5,048 matches
-
de limba română din Școala primară vorbea de "propoziție simplă", "propoziție dezvoltată"... iar clasificarea aceasta, de o orgolioasă simplitate, m-a luat în posesie cu aceeași vrajă cu care de ani buni mă ține în posesie o afirmație a cărei suverană naivitate nu putea veni decît dinspre Aristotel: "[o narațiune] are un început, un mijloc și un sfîrșit". La început, cînd existau numai fragmente din traducere, am primit laude de la Ștefan Avădanei, Cornel Dimitriu, Dumitru Dorobăț, Monica Gafița-Vasiliu, Smaranda Heroiu, Carmen
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un schimb de declarații, redactate în patru articole, prin care cele două țări și-au garantat folosirea mutuală a liniilor lor telegrafice pentru corespondența oficială, ca și pentru cea privată, pe baza unei juste reciprocități. Cele două declarații recunoșteau drepturile suverane ale fiecăreia din cele două țări asupara liniilor telegrafice de pe teritoriul lor. După cum se vede, forma pe care o adoptaseră relațiile austro-moldovenești, cu acest prilej, era acceptabilă pentru Moldova. Realitatea însă va fi cu totul alta, atunci când va fi pus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În această ordine de idei, simptomatic este planul din 1737 al lui d’Argençon (viitor secretar de stat al Afacerilor străine ale Franței între 1744 și 1747), care propunea împărțirea Turciei prin crearea în Orient a atâtor state, câte familii suverane existau în Europa, fiecare dintre ele urmând să ia în stăpânire câte un stat. Ce-i drept, calculul nu venea în contradicție cu esența iluminsmului politic (al „prințului bun și luminat” păstorind popoarele), dar contravenea manierei în care era receptat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dat fiind statutul juridico-politic al Principatelor Române, se pune întrebarea dacă se poate vorbi de o politică externă a lor și, deci, de o diplomație românească. Ce-i drept, o politică externă și instrumentul ei, diplomația, sunt atribute ale statului suveran, ceea ce nu erau Principatele. Dar, chiar statele autonome, lipsite de independență, pot dezvolta o politică externă limitată, mai precis, oficioasă și nu oficială, adeseori secretă, tăinuită, dar care rămâne, nu mai puțin, o politică externă, deși debilitată. După opinia noastră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
hotar în istoria Imperiului Otoman, nu numai pentru situația sa internă, ci și pentru raporturile sale cu statele europene. Istoricul rus J. Dobrov ajungea și el la concluzia că, la Carlowitz, Turcia apărea pentru prima dată nu atât ca stat suveran, cât în rol de combinație politică, necesară unor interese străine, punct de vedere căruia i s-a raliat și S. Jigarev. Andrei Oțetea a făcut, în lucrarea la care ne-am referit, o largă incursiune în istoriografia consacrată esenței și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ianuarie 1769, i-a scris lui Pârvu Cantacuzino, mare ban al Munteniei, încredințându-i misiunea de a mobiliza pe toți creștinii în lupta contra otomanilor, trimițându-i ca simbol al blagosloveniei propriul ei portret. Semnificația restrictului este cea a protecției suverane ortodoxe, a celei de a „treia Rome”. Sensurile capătă un spor de claritate în Manifestul țarinei, din 19 ianuarie același an, către „toți creștinii” din Muntenia, Moldova, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Macedonia, Albania „și alte ținuturi rusești”. Reținem, în rezumat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poloneze. Cea dintâi prezintă însă o importanță deosebită. Prin ea, Rusia și Austria se angajau mutual în menținerea existenței Imperiului Otoman „sub dinastia actuală”, se obligau să se opună în comun oricărei combinații care ar aduce atingere independenței și autorității suverane în Turcia fie prin stabilirea unei regențe provizorii, fie printr-o schimbare completă de dinastie. În articolele separate și secrete se făcea precizarea că, dacă ordinea actuală din Turcia va fi răsturnată, ambele Curți vor acționa unite pentru ca noua ordine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tendința constantă de a se elibera de angajamentele ce-i sînt impuse prin tratate, încît la orice încălcare a lor, toate Cabinetele să-i ceară să le respecte; 2) este vădită greutatea de a pune de acord respectul datorat autorității suverane a sultanului bazată pe legea musulmană cu menajamentele reclamate de interesele populației creștine din imperiu; populația creștină este supusă acum persecuțiilor și vexațiunilor, iar puterile europene nu pot rămîne indiferente; de aceea, se cuvine, pe de o parte, să i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alegere este nevoie să fie sancționată și care, în ce privește pe Rusia, nu au existență politică decât în virtutea tratatelor, neavând ele însele nimic comun cu ansamblul tranzacțiilor pe baza cărora este fundat dreptul public european”. Așadar, de această dată suzeranul devine suveran, Principatele niște provincii otomane etc. Întreaga circulară este o mistificare ce urmărea să justifice ocuparea armată contrarevoluționară a Moldovei și Țării Românești, ceea ce s-a și întâmplat în iunie (fără consimțământul Porții) și, respectiv, septembrie. Faptul deschidea calea intervenției armate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Teoria lui Jeremy Bentham dezvoltată în jurul "principiului utilității" continuă să rămână cel mai bun argument în favoarea unei doctrine etice întemeiate pe ideea de utilitate. Principiul utilității se bazează pe constatarea că "natura a plasat omenirea sub conducerea a doi stăpâni suverani, suferința și plăcerea... Ele ne conduc în tot ceea ce facem, în tot ce spunem, în tot ce gândim"28. Pentru Bentham, ca și pentru principalii săi adepți Hobbes și Hume, plăcerea este în ea însăși un bine, iar suferința un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este capabil să-și confere sieși un drept, cum nu este capabil să-și impună sieși legi obligatorii 124. O altă consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
altă consecință a acestei concepții este că, suveranul sau statul nu poate fi titular de drepturi sau obligații atâta timp cât este suveran. Un suveran grevat de o obligație juridică nu poate fi decât supusul unui suveran mai înalt, deci nu este suveran: suveran obligat juridic este o contradicție în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
juridic" o mulțime de norme care nu este conformă anumitor standarde ale dreptății, iar alții contestă orice conexiune necesară între faptul de a fi un "sistem de drept" și existența unei astfel de conformități. Unii afirmă că numai un "stat" suveran poate avea un sistem de drept, în timp ce alți autori nu exclud posibilitatea ca anumite organizații care nu se bucură de atributul suveranității să aibă propriul sistem de drept. Intens disputată este și problema dacă dreptul internațional este într-adevăr un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
am avea și alte obligații naturale asemănătoare? Hobbes găsește o modalitate de a evita această ultimă problemă, afirmând că autoritatea suveranului constă în întregime în abilitatea sa de a ne pedepsi. Sancțiunile nu sunt motivele supunerii, ci sunt sursa autorității suverane. Așadar, eu sunt obligat să respect legea numai pentru că suveranul mă poate pedepsi dacă o încalc. Dar nici această explicație nu rezistă unei analize mai atente. Dacă o persoană comite o crimă și scapă nepedepsită, înseamnă că suveranul n-a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
referă la om ca ființă rațională angajată în două lumi, fenomenală (sensibilă) și noumenală (inteligibilă). Prin ei înțelegem că omul are "puterea" de a cunoaște, dar și pe aceea de a fi liber și, astfel, de a tinde către Binele Suveran, întruchipare a sintezei moralității desăvârșite și a fericirii împlinite. În corelație cu alți termeni, ei determină un concept normativ al unității de existență a omului. De aici și ideea despre "progresul moral", formulată de Kant și socotită foarte importantă pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
progresul moral", formulată de Kant și socotită foarte importantă pentru "morala kantiană" de diverși exegeți ai filosofiei sale, idee care presupune și tentația transcendenței, înscrisă, cumva, în însăși unitatea de existență a omului, căci ea susține îndreptatea omului către Binele Suveran, scopul absolut, adică pur practic (moral), dat a priori, întemeiat în rațiunea practică. Cele două concepte de persoană și personalitate dau sens autonomiei ființei raționale, în fond, autonomie a voinței, exprimată în faptul că voința își dă sieși legea. Prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în poziție de ordonare: este vorba de o raportare subordonantă a personalității la persoană. De aici, anumite consecințe, care constituie, în fapt, conținutul eticii și teleologiei kantiene. Astfel, scopul ultim și necondiționat al acțiunii subiectului inteligibil (al personalității), anume Binele Suveran, condiționează scopul subiectului empiric (al persoanei), anume fericirea. Noțiunea de "scop" este fundamentală, dar nu prin ea însăși, ci prin cea de finalitate. De altfel, problema specificului "ontologic" și funcțional al celor doi "subiecți" sensibil și inteligibil este tematizată de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Direct, fericirea apare în lotul persoanei, fiindcă este scopul acesteia, indiferent de actul pe care îl pune la cale și îl realizează. Dar fericirea apare și în lotul per-sonalității, în măsura în care însuși scopul ultim și necondiționat al subiectului inteligibil (personalitatea), Binele Suveran, este o sinteză între moralitate și fericire, amândouă desăvârșite. Persoana țintește fericirea ca pe un scop datorat eteronomiei "sensibile" a liberului arbitru (care, conceput ca libertate a subiectului empiric, are valabilitate numai în lumea fenomenală a persoanei). Țintirea fericirii este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestuia înțelegem că fericirea este scop ca atare numai pentru subiectul empiric; pentru cel inteligibil, ea este mai degrabă un mijloc. Altfel spus, fericirea este scop față de înclinațiile omului, dar este un mijloc față de scopul necondiționat al subiectului inteligibil, Binele Suveran. Dar tocmai acesta face posibile, de fapt, prin legea morală, care normează totul în spațiul unității de existență a omului, fel de fel de scopuri condiționate, dependente total de natură (fie ea umană) și de acordul naturii cu facultatea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afla chiar conceptele de persoană și personalitate, alături de cel al fericirii și al virtuții. Și acestea din urmă accentuează dualitatea unității de existență a omului, asemenea primelor două. Prin al doilea nivel, care cuprinde concepte precum: libertatea, imperativul categoric, Binele Suveran, este resemnificată, în sensul refacerii sale sintetice, însăși unitatea de existență a omului. Al treilea nivel este ocupat de unul dintre cele trei postulate ale rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însă are ca formă a priori legea morală și, firesc, aceasta din urmă este dată prin sine de rațiunea practică; numai din acest motiv rațiunea practică (voința) este autonomă, ceea ce reprezintă, în fapt, libertatea. Legea morală alcătuiește sinteza cu Binele Suveran, obiectul necondiționat al rațiunii practice, iar această sinteză, conceptibilă numai în perspectiva nemuririi sufletului, reprezintă însăși unitatea de existență a omului, ca scop final al existenței înseși. Binele Suveran reprezintă o sinteză a virtuții și fericirii, amândouă desăvârșite: "virtutea și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceea ce reprezintă, în fapt, libertatea. Legea morală alcătuiește sinteza cu Binele Suveran, obiectul necondiționat al rațiunii practice, iar această sinteză, conceptibilă numai în perspectiva nemuririi sufletului, reprezintă însăși unitatea de existență a omului, ca scop final al existenței înseși. Binele Suveran reprezintă o sinteză a virtuții și fericirii, amândouă desăvârșite: "virtutea și fericirea constituie împreună posesiunea Binelui Suveran într-o persoană"74. Unitatea acestora nu înseamnă identitatea lor. De aici opoziția lui Kant față de eticile în care fericirea și virtutea sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
iar această sinteză, conceptibilă numai în perspectiva nemuririi sufletului, reprezintă însăși unitatea de existență a omului, ca scop final al existenței înseși. Binele Suveran reprezintă o sinteză a virtuții și fericirii, amândouă desăvârșite: "virtutea și fericirea constituie împreună posesiunea Binelui Suveran într-o persoană"74. Unitatea acestora nu înseamnă identitatea lor. De aici opoziția lui Kant față de eticile în care fericirea și virtutea sunt legate analitic, în sensul că dacă este dată una dintre ele, atunci ar fi dat, în conceptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fericirea și virtutea sunt legate analitic, în sensul că dacă este dată una dintre ele, atunci ar fi dat, în conceptul acesteia, și cea de-a doua (eticile hedoniste, eticile stoice etc.). Aceste două concepte formează o sinteză în Binele Suveran care este a priori, o legătură ce trebuie concepută ca necesară. Numai că experiența fericirii sau a virtuții nu scoate la iveală nimic în sensul unei sinteze a acestora, fie că acceptăm drept premisă fericirea, fie virtutea. Pe de altă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
constrânsă de forțele energetice ale lumii, ce au forma aptitudinilor, și de idealul cultural al comunității în care personalitatea creatoare trăiește. Am putea gândi, date fiind mențiunile lui Kant despre moralitate și fericire, că prima este condiția originară a Binelui Suveran, iar fericirea este condiția secundă deoarece apare ca o "consecință moralmente condiționată, însă totuși necesară, a moralității"75. Totuși, amândouă se află în sinteza Binelui Suveran, echilibrate și cu aceeași demnitate "ontologică". Nu trebuie însă nesocotite, chiar dacă acceptăm ideea din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]