1,727 matches
-
primit ungerea din partea Celui sfînt, și știți orice lucru. 21. V-am scris nu că n-ați cunoaște adevărul, ci pentru că îl cunoașteți, și știți că nici o minciună nu vine din adevăr. 22. Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul. 23. Oricine tăgăduiește pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturisește pe Fiul, are și pe Tatăl. 24. Ce ați auzit de la început, aceea să rămînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
21. V-am scris nu că n-ați cunoaște adevărul, ci pentru că îl cunoașteți, și știți că nici o minciună nu vine din adevăr. 22. Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul. 23. Oricine tăgăduiește pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturisește pe Fiul, are și pe Tatăl. 24. Ce ați auzit de la început, aceea să rămînă în voi. Dacă rămîne în voi ce ați auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
cunoaște adevărul, ci pentru că îl cunoașteți, și știți că nici o minciună nu vine din adevăr. 22. Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul. 23. Oricine tăgăduiește pe Fiul, n-are pe Tatăl. Oricine mărturisește pe Fiul, are și pe Tatăl. 24. Ce ați auzit de la început, aceea să rămînă în voi. Dacă rămîne în voi ce ați auzit de la început, și voi veți rămîne în Fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
i se va ierta." 19. Aceasta este o jertfă pentru vină. Omul acesta se făcuse vinovat față de Domnul. $6 1. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2. " Cînd va păcătui cineva și va săvîrși o nelegiuire față de Domnul tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui, 3. tăgăduind că a găsit un lucru pierdut, sau făcînd un jurămînt strîmb cu privire la un lucru oarecare pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
lui Moise, și a zis: 2. " Cînd va păcătui cineva și va săvîrși o nelegiuire față de Domnul tăgăduind aproapelui său un lucru încredințat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înșela pe aproapele lui, 3. tăgăduind că a găsit un lucru pierdut, sau făcînd un jurămînt strîmb cu privire la un lucru oarecare pe care-l face omul și păcătuiește; 4. cînd va păcătui astfel și se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
bună până acolo unde eventualele greșeli ale celui ce fotografiază să se estompeze complet”. Aparatele foto digitale au reușit să se apropie cel mai bine de cerințele dorite de fotografi, fie ei amatori sau profesioniști, dobândind avantaje multe și de netăgăduit asupra clasicelor aparate cu film. Desigur, unii afirmă și pe bună dreptate că, din punct de vedere strict calitativ, nu toate camerele digitale Țmai ales cele mai ieftine) se pot compara cu clasicul aparat foto cu film; însă din punct
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
meseriei, dacă mă înțelegeți... Mă mișcam cel mai dihai. De aceea, iată, urmând firul logic, am ajuns de-a dreptul în funcție înaltă la curte... Văzând însă că împăratul cască plictisit dezvelindu-și dantura care putea sta drept mărturie de netăgăduit că încă nu se inventaseră acele persoane odioase care, sub pretextul că te tratează, te supun la niște chinuri incomensurabile din care scapi cu un guguloi de metal pe măsele și o amintire sinistră, fostul bufon se retrase spre ieșire
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în 2000 la Bratislava, de către Academia Slovacă de Științe, în cadrul colecției "Stručné dejiny umeleckého prekladu na Slovensku" (Scurta istorie a traducerilor literare din Slovacia). De la bun început, aș vrea să subliniez că monografia colegei noastre slovace are o întâietate de netăgăduit: prezintă pentru prima dată receptarea literaturii române în Slovacia - fenomen de lungă durată și extrem de eterogen - ca o imagine de sinteză, înglobând fapte și interpretări diferite într-un ansamblu coerent și convingător. Începuturile contactelor culturale româno-slovace datează încă din a
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
complet eronată, rezultată dintr-o presupunere pripită. Ioanide se enerva de naivitatea acestei opinii ghicite în scepticismul politicos al jocului de expresie, o combătea cu vehemență în gândul lui, găsind că e inutil a o denunța, fiindcă Butoiescu ar fi tăgăduit-o cu îndărătnicie, păstrând aceeași ținută obsecvios ironică, ceea ce ar fi însemnat acum că insinuează firea bănuitoare a arhitectului, psiholog hazardat. Cu Dan Bogdan cazul ședea altfel. Acesta, în momentele sale de ironie facială, era impenetrabil pentru arhitect. "Oare ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ajuns de mult ca societatea intelectualilor să înțeleagă că Suflețel făcuse o adeziune discretă la Mișcare. - Ce-i cu Suflețel? se informă Pomponescu. Alunecă spredreapta! Suflețel, însă, când era încolțit avea un mod original de a se apăra, neafirmând și netăgăduind nimic, făcând numai aluzie la o amenințare teribilă. - Domnule Suflețel, îl prinse Hagienuș, te-ai dat șidumneata cu bandiții. Ți-am citit articolul. - Ne omoară! Ne strâng de gât. Nu mai avem liber-arbitru. Și Suflețel fugi în panică, izbind cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
camarazi idei revoluționare. Teoria lui era atunci că soldații trebuie să fie conștienți de rostul lor, să intre în armată numai ca voluntari. G. Călinescu - Cum văd, acest Gavrilcea e un pericol pentru oriceinstituție consolidată, un ferment de furtună. - Nu tăgăduiesc, asta îl deosebește de ceilalți, e totdeaunagata să răstoarne ceva. - Cu un astfel de om, existența unei femei nu-i comodă. - Probabil că nu. Soția unui căpitan de vapor, care rămâne aproape mereu acasă, în vreme ce soțul străbate oceanele, duce oare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
temîndu-mă de vreun atac din partea G. Călinescu oamenilor subprefectului, în scopul de a împiedica venirea la vot a alegătorilor. Pe urmă m-am reîntors. Președintele: Flăcăii cu căruța care au tăiat drumul subprefectului îți erau cunoscuți? Acuzatul: De ce-aș tăgădui? Îi cunoșteam foarte bine. Ăsta nu e un motiv să se creadă că accidentele lor au vreun raport cu faptul de a ne cunoaște. Președintele: Da, dar în același moment când căruța s-a lovit de trăsură, oameni cu căciula
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cam mult. Ieși de acolo foarte contrariat și întrebă pe Erminia dacă Pica n-avea cu ea un carnet cartonat. Erminia răspunse că nu știa, precum era și adevărul, și întrebă unde era Pica, dacă se-ntorsese acasă. Sumbru, Tudorel tăgădui din cap. (Ioanide, auzind acestea, bănui că Tudorel căuta caietul cu memoriul. Acesta se afla încă la el. N-avusese vreme să-l înapoieze Pichii, o clipă avusese gândul să arunce acele inepții în sobă.) A treia zi, deci, Hergot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de coloane ionice. Madam Ioanide cunoștea bine acest fenomen. Când Ioanide era zdrobit sufletește, pierdea orice interes pentru viață, părea de o răceală cinică. - Nu ne dă voie, adăugă madam Ioanide, decât nouă.Crezi că e necesar să vii? Ioanide tăgădui din cap și adause liniștit o arhitravă peste coloane. - E mai bine așa, aprobă doamna Ioanide, tu nu suporți. Pe masă se afla o fotografie a Pichii, într-o ramă de argint. Ioanide culcă repede la pământ fotografia, dar după
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dinastice. Prin Hangerliu era țintită Hangerlioaica. Procesul se ținu fără publicitate mare, contemplat cu rezervă de toată presa, din felurite calcule politice. În general, anume cercuri nu voiau să agraveze situația lui Hangerliu, cât despre membrii Mișcării, ei nu puteau tăgădui crima. În așteptarea desfășurării evenimentelor externe și siguri că lucrurile mergeau în sensul lor, ei trăgeau nădejde să câștige timp. Erau încredințați că Tribunalul Militar nu va îndrăzni să aplice o pedeapsă excesivă, și atunci durata osândei era fără importanță
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tiflă prin aer, traductibilă: "Să nu mai vorbim de acel individ!" Însă Gonzalv n-avea tact și insistă: - Parcă îl cunoșteai de aproape pe Hangerliu. Erați intimi! G. Călinescu Gaittany, schițând o mirare enormă și ridicând din umeri față de asistență, tăgădui: - Dar de unde, domnule, te-nșeli! . - Nu sunteți rude? recidivă Gonzalv, inconștient de gafă, v-am văzut numele împreună într-un anunț mortuar. . - Ha-ha-ha! Încercă Gaittany s-o dea prin hohote, e o eroare a dumitale, nu știu despre ce e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu vedea lucrurile la fel. Cultul succesului intrase într-atît prin familie în sângele său, încît cuvintele Ioanei îi erau penibile pentru adevărul pe care îl admitea în ele. Din moment ce Gavrilcea parvenise, meritul constând în acest unic fapt nu se putea tăgădui. Pomponescu se sili să elimine din convorbirea sa cu Ioana tot ce avea raport la viața publică și să transforme colocviul într-o intimitate sentimentală. Indolenta acceptă jocul numaidecât, așa cum o actriță primește a repeta până la perfecta punere la punct
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părțile. Nu era laș în halul lui Suflețel, totuși avea convingerea că o relație deschisă cu Pomponescu nu-i fără risc. - Spune și dumneata, domnule Gaittany, dacă am sau nu dreptate. Domnul Pomponescu mi-a făcut bine, nu pot să tăgăduiesc. Însă dacă mă văd ăștia că am de a face cu el, sunt în stare să mă dea afară. Să fiu nenorocit tocmai la bătrînețe? Pomponescu, întîlnind pe Gulimănescu, avu intenția a-l invita la masă. Dialogul ce urmă între
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
durabilă și, afară de rare excepții,dă numai satisfacții imediate. Recunosc doar că am avut un public credincios. Sentimental vorbind, am amintiri plăcute, asta e tot. . - Un prieten al băiatului meu spunea că erai foarte iubitca profesor. . - E posibil, n-aș tăgădui, este însă cam mult de când n-ammai profesat. În învățămînt, distanța e periculoasă. Am avut cu toate astea elevi foarte devotați. G. Călinescu În urma unor astfel de dialoguri, Pomponescu păru mai înviorat și începu acum să facă unele plimbări prin oraș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inflamația provocase acel spor. Doctorul prescrise injecții de mici cantități de insulină, al căror rezultat fu dispariția completă a inflamațiilor și restabilirea unei fețe necomice. . - Am auzit, zise Hagienuș către Gonzalv, că Ermil Conțescu s-a mai îndreptat puțin. . - Aș! tăgădui Gonzalv plictisit, s-a dezumflat la față, încoloare o temperatură care nu cedează, în jurul lui 38 de grade. Într-adevăr, acesta era un fenomen ce intriga pe medici. De unde putea veni temperatura acum, când orice punct inflamatoriu dispăruse? Conțescu fu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un vocabular pe cât de bogat, pe atât de adecvat. Cei mai mulți analiști consideră că omul comunică pentru: a. A transmite o informație Chiar dacă lumea nu a început cu noi (cu perioada pe care o traversăm în viață) și acceptăm adevărul de netăgăduit că omenirea a făcut salturi uriașe de-a lungul secolelor totuși nu putem observa că secolul al XX-lea, încheiat recent, a fost un veac cu precădere dominat de comunicare. Doar apariția telefonului mobil, devenit un mijloc aproape banal și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
se poate procede la sinteză, la o reformă generală care să unească raporturile sub puncte de vedere comune și să le reglementeze în mod echitabil. Cumcă cei interesați, proprietarii mari și mici, sunt cei mai competenți în materie nu va tăgădui nici " Romînul" Singura teză ce se poate stabili a priori este că orice măsură menită a lovi interesele proprietății mari se va traduce în rele incalculabile asupra producțiunii în genere și a proprietății mici îndeosebi, precum și viceversa. Încolo nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ilustru amic politic al său. Iar satul în care va vedea semnele curăției și averii, biserica frumoasă, școala populată și cârciuma pustie va afla aproape totdauna că e proprietatea vreunui reacționar, a vreunui Pașcanu, Rosnovanu, Gr. Sturza. Căci degeaba am tăgădui-o: una din cauzele sărăciei țăranului și a relelor raporturi este suplantarea vechei și patriarhalei clase de proprietari mari prin oameni îmbogățiți și suiți în sus pe alte căi, nu zicem neonorabile, dar desigur mai comune decât caracterul, abnegațiunea și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Spiritul legii tocmelilor a fost a asigura termenele deosebite ale muncilor agricole, a căror neținere ar fi echivalentă cu ruina sigură a producțiunii, deci cu ruina țării. Orice reformă s-ar face, spiritul acestei legi nu se poate înlătura și tăgădui daca nu voim ca izvorul de căpetenie al avuției publice să cază în totul în părăginire. Ceea ce rămâne curios e întrebuințarea acestei legi, făcute mai cu seamă de roșii, în contra altor elemente politice, cari poate să fi contribuit și ele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însărcinat de a pune în vederea delegațiunii nu o lege, nu un text constituțional, nu un drept care se poate opune unui drept, ci regulele stabilite de ceremonialul și uzurile Curții. Acel prețios ceremonial și acele prețioase uzuri, despre care nu putem tăgădui că ar constitui o piedică pentru a se apropia de persoana privată a regelui, nu știam că se pot invoca și atunci când țara vrea să-și espuie păsurile ei înaintea autorității publice a Coroanei. D. mareșal al Curții a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]