voi fi eu demn de-a ta iubire? Să simt pătrunderea în gând, Înnobilând a ta simțire? Mangalia - 30 nov. 2014 Referință Bibliografică: IUBITO
IUBITO! de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369507_a_370836]
-
Acasă > Eveniment > Cronici > CRONICĂ „RESTANTA“ (A CĂRȚILOR DIN VERI / IERNI „TRECUTE FIX“)... Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului CRONICĂ „RESTANTA“ (A CĂRȚILOR DIN VERI / IERNI „TRECUTE FIX“) : Poetul și surâsul neantului amenințat de „hiroșimizare“ Nu disecții clasice, de factură ut pictură poesis, aidoma celor din seria inspirată de capodoperă renascentista a lui Leonardo da Vinci, Lecția de anatomie, ci „vivisecții“ - după cum stă mărturie volumul de poeme intitulat astfel* în „fericită
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
adresează.Are forță modelatoare și tămăduitoare: poate preschimba răul în bine, înfrângerea în victorie, urâtul în frumos, vindecă răni ascunse, aduce liniște și pace... Un mic surâs...să întâmpinăm diminețile zilelor noastre , soarele ce răsare special pentru noi, cu un surâs.Este o lecție pe care ar trebui cu toții să o învățăm.... Povara cotidiană va fi mai ușor de purtat pe umeri și ziua va fi indubitabil, mai bogată, colorată, nuanțată.Va fi o mică mărturie că am câștigat o fărâmă
UN ZÂMBET PENTRU FIECARE de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370697_a_372026]
-
actorii Comediei Franceze, aflați în turneu la București au lăudat jocul lui, iar D.D. Racoviță a scris(din păcate în necrologul lui) că „ținea publicul agățat de buzele lui, făcându-l să plîngă cînd el plîngea, să rîdă cînd un surîs flutura pe buzele lui:” Despre rafinamentul artistului, capabil să renunțe la” boieria” familiei sale, la posibile avantaje materiale, la avere, de dragul scenei, a scris admirabil fostul lui discipol, actorul Nottara:” Pascaly a obținut cele mai mari succese într-un repertoriu
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]