4,810 matches
-
Moldova acelor vremuri. Dar cu cât BogdanVoievod Îmbătrânea, se ridica Ștefăniță, ca un stejar tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum și-a pus pe frunte coroana Moldovei, Întâi a vrut să facă rânduială dinspre tătari. Nu le-a călcat pământurile, ci a trimis oameni să-i Întrebe : se liniștesc, sau nu ? Căci prea s-a Încruntat lumea de atâta sânge și năvăliri ! Îi sfătuia cu domolul, după firea moldovenească, să se lase de pradă, să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
curajoși căpitani ai domnitorului Mihai Viteazul. El Își iubea mult țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era printre cei mai viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
țara. De aceea, În toate bătăliile cu dușmanii era printre cei mai viteji, iar ostașii săi Îl urmau cu Încredere. Iată cum a descris Dimitrie Bolintineanu una din luptele Împotriva tătarilor: De trei zile lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic, ager armăsar, Unde se arată pe Întinsa vale, Prin oștirea noastră Își deschide cale. Iar Buzescu Preda, cum Îl Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai credință-n tine, O, tătare! Vino să te bați cu mine!” Ei se bat În spade; spadele se frâng; Și se iau În brațe, se smucesc, se strâng. Când tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Maria * a murit. - Ostaticii - Un ostatic recunoaște pe Maria) Tu ești, chiar tu... (cade Cortina) ACTUL AL PATRULEA PERSONAJE DIN ACTUL AL PATRULEA PETRU VODĂ MARIA DOAMNA BOIERI DOMNIȚA RUXANDA BOGDAN VODĂ frate-său CLĂNĂU Stolnicul PETRE din Lăpușna Turci, tătari, leși CORNEA VODĂ BOIERI trădători ai lui CASTELANUL CICEULUI O slugă credincioasă care duce scrisoarea *** *** pînă* la sultanul. *** *** Turci, leși, tătari; fuga în Ardeal; fuga la Țarigrad (Întoarcerea cu oaste). Scena *** {EminescuOpVIII 195} ACTUL AL V-LEA PERSONAJE DIN ACTUL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
AL PATRULEA PETRU VODĂ MARIA DOAMNA BOIERI DOMNIȚA RUXANDA BOGDAN VODĂ frate-său CLĂNĂU Stolnicul PETRE din Lăpușna Turci, tătari, leși CORNEA VODĂ BOIERI trădători ai lui CASTELANUL CICEULUI O slugă credincioasă care duce scrisoarea *** *** pînă* la sultanul. *** *** Turci, leși, tătari; fuga în Ardeal; fuga la Țarigrad (Întoarcerea cu oaste). Scena *** {EminescuOpVIII 195} ACTUL AL V-LEA PERSONAJE DIN ACTUL V PETRE MARIA BOGDAN prinț de coroană CLĂNĂU cavaler de Malta PETRE stolnicul din Lăpușna ROXANDA Încheiere și moarte în liniște
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT III Magdalina vine și-o consilie să omoare pe Miron, o obligă, o face să jure - și descoperă actul ei, că ea l-a introdus - îi recheamă toată
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmare rea era împresurarea micei armate de asediu de către numeroasele cete ale dușmanilor întruniți, totuși împăratul Balduin și contele de Blois comiseră în fierbințeala luptei o greșală și mai pierzătoare, care hotărî soarta zilei. Precum odinioară parții și mai târziu tătarii, tot așa ușor-înarmații călăreți cumani întrebuințau necontenit tactica că-o rupeau de fugă îndată după începutul luptei și-naintea unei ciocniri serioase, lăsîndu-se urmăriți cu și mai mare necumpătare de cătră aprinzăcioșii latini; dar după o fugă de vro două
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nefericire era rău certat cu împăratul Frideric II și tocmai din cauza asta el însuși avea nevoie de ajutor și nu putea pune la dispoziția Ungariei decât scrisori de mângâiere frumos încondeiate, zădarnice breve de cruciate, țidule neputincioase de absoluțiune contra tătarilor, nu însă ajutor de trupe. Tot atât de puțin sprijin afla Bela la împăratul Frederic II, căruia-i oferi regatul maghiar să fie vasal Germaniei, căci împăratul, care pe atunci petrecea în Italia, nu-l dimise decât cu scrisori circulare cătră puterile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
între cei doi stăpânitori crescu văzând cu ochii, duse la fel de fel de ostilități și numai o singură împrejurare a oprit-o de-a nu degenera în război fățiș. Istețul împărat 131 {EminescuOpXIV 132} știuse să câștige alianța puternicului căpitan de tătari Noga, căruia-i dete de soție pe fiica sa nelegitimă, Eufrosina, și-l înduplecă de-a irumpe în țara regelui româno-bulgar îndată ce acesta ar porni război în contra împărăției romeice. Grija de tătari precovârși la regele Constantin și reținu de nevoie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
132} știuse să câștige alianța puternicului căpitan de tătari Noga, căruia-i dete de soție pe fiica sa nelegitimă, Eufrosina, și-l înduplecă de-a irumpe în țara regelui româno-bulgar îndată ce acesta ar porni război în contra împărăției romeice. Grija de tătari precovârși la regele Constantin și reținu de nevoie brațul său mânios. Aprinse certe unioniste și încercări neizbutite de uniune. Pe lângă alte neînțelegeri și necazuri mai veni spinoasa întrebare a uniunei bisericești care, mai mult decât totdeauna, i se părea Curții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se-mbrăcă mai cuviincios și-ncepu acțiunea sa războinică la anul 1277. Îi mai veni la-ndemînă împrejurarea că regele Constantin, condamnat la nemișcare, sau totuși la greociune, pentra că-și frânsese fluierul piciorului, nu putea să inspire respect vecinilor, așa că tătarii învecinați întreprinseră în mai multe rânduri călcări în Moesia, arzând, pustiind și jefuind țara în dragă voie. Contra unui asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sau totuși la greociune, pentra că-și frânsese fluierul piciorului, nu putea să inspire respect vecinilor, așa că tătarii învecinați întreprinseră în mai multe rânduri călcări în Moesia, arzând, pustiind și jefuind țara în dragă voie. Contra unui asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în mai multe rânduri călcări în Moesia, arzând, pustiind și jefuind țara în dragă voie. Contra unui asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea faima lui de om ales pentru lucruri mari. Mase mari de popor și ținuturi întregi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a o simți pentru o asemenea faptă a reginei, comisă spre necinstea familiei și batjocura tronului. Ea - zicea el - va spăsi în curând apucătura ei greșită, căci soțul ei nu va fi în stare de-a rezista apropiatei năvăliri a tătarilor, cari văd în el nu numai un dușman fățiș ci un om desprețuit de chiar poporul său. Dar împăratul nu se mulțumi cu vorba numai, căci mereu grămădea trupe peste trupe în Bulgaria, puind toate ițele în mișcare pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împăratul nu se mulțumi cu vorba numai, căci mereu grămădea trupe peste trupe în Bulgaria, puind toate ițele în mișcare pentru a răsturna pe Maria. Dar și Lachanas dezvolta o activitate febrilă pentru a ținea piept cu năvălirea îndoită a tătarilor și a romeilor, din cari cei dentîi călcaseră deja țara iar cei din urmă erau așteptați. El solicită totodată favoarea maimarilor bulgari a căror ajutor îi părea folositor în campania viitoare. În genere își încordă toate puterile pentru a apăra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lucrurilor decât dela căderea lui Lachanas, toanele schimbăcioase ale sorții voira ca acest om, îngîmfat de norocul lui, să aibă asemenea a lupta în anul 1279 cu partea adversă a vieții și să sufere o înfrîngere într-o bătălie cu tătarii. La această știre, locuitorii din Tîrnova, cari de mult erau aprinși de ură contra Mariei, hotărâră să scuture jugul ei, să predeie pe regină și pe fiu-său în mînile comandantului împărătesc și să primească de domn a lor pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după ani mulți se ivi un răzbunător din casa dinastiei trădate, și bătrânul uzurpator Nogas, atacat cu putere de Tuktai, moștenitorul dinastiei legitime a Hanatului, își pierdu cătră acesta în anul 1292 viața și țara. Numai o mică parte de tătari, credincioși și cu nestrămutată afecție pentru cea din urmă casă domnitoare, se supuse pretendentului Tzakas, fiul lui Nogas și a soției lui, Alakka. Acesta nu văzu mijloc mai bun pentru a-și spori puterea sa foarte nesuficientă față cu Tuktai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
închisoare sigură și în fine pune slujitori jidovi și creștini ca să-l gâtuie în închisoare (1296). În mânia sa el lovi totodată în Ioachim, patriarhul de acolo, în contra căruia avea prepusul că tinsese, prin trădare, să treacă Bulgaria în mâna tătarilor; fără cercetare canonică și fără judecată, patriarhul fu aruncat într-o prăpastie și înlăturat din lume în chipul acesta. Pe scara tuturor fărădelegilor acestora, Sfentislav se urcă la cea mai mare plenitudine de putere în țară și se întări în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de repede, de se trezi gelozia lui Andronic împărat, carele începu să lucreze în contra lui, până ce stăpânirea noului domnitor nu câștigase o consistență durabilă. Un prilej potrivit se-nfățoșă în curând, căci bulgarii, văzând slăbiciunea și decadența odioasei supremații a tătarilor, rânduiră solie cătră împăratul cu rugăciunea ca să li deie rege pe tânărul Michail, fiul fostului rege Constantin Tichus și a soției sale Maria, ce era prințesă greacă. Deși Andronic, încuviințînd cererea aceasta, trămise în anul 1287 pe cerutul principe Michail
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fine nici statul slavo-romîn nu putu scăpa de soarta tuturor statelor acelora cari se razimă numai pe temelia puterii brute, iar nu pe aceea a unei idei mai înalte de cultură. Îmbrâncit mai întîi de greci, inundat în treacăt de tătari, atacat de mai multe ori și împresurat cu. război de cătră unguri, regatul Asanizilor, ținut la un loc numai prin puterea brută, se desfăcu tot atât de neoprit, dar mai curând și mai repede decât împărăția romeică, care mai întîi pierdu multele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celelalte și n-au fost ei înșii întrecuți decât de ordinul iezuiților, care e drept că apăru cu mult mai târziu. Primirea cavalerilor ioaniți. Incursiuni tătare și cumane. Colonizări. Pentru a întîmpina trebuințele înarmării și apărării țării în afară în contra tătarilor și bulgarilor năvălitori, precum și pentru a răspândi mai si mai repede puterea tare regească până la marginile țării, Bela IV primi la anul 1247 pe cavalerii ordinului ioanit în Ardeal (Fratres hospitalis Ierosolymitani) și le hărăzi prin o bulă de aur
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor de distrugere. {EminescuOpXIV 158} Și alte măsuri de apărare, luate în partea apuseană a Ungariei, se dovediră nesuficiente în contra grămădirii maselor de popoare barbare, așa că la anul 1254 deja regele Bela IV vesti papei Innocențiu IV amenințătoarea năvală a tătarilor în Ungaria, cari-i și cuceriseră țările tributare și întrucîtva supuse suveranității sale: Serbia, Cumania și Bulgaria, iar acum au de gând a înăbuși ca lavinele Europa întreagă. Un adânc strigăt de ajutor ridică regele cătră Scaunul roman, cerând ajutor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]