5,643 matches
-
dorit, o pot preîntâmpina. Schimbarea trebuie acceptată și trebuie lăsată să intre În viața organizațională. Tot ceea ce trebuie să facem este să fim flexibili și să anticipăm schimbarea; Managementul Cunoașterii ne face să fim cu un pas Înaintea schimbării. Cunoașterea tacită este mobilă și de aceea avem de-a face cu fenomenul de brain drain (migrația creierelor). Adesea, când cineva părăsește un loc de muncă, cunoașterea pe care o posedă părăsește și ea compania. Problema este că această cunoaștere, sub formă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
prin componenta sa Capitalul Intelectual. Cum trebuie privită această exprimare? Pe de-o parte, În contextul actual de dezvoltare economică, forța de muncă devine din ce În ce mai abstractizată, practic, În spatele exprimării ei stă noțiunea de cunoaștere (K). Spuneam, la Început, cunoașterea este tacită În proporție de 80% 90%, adică ceea ce este intangibil, și doar restul de 10-20%, explicită. Prin cercetarea de față, se demonstrează că un foarte mare potențial al cunoașterii rămâne neexploatat, iar decelarea forței de muncă În componentele cunoașterii - pricepere, experiență
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
constituie un factor stimulator de reducere a acelui decalaj dintre ceea ce știm și ceea ce facem. Deținătorul cunoașterii (K), În exprimare fizică sau virtuală (iată altă valență a cunoașterii), este mult mai interesat să scoată la suprafață părți importante din cunoașterea tacită. 2.3.2. Un model de dezvoltare socioeconomică unplugged (deconectată) Mai este criză sau nu? Am reușit să ieșim din colaps? Cum să ne confruntăm cu explozia prețului la materiile prime? Unde putem găsi mai multe resurse naturale?... Atât de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și va determina o mai bună motivare pentru indivizi de a dobândi În mod continuu noi cunoștințe. Având În vedere aceste premise, este necesar să creăm acel cadru necesar pentru Managementul Cunoașterii, care ar consta În: transformarea cunoașterii - identificarea cunoașterii tacite și transformarea acesteia În cunoaștere explicită; Înființarea communities of practice (CoP) - identificarea și Încurajarea acelor grupuri capabile să creeze și să poată Împărtăși cunoaștere; transferul bunelor practici - găsirea și diseminarea acelei cunoașteri care este deja folosită În proiecte similare cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creare a cunoașterii - acea zonă, reală sau virtuală unde experții se pot Întâlni și valorifica expertiza prin discuții; proiectarea instrumentelor de colaborare - este de o importanță deosebită să se realizeze acele mijloace de captare a cunoașterii, mai ales a celei tacite, prin care specialiștii sunt coordonați În Încercarea lor de a crea nouă cunoaștere și de a o Împărtăși; alternative la fluxurile de producție - dezvoltarea portalurilor ca exponent al platformelor de colaborare; realizarea unei taxonomii clare pentru principalele domenii de cunoaștere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
putea avea efect atât prin exprimare cantitativă - Încurajarea beneficiarilor și sporirea numărului de aplicații -, cât și prin exprimare calitativă - obținerea unui scor mai bun la evaluarea tehnicoeconomică. Având În vedere că, din total cunoaștere la nivel individual, 80-90% este cunoaștere tacită, iar restul, explicită, prin folosirea instrumentelor și tehnicilor Managementului Cunoașterii, o mare parte din acest „aisberg” ar putea fi scoasă la suprafață, fapt ce se transpune În mai buna documentare a cunoașterii (formă tipărită, softuri, licențe, know-how), În mai buna
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
timp determinată, rezultatele nu vor Întârzia să apară, iar curentul de gândire prin proiecte va fi cvasigeneralizat, dând posibilitatea unei mai bune armonizări a intereselor de dezvoltare la nivel individual, organizațional, local, regional și național. 3.2.2. Rolul cunoașterii tacite În fundamentarea proiectelor La nivel organizațional, dar mai ales la nivel individual, un rol important Îl are cunoașterea tacită, acea parte a „aisbergului cunoașterii” care nu se vede, dar care are o pondere, aidoma legilor impuse de mecanica fluidelor, de peste
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
unei mai bune armonizări a intereselor de dezvoltare la nivel individual, organizațional, local, regional și național. 3.2.2. Rolul cunoașterii tacite În fundamentarea proiectelor La nivel organizațional, dar mai ales la nivel individual, un rol important Îl are cunoașterea tacită, acea parte a „aisbergului cunoașterii” care nu se vede, dar care are o pondere, aidoma legilor impuse de mecanica fluidelor, de peste 80%-90% din volumul total al cunoașterii la acest nivel. În acest sens, este necesar să se găsească acele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sens, este necesar să se găsească acele pârghii prin care monolitul cunoașterii să fie eminamente vizibil de toți membrii echipei de proiect, iar prin efect de sinergie să se obțină mai mult decât simpla „forță arhimedică”, caracteristică „flotabilității solidului”. Cunoașterea tacită este formată din experiențe acumulate, studiu, interacțiuni, Îmbinate cu sentimente, aspirații, valori morale, virtuți și alte ingrediente care Țin mai mult de personalitatea individului și cultura organizațională, toate aceste componente fiind foarte utile pentru entitățile implicate, din perspectiva lucrului În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
din perspectiva lucrului În proiecte. Tocmai de aceea, foarte util În cauză este ca această parte a cunoașterii să fie documentată, adică să poată fi „transcrisă” În simboluri comune, ușor de asimilat de fiecare specialist. A scoate forma de cunoaștere tacită la suprafață și a o transforma În ghiduri, manuale, instrucțiuni, softuri sau alte forme de exprimare a cunoașterii tangibile, este o preocupare a specialiștilor În cunoaștere, dar și a organizației Înseși. Avantajele documentării cunoașterii sunt concrete, sporind astfel capitalul intelectual
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
2010, dar și un prilej de analiză a situației de fapt și de evaluare a oportunităților de surclasare a acestui scor, până la sfârșitul ciclului de implementare, 2015. În termeni de Management al Cunoașterii, ”scoaterea” cât mai la suprafață a cunoașterii tacite, adică a experienței deja acumulate, ar putea revigora În mod evident creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale. La nivel instituțional, În baza deselor interacțiuni dintre autorități, consultanți și beneficiari, s-a conștientizat cel mai repede nevoia de documentare a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
aplicare și nevoile diversificate ale beneficiarilor care doresc să realizeze un anumit obiectiv cu sprijinul fondurilor nerambursabile. Din aceeași clasă a instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii, adoptate și promovate de autorități tocmai pentru a contopi planul formal cu cel al cunoașterii tacite, mai fac parte: Ghidul de Bune Practici, Îndrumarul de Constituire a Comunităților de Practică, baza de date pentru exemple de implementare a proiectelor de succes, secțiunea portalului destinată constituirii de parteneriate, Ghidul Achizițiilor Publice etc. Pe fondul performanței scăzute În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Înșiruirea și interdependența lor logică și consacrată În zone dezvoltate din punct de vedere economic. Este necesară o abordare rațională<footnote Nonaka, I., Ichijo, K., Krogh, v. G. (June 1, 2000), Enabling Knowledge Creation: How to Unlock the Mystery of Tacit Knowledge and Release the Power of Innovation, Oxford University Press, USA. footnote> a Managementului Cunoașterii, prin implementarea acestuia atât În programele educaționale, cât și În strategiile organizaționale de dezvoltare și diseminare de informații. În perioada actuală, prin efectele crizei, simțim
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ca pondere cele legate de slaba capacitate administrativă, lipsa abilităților de lucru În proiecte, neînȚelegerea rolului sprijinului financiar comunitar, neadoptarea celor mai bune practici În domeniu și multe altele. Ținând cont de faptul că la nivel de cunoaștere 80-90% este tacită, prin folosirea instrumentelor specifice Managementului Cunoașterii, o mare parte din zona intangibilă a cunoașterii poate fi scoasă la „suprafață”, astfel Încât să poată fi accesată, Împărtășită și arhivată mai ușor. În contextul presiunii din partea beneficiarilor și a consultanților, din cauza greutăților Întâmpinate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o parte, să fie Încurajate schimburile de cunoștințe prin intermediul Communities of Practice, iar pe de altă parte, trebuie menținut controlul asupra activității de ansamblu a organizației prin protejarea și filtrarea informației. A scoate la suprafață cât mai mult din cunoașterea tacită este o provocare pentru etapa care vine și este important să se determine prin analize mai aprofundate care sunt factorii critici necesari pentru a-i determina pe specialiștii În cunoaștere să Împărtășească din acumulările lor În domeniul cunoașterii. 3.4
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Capitalul Uman că este „... importanța oamenilor - abilitățile, cunoștințele și competențele lor - pentru creșterea economică”<footnote Keeley, Brian (2007), „Human Capital - How what you know shapes your life”, OECD Insights. footnote> și poate fi Împărțit În trei categorii de cunoștințe: cunoștințe tacite - cunoștințele care sunt Înmagazinate la nivelul subconștientului și tocmai de aceea sunt greu de explicat altora. Un individ supercalificat În managementul proiectelor europene poate fi foarte priceput la implementarea respectivelor proiecte, dar poate fi incapabil să participe la programele de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
poate fi incapabil să participe la programele de instruire a aspiranților la această calificare și nu poate fi capabil să creeze o replică a expertizei sale. Cele mai multe cunoștințe care implică recunoașterea modelelor de aptitudini cad sub incidența categoriei de cunoștințe tacite; cunoștințe implicite - ca și cunoștințele tacite, acestea sunt deținute de experți. Spre deosebire de cele precedente, cunoștințele implicite pot fi extrase de la experți printr-un proces denumit knowledge engineering. De exemplu, un expert de evaluare a riscului unui proiect, care dorește reducerea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
programele de instruire a aspiranților la această calificare și nu poate fi capabil să creeze o replică a expertizei sale. Cele mai multe cunoștințe care implică recunoașterea modelelor de aptitudini cad sub incidența categoriei de cunoștințe tacite; cunoștințe implicite - ca și cunoștințele tacite, acestea sunt deținute de experți. Spre deosebire de cele precedente, cunoștințele implicite pot fi extrase de la experți printr-un proces denumit knowledge engineering. De exemplu, un expert de evaluare a riscului unui proiect, care dorește reducerea incertitudinii, poate folosi o contopire de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
simplu de transferat de la un profesionist la cel care vrea sa Învețe, prin intermediul comunicării scrise sau verbale. Ghidul solicitantului În speță, pașii care trebuie parcurși pentru Întocmirea unei documentații, documentele necesare pentru depunerea unei aplicații - sunt cunoștințe explicite. Spre deosebire de cunoștințele tacite și implicite, cunoștințele explicite pot fi adesea cuprinse Într-un ghid sau manual de implementare. Având În vedere această segregare a cunoașterii la nivel organizațional, În zona de derulare a proiectelor finanțate din fonduri europene, relevant este cum gestionăm cunoașterea
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și implicite, cunoștințele explicite pot fi adesea cuprinse Într-un ghid sau manual de implementare. Având În vedere această segregare a cunoașterii la nivel organizațional, În zona de derulare a proiectelor finanțate din fonduri europene, relevant este cum gestionăm cunoașterea tacită (la un loc cu cea implicită), adică tocmai acel modus vivendi al dezvoltării organizaționale pe care fiecare dintre părțile implicate Îl dorește cât mai bine exploatat, astfel Încât performanța instituțională să fie cât mai mare. Strategia de scoatere la lumină a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
un loc cu cea implicită), adică tocmai acel modus vivendi al dezvoltării organizaționale pe care fiecare dintre părțile implicate Îl dorește cât mai bine exploatat, astfel Încât performanța instituțională să fie cât mai mare. Strategia de scoatere la lumină a cunoașterii tacite și a punerii ei În folosul organizației se materializează prin crearea a ceea ce se numește learning organization. „O organizație a Învățării are nevoie de oameni care, din punct de vedere intelectual, sunt curioși referitor la munca lor, adică aceia care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
H. (1995), The Knowledge Creating Company: How Japanese Companies Create the Dynamics of Innovation, Oxford University Press, New York. footnote>, propus de experții japonezi Nonaka și Takeuchi și se bazează pe spirala cunoașterii. Modelul vine să explice cum se transformă cunoașterea tacită În cunoaștere explicită și reluarea acestui ciclu, dar la un nivel superior de cunoaștere pentru cei implicați: individ, grup, organizație. Acesta este un instrument specific Managementului Cunoașterii, utilizat pentru a identifica, etapiza și corela secvențele cunoașterii la nivel organizațional. Ca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Managementului Cunoașterii, utilizat pentru a identifica, etapiza și corela secvențele cunoașterii la nivel organizațional. Ca element definitoriu, acest model va fi croit pe specificul mecanismului de absorbție a fondurilor europene. În conformitate cu Modelul SECI, creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoașterii la nivel organizațional. Ca element definitoriu, acest model va fi croit pe specificul mecanismului de absorbție a fondurilor europene. În conformitate cu Modelul SECI, creația este un proces ciclic Între cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin interacțiune Între indivizi. Un individ poate dobândi cunoștințe tacite fără
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoștințele tacite și cele explicite. Cu alte cuvinte, interacțiunea dintre cunoștințele tacite și cele explicite duce la crearea de noi cunoștințe, așa cum se poate vedea În figura 3.4.3. Etapele Modelului SECI sunt: socializarea - acest segment presupune conversia cunoștințelor tacite prin interacțiune Între indivizi. Un individ poate dobândi cunoștințe tacite fără ajutorul limbajului. Un debutant care intră În echipa de proiect alături de experți poate Învăța nu prin limbaj, ci prin observare, imitare și practică. În zona businessului, OJT (On-the-Job-Training) sau
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]