103,224 matches
-
pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care o și denumește. Analizând indicatorii descriptivi din tabelul 5.16 putem afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl ajut când are nevoie 3.80 .462 2 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ nici pozitiv, nici negativ cu variabilele care definesc relația mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din variația totală. Așa cum anticipam, relația afectivă este negativ influențată de tulburările de comportament (β = 0,607), tulburările emoționale (β = -0,407
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează stres în procesul de adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul 6.1 Sinteza factorilor de stres în procesul de adopție Etape ale adopției Factori de stres Pre-adopție infertilitatea decizia de a adopta incertitudinea și anxietatea legate de procesul de plasament atitudinea asociată adopției (Smith and Howard, 1999; Barth și Berry
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trebuie să aibă cel puțin un copil. Cu toate acestea, mitul potrivit căruia, prezența unui copil are rol de a consolida familia și de a-i conferi stabilitate este susținut de mai puțin de o treime dintre respondenți (30,6%). Tabelul 7.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacord puternic (%) Pentru a fi împlinită, o familie trebuie să aibă cel puțin un copil 46,9 43,5 7,5 2,1 Familiile fără
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că nu există diferență între opinia românilor și cea a americanilor 383 mult mai obișnuiți cu practica și semnificațiile adopției. Prin urmare, majoritatea respondenților consideră adopția o bună soluție, atât pentru adoptați (92,5%), cât și pentru adoptatori (96,6%). Tabelul 7.2 Percepția socială asupra adopției copiilor ca proces Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Adopția unui copil este benefică pentru familiile care nu pot avea copii biologici 29,3 67,3 3,4 0 Adopția este cea mai potrivită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum părinții biologici (81,6 %), pot iubi la fel de mult un copil adoptat precum unul biologic (94,6%) și înțeleg nevoile copiilor adoptați la fel de bine precum le-ar înțelege părinții biologici (91,8%). Tabelul 7.3 Percepția socială asupra părinților adoptatori Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Părinții adoptatori resimt aceeași satisfacție în creșterea copilului adoptat precum părinții biologici 17,0 64,6 17,7 0,7 Părinții adoptatori pot iubi la fel de mult un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
afective cu părinții adoptatori la fel de puternice precum ar crea cu părinții biologici (93,2%). Cu toate acestea, aproape jumătate consideră că, atunci când li se dezvăluie că au fost adoptați, copiii se simt mai puțin satisfăcuți de relația cu familia adoptivă. Tabelul 7.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social Acord puternic (%) Acord (%) Dezacord (%) Dezacrd puternic (%) Copiii adoptați se dezvoltă fizic la fel de bine precum copiii crescuți in familiile biologice 34,0 60,5 5,5 0 Copii adoptați prezintă o dezvoltare afectivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
locuințelor și al gospodăriilor populației la recensămintele din anii 1992 și 2002, citat în 15.08.2009, dinsponibilă pe internet la adresa http://www.recensamant.ro, accesat în 15.08.2009. 292 V reprezintă coeficientul de contingență a lui Cramer. 293 Tabelul prezintă numai acele variabile si categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate. Valorile mai mari de +1,96 indică asocieri pozitive semnificative la p<0,05. Valorile mai mici de -1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dinsponibilă pe internet la adresa http://www.recensamant.ro, accesat în 15.08.2009. 292 V reprezintă coeficientul de contingență a lui Cramer. 293 Tabelul prezintă numai acele variabile si categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate. Valorile mai mari de +1,96 indică asocieri pozitive semnificative la p<0,05. Valorile mai mici de -1,96 indică asocieri negative semnificative la același nivel. 294 Păstrăm o rezervă vis-à-vis de existența /lipsa relațiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o ușoară scădere, în 2008 înregistrându-se 27,4%. 297 ***World Health Organization, World health statistics, WHO Press, Geneva, 2009, citat în 01 noiembrie 2010, disponibil pe internet la adresa http.//www.who.int/whosis/whostat/2009/en/index.html. 298 Tabelul prezintă numai acele variabile și categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 299 Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Press, Geneva, 2009, citat în 01 noiembrie 2010, disponibil pe internet la adresa http.//www.who.int/whosis/whostat/2009/en/index.html. 298 Tabelul prezintă numai acele variabile și categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 299 Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 300 Notă: Cifrele din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
index.html. 298 Tabelul prezintă numai acele variabile și categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 299 Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 300 Notă: Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 301 Notă: Tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 299 Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 300 Notă: Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 301 Notă: Tabelul prezintă numai acele variabile si categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate; **semnificativi la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 300 Notă: Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate; ** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 301 Notă: Tabelul prezintă numai acele variabile si categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate; **semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05. 302 Ann Coyne și Robin Russel, Barriers to adoption
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Elizabeth C. LaMont, 2004, op. cit. 335 Coeficienți de asociere Cramer,** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 336 Coeficienți de asociere Cramer,** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 337 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 338 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 339 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnificativi la nivel p<0,05 336 Coeficienți de asociere Cramer,** semnificativi la nivel p<0,01; * semnificativi la nivel p<0,05 337 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 338 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 339 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestor figuri se regăsesc în anexa 2 340 Notă: Tabelele de asociere care stau la baza construcției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
01; * semnificativi la nivel p<0,05 337 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 338 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 339 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestor figuri se regăsesc în anexa 2 340 Notă: Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestor figuri se regăsesc în anexa 2 341 Andy P. Field, Discovering statistics using SPSS: and
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
figuri se regăsesc în anexa 2 338 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestei figuri se regăsesc în anexa 2 339 Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestor figuri se regăsesc în anexa 2 340 Notă: Tabelele de asociere care stau la baza construcției acestor figuri se regăsesc în anexa 2 341 Andy P. Field, Discovering statistics using SPSS: and sex and drugs and rock 'n' roll (3rd edition), Sage Publications, London, 2009, p. 242. 342 Coeficienți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deveni maximizatori de utilitate. 2.1.3.2. Bunurile publice Există bunuri publice, bunuri private și bunuri mixte, plus o întreagă literatură pentru stabilirea distincțiilor dintre acestea. Cele două caracteristici importante ale bunurilor publice sunt: a) non-rivalitatea; b) non-excluderea. În tabelul următor sunt prezentate sintetic cele mai importante caracteristici ale bunurilor publice, mixte și private, astfel: Excluzive Nonexcluzive Rivale Bunuri pur private: -costuri de excludere mici; -produse de firme private; -distribuite prin intermediul pieței de desfacere; -finanțate din venituri provenite din vînzări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]