2,825 matches
-
Iar toamna-i în mustul subțireîn nuci, și-n stacana cu vin!... VIII. CAND NOAPTEA COBOARĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. autor: Lili Negulescu Coboară noaptea, cerul scânteiază De stele vesele și lucitoare... Suspina dulce o privighetoare Iar vocea omenească încetează. În voie roua cerului se-așează, Și flori, si iarbă din razoare, Talazu-n mari, făptura muritoare Adorm și dorm...nimic nu mai veghează. În pietul meu n-a adormit iubirea, Ce, se strecoară
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
se strecoară -n inima cu stăriunta , Iar când apare-ndrăgostirea, E, ținta crudă doar a mea ființă, Și-mi toarnă -n suflet otrăvirea, Iar fructul se numește ..suferință. Citește mai mult autor: Lili NegulescuCoboară noaptea, cerul scânteiazăDe stele vesele și lucitoare...Suspina dulce o privighetoareIar vocea omenească încetează.În voie roua cerului se-așează,Și flori, si iarbă din razoare,Talazu-n mari, făptura muritoareAdorm și dorm...nimic nu mai veghează.În pietul meu n-a adormit iubirea,Ce, se strecoară -n inima
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
să-mblânzeasca în susur de nai. Setoasă mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe, Că vară-i plecată cu turme de miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele îi spânzură zei. Chipuri de vânt pândesc suspinând, Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui, Ploi de-arabescuri în foșnet de gând Mosc risipește în ochii căprui. În mine uitat, în tine pierdută, Vâltoare de brumă-n amestec de tei, Trestii de jar, în prăpăstii de iută, Ecou prin
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
să-mblânzeasca în susur de nai.Setoasă mi-e toamna, ce nu vrea să-nvețe,Că vară-i plecată cu turme de miei,Lotuși de vis, în cui de tristețe,Pe colțuri de stele îi spânzură zei.Chipuri de vânt pândesc suspinând,Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui,Ploi de-arabescuri în foșnet de gândMosc risipește în ochii căprui.În mine uitat, în tine pierdută,Vâltoare de brumă-n amestec de tei,Trestii de jar, în prăpăstii de iută,Ecou prin vitralii
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde În rime și în fraze-ntortocheate Și în al toamnei arămiu lințoliu, Întins, ușor, pe versuri deocheate Ce suferă, fiind mereu în doliu. Durerile crescute-n suflet - arse De ruginiul toamnei ce suspină, Spre mine și spre lume sunt întoarse, Dar mă conduc, mereu, către lumină. Referință Bibliografică: Ruginiul toamnei / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2137, Anul VI, 06 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile
RUGINIUL TOAMNEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379604_a_380933]
-
calea urgiei năvălirii muscalilor și-au luat cu ei gândul de întoarcere Acasă: „De te voi uita Basarabie, spune același mare Ierarh, uitată să fie dreapta mea. Așa au cântat și mai cântă basarabenii aflați în refugii. Așa vor fi suspinat cei deportați în Siberia. Așa trebuie să plângem și noi peste amintirea celor deportați: <> Sute de mii au fost martirizați prin foame, prin frig și muncă istovitoare. Au murit cu gândul întors spre livezile și viile de acasă, spre casele
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
am prețuit-o cu rost. Auzea, ca bătrânii, puțin, cuvintele-n buză pândea și azi, cu respect, mă înclin cum viața cu mine-mpărțea. Am crescut un timp la cămin unde, da, aveam ce mânca, reușeam să nu plâng sau suspin doar sâmbăta, când mă elibera. Acasă m-așteptau frigul, bătrânețea și boala, acolo mi-era tot câștigul, acolo mi-era toată școala. Nu-mi plăcea la cămin, îl uram ... Citește mai mult Am avut o mătușă bătrână,bătrână, bătrână de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
voștri, din roabele voastre, din cei mai buni feciori ai voștri și din asinii voștri va lua și-i va întrebuința la treburile sale. Din oile voastre va lua a zecea parte și chiar voi veți fi robii lui. Veți suspina atunci sub regele vostru, pe care vi l-ați ales, și atunci nu vă va răspunde Domnul.” Poporul însă nu s-a învoit să asculte pe Samuel, ei au zis: << Nu, lasă să fie rege peste noi, și vom fi
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
de vis iubirii noastre, fără orizont, clădită parcă-n țara nimănui de pescărușii viselor, care ne-au dus la porți de Paradis. Tu m-ai privit ca pe-un necunoscut și-am înțeles că e târziu, Făcliile din noapte-au suspinat, stingându-se ușor ca valul ce ascundea tăcut, sub lacrimă, nuanțele de alb și azuriu, Eu, mângâiat de dorul meu nemuritor, vorbeam cu malul. De-atunci, am scris cu primăveri prin câmpuri de singurătate și nici un vis n-a mai
NECUNOSCUTUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381097_a_382426]
-
Delectare > IA-ȚI SOARELE-NAPOI! Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ești alt bărbat acum, o știu prea bine, Dar te-ai întors la mine prea târziu, Un timp astral ne-nvăluie-n suspine. Mă-ntreb: ești pământean sau nu ești viu? Am strâns în palmă visurile lumii, De când plecat-ai, singur, pe-al tău drum, Și m-am rugat sfios sub tâmpla lunii Să nu se piardă tot ce-a fost în fum
IA-ȚI SOARELE-NAPOI! de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381120_a_382449]
-
înfiiem nouă înșine, cu inima ei plină de lumină, în sufletului nostru, pentru ca într-însa să ne regăsim alinarea de mai târziu: „Pentru a ne putea apropia de cel care plânge, ne trebuie lacrimi; ca să-l înțelegem pe cel care suspină trebuie să ne frângem inima; iar dacă vrem să ne facem părtași la durerea cuiva, se cuvine să fim împreună-pătimitori. Și toate acestea ne cer deopotrivă duioșie, mărinimie și dragoste nefățarnică. Cu ce îndrăzneală ne vom apropia cu cugetul și
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: În pași de iarnă / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RONDELUL FLORILOR CE TAC Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor
RONDELUL FLORILOR CE TAC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381193_a_382522]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile ce tac... Referință Bibliografică: RONDELUL FLORILOR CE TAC / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2240, Anul
RONDELUL FLORILOR CE TAC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381193_a_382522]
-
Poem Hieratic XXXIV de David Sofianis reeditare 26.02.2017 (A.D.) Ommo Libris Ascunziș de carte fără nici o parte între filele poleite cu vorbe cuneiformele disperării atin.gând suav abisala parâma † ancorată de portul strigării din urmă fărâma de suflet suspina solemn cu hohote de m.armură caldă distilata pe tavanul dor.inței asemenea frunții de nori descoperim din nou astăzi sau ieri către mâine omul contemplat ca o carte vie în biblioteca universală a devenirii postume ... filele ciorne zilele vorbe
POEM HIERATIC XXXIV-OMMO LIBRIS de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381234_a_382563]
-
lovit de zidul tăcerilor în doi,Căci alergând cu tine prin ceața cea haină,... XIV. RONDELUL FLORILOR CE TAC, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
2240 din 17 februarie 2017. În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile ce tac... Citește mai mult În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină,Prinzând în carne
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile ce tac... Citește mai mult În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină,Prinzând în carne rădăcină,Transcend al inimii iatac.Se-mbracă liniștea în frac,Singurătatea e regină,În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină.Cu zâmbet cât un vârf de acși mlădiere de felină,Răsfiră mantia lor fină
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ce tac... Citește mai mult În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină,Prinzând în carne rădăcină,Transcend al inimii iatac.Se-mbracă liniștea în frac,Singurătatea e regină,În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină.Cu zâmbet cât un vârf de acși mlădiere de felină,Răsfiră mantia lor fină,Peste trecutul meu opac.În suflet, florile ce tac...... XV. CULOAREA AMĂGIRII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Te joci
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
cu ură și făr’ de măsură, Nebunul vorbește, e slobod la gură, Șah!, pierde tura controlul pe flancuri, Trimit escadrile de-avioane și tancuri, Peste o tablă alb negru și goală, Ideologică luptă, pur materială, Șah! și regina se-apleacă, suspină, Sacrificată fiind fără de vină, De-un rege despotic ce joacă la pat..., Din spate pionii, sunt trei, e șah mat. Silvana Andrada Tcacenco- 05.01.2017 imagine internet Referință Bibliografică: ȘAH PLANETAR / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ȘAH PLANETAR de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381512_a_382841]
-
Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016. William Shakespeare -trad. adapt.- Ce grele-mi sunt picioarele-mi pe drum când știu că mă îndepărtez de tine mile las în urmă și gându-mi-scrum ce mă apasă, în inimă lăsându-mi doar suspine Mă poartă-un animal în spate, eu însumi, obosit și trist i-apăs cu ale mele sentimente-albastre crupa-i curbată, genunchii înmuiați în glodul ist știind că la galop nu-l vreau spre astre Nici de-l provoc rănindu-l
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
au mai luat cuvântul Nicu Cismaru, Marian Pătrașcu (Rm. Vâlcea), iar, când poeta Daniela Tiger (fondatoarea cenaclului Cafeneaua Literară Cetatea Băniei, Craiova), în numele delegației, a luat cuvântul și a recitat poezia lui Ilorian Păunoiu, ”Bucurați-vă...”, cu atâta emoție, că suspina înăbușit, ceea ce a transmis întregii adunări. Au fost clipe de vis. Ca prieten și vâlcean doresc să mulțumesc tuturor prietenilor de breaslă veniți din toată Oltenia și nu numai, să-l conducem pe Ilorian Păunoiu pe ultimul drum pământesc; că
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
copleșită, o putere... V. IRINA LUCIA MIHALCA - CÂNTUL (POEME), de Irina Lucia Mihalca , publicat în Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016. CÂNTUL VIORII Prin cântul viorii se-aude lacrima viselor. Cântă vioară, cântă-ți tânguirea inimii! Prin glasul ei suspină adânc sufletele care nu au atins stelele cerului lor. Plânge vioara, plânge ușor, cum plânge cerul din ochiul paradisului, cum plânge ploaia mărgăritare lângă crucea răstignirii, cum plânge râul ce-și poartă florile durerii, cum plânge salcia albastră la mal
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
din 24 octombrie 2014. ...Sigur, nu poți să nu fii atras de delicatețea cu care Ioan Vasiu își alege cuvintele. O curgere lină a versului care îmbracă atât de frumos ideea înspre ,,Apogeu’’-l așteptării: „în țară care geme și suspina”, pentru că „Singur”: „într-o gară tristă, trenul cu zăpadă întârzie”, așa cum spune el însuși. Sentimentalismul poeziilor sale, pline de o tainica, ades, muzicalitate, poartă uneori nostalgia amintirilor cu toate etapele unei vieți peste care colbul timpului nu reușește să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
fiece ... Citește mai mult ...Sigur, nu poți să nu fii atras de delicatețea cu care Ioan Vasiu își alege cuvintele. O curgere lină a versului care îmbracă atât de frumos ideea înspre ,,Apogeu’’-l așteptării: „în țară care geme și suspina”, pentru că „Singur”: „într-o gară tristă, trenul cu zăpadă întârzie”, așa cum spune el însuși.Sentimentalismul poeziilor sale, pline de o tainica, ades, muzicalitate, poartă uneori nostalgia amintirilor cu toate etapele unei vieți peste care colbul timpului nu reușește să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]