19,047 matches
-
de câteva săptămâni să se excomunice și să se anatematizeze singur față de Trupul Bisericii". Împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Iisus Hristos era împlinirea limpede a Botezului și a Mirungerii, și nu existau alte condiții pentru primirea împărtășaniei . Toate celelalte Taine erau de asemenea "pecetluite" cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-un text liturgic timpuriu găsim alungarea înaintea sfințirii a acelora "care nu se pot împărtăși cu
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
de asemenea "pecetluite" cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-un text liturgic timpuriu găsim alungarea înaintea sfințirii a acelora "care nu se pot împărtăși cu aceste Taine dumnezeiești". Este limpede că oricât de tainică și de complicată, a devenit mai târziu această înțelegere și trăire inițială a împărtășaniei ea nu a fost niciodată înlăturată, rămânând pentru totdeauna norma esențială a Bisericii. Ar trebui sa ne întrebăm, deci
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
astăzi poate primi Sfânta Împărtășanie numai în anumite condiții - necunoscute Bisericii primare) dacă, în general, Sfânta Împărtășanie pentru laici a devenit mai degrabă excepție decât regulă, atunci aceasta se întâmplă din cauza unei temeri bune și sfinte - aceea a profanării Sfintei Taine. Profanarea s-ar realiza prin împărtășirea nevrednică cu aceasta, primejduind astfel propria mântuire; în cuvintele Sfântului Apostol Pavel: "Cel ce mănâncă și bea cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea, nesocotind trupul Domnului" (I Corinteni XI, 29). Acestui răspuns trebuie
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
în aceasta nu un rezultat al smereniei și al fricii lui Dumnezeu ci al neglijenței și al delăsării duhovnicești. Și, îndată ce se "denunțau" ca păcătoși, amânarea Botezului din motive de "nepregătire" și "nevrednicie" apărea ca o lipsă de grijă față de Taine. Este pur și simplu cu neputință să găsești un text patristic pe care să se sprijine ideea ca acela care nu se poate împărtăși cu vrednicie este mai bine să se abțină de la aceasta. Sfântul Ioan Casian scrie: "Nu trebuie
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți și nepătați și nu mai degrabă pentru că această participare să ne facă sfinți și curați. Aceștia, fără îndoială, cad într-o mai mare trufie decât cea de care
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
decât cea de care li se pare că se feresc, fiindcă cel puțin însă este mai drept ca de vreme ce în această umilință a inimii în care credem și mărturisim că niciodată nu putem să ne atingem pe merit acele Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
Sfinte Taine, s-o primim ca pe un medicament al tristeții noastre în fiecare duminică, decât ca, stăpâniți de deșartă trufie și stăruință a inimii, să credem că numai o dată pe an suntem vrednici de a lua parte la Sfintele Taine... Stăpâniți de deșartă trufie!" Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi" pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
laici, încât primii nu doar că pot dar trebuie să primească des Sfânta Împărtășanie, în vreme ce laicilor nu le este permis. Încă o dată aici îl putem cita pe Sfântul Ioan Hrisostom care a apărat, mai mult decât orice altceva, sfințenia Sfintelor Taine și a insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
insistat asupra pregătirii cu vrednicie pentru Sfânta Împărtășanie. Astfel, marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iar nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
marele pastor ("Pastorul lui Herma") scria: Sunt împrejurări când preotul nu se deosebește de cel supus, adică de cel mai jos decât dânsul, de pildă când trebuie a se învrednici de tainele cele înfricoșate, fiindcă cu toții ne învrednicim de aceleași taine, iar nu ca în Legea Veche, când pe unele le mănâncă preotul, iar pe altele cel ce nu era preot, așa că poporului nu-i era slobod de a se împărtăși din cele ce se împărtășea preotul. Acestea însă nu mai
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
a se apropia de Sfânta Masă, dar nu se apropie , nu va dobândi nicidecum sfințirea Sfintelor Daruri; și aceasta nu pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se ostenește să le primească?" Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și a teologiei legaliste referitoare la Sfintele Taine, acestea din urmă au continuat în chip vădit să rămână în Biserică, dar au încetat să mai fie privite și trăite ca împlinire sau, în cuvintele Părintelui George Florovsky, "să constituie Biserica". Pe de o parte, Sfânta Împărtășanie a fost
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
parte, Sfânta Împărtășanie a fost identificată ca mijloc al evlaviei individuale, personale, și al sfințirii, excluzând aproape total înțelesul sau "eclesiologic" iar pe de altă parte, apartenența la Biserică a încetat să mai fie înrădăcinată și măsurată prin participarea la Taina Unității Bisericii în credința, dragoste și viață. S-a întâmplat apoi că laicul a fost nu doar "îngăduit" dar chiar silit să se confrunte cu împărtășania într-o perspectivă total subiectivă - aceea a nevoilor sale, a duhovniciei sale, a pregătirii
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era noastră tulburată și confuză, fiecare renaștere ortodoxă și-a avut izvorul în "redescoperirea" Sfintelor Taine și a vieții sacramentale și, mai presus de toate, în renașterea euharistică. Așa s-a întâmplat în Rusia când persecuțiile au îndepărtat atitudinile moderate, formale și nominale - denunțate cu pasiune de părintele Ioan de Kronstadt. Astfel s-a întâmplat și
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
știți! A râs fetița, făcându-ne în pumni: sâc, sâc! Noroc că a sunat clopoțelul. Eu, însă, m-am dumerit că toți copiii din clasă erau „prietenii” domnișoarei Iulia, că trebuia să fie secret, care secret era spus în mare taină de toți, la toți. Nu îmi rămânea decât să respir adânc parfumul de liliac atunci când domnișoara Iulia trecea pe lângă banca mea și-mi zâmbea șoptindu-mi: - Ce mai faci, stângaciule, tot mai vrei să mă superi? Nu, nu voiam deloc
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
tare, agățat într-o veche balama ruginită se tânguie la ferestra de mult părăsită. Luna s-a ascuns printre norii de vată nici un felinar lumina nu-și mai arată, un sentiment de frică totul înconjoară și transformă noaptea într-o taină bizară . Într-un ungher ascuns pe o stradă mărginașă un felinar luminează o casă nevoiașă, dar vântul o zărește și suflă cu putere lumina s-o stingă ,dar ...totul e tăcere... Zorii se ivesc, dimineața lumineaza zarea noaptea se retrage
NOAPTEA... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378276_a_379605]
-
Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia, mlădițe de ferigi de la zenituri, și-n părul blond, atâtea asfințituri din stupii grei, și-a lor prelinsa miere. Mi se lipeau de talpă goală sâmburi, mustind în carnea grea de corcodușe Și taine verzi, cu umbre jucăușe, cădeau, ... Citește mai mult Era o zi albastră, pot să spun,cu liniști înflorite și înaltecând mugurii-n lumină-ncep să salte:atâta mi-a rămas într-un album.Îngenuncheat galop și ape limpezi, caiiprin abur
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
grasă, turme.Se-mpiedicau în pașii mei, ca ploaia,mlădițe de ferigi de la zenituri,și-n părul blond, atâtea asfințituridin stupii grei, și-a lor prelinsa miere.Mi se lipeau de talpă goală sâmburi,mustind în carnea grea de corcodușeSi taine verzi, cu umbre jucăușe,cădeau, ... XV. VERDELE DE RĂMAS-BUN, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015. Din poienele uitării, iarbă nopții, tot mai mult și mai mult, din altă vreme, și mai stins din partea stângă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
publicat în Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015. Tu trebuie numai să înțelegi dragostea ca o coaja de ou într-o batistă, mai aspră că mâna unui măceș, mai tandra că matasea cuvântului pe care-l puteam rosti în taină doar uneori, nimănui... “Mama...” șopteam în noapte -să știu cum sună-, să mi-o imaginez în somn punându-și palmă peste fruntea mea de frig, peste fruntea mea de urâtă, dar acolo nu era nimeni, doar șirul prelung de spaime
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
hotare/al nefericiților în iubire pentru care lumea absolută/ e o carte cu peisaje suave, amăgitoare/ cu întrebări și răspunsuri ale ființei’’ -, pentru ca finalul să cadă ca un zăvor care, închizând numai aparent ființa stenică a poemului, deschide mareea de taine: ,,aura lumii acesteia o ating doar poeții lunatici/ și toți îndrăgostiții Pământului acesta răsturnat’’. La fel de expresivă este logodirea dintre elementele concrete, materiale și cele abstracte, în cel de-al doilea poem al volumului, care începe cu strofa: ,,totdeauna, dragostea are
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
au făcut pe spectatori să reacționeze emoționant - aplaudând și râzând în hohot. Eroii filmului, oameni reali, români din localitate, cu sinceritate ne-au destăinuit nu numai momente din viața personală și din istoria orășelului Crasna, dar ne-au inițiat în tainele tradițiilor și obiceiurilor, în deosebi cele de Sfântul Vasile, moștenite din străbuni, pe care le-au păstrat cu sfințenie, cu Tricolorul și „Hora Unirii”, confruntându-se cu numeroase greutăți după „eliberarea” Bucovinei” de către sovietici. Accentuate în film sunt și etapele
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
peste tot prin casă pe unde am crezut că s-ar putea ascunde de oricine... de ceva... și stă pitită, acolo, nemaivrând să iasă... Am căutat-o-n orice cămăruță și-am scormonit, atent, orice ungher... Dar tot enigmă-i... taină și... mister, că n-am găsit-o nici, măcar, într-o cotruță... Văzând că n-o găsesc sub nicio grindă, am răscolit, apoi, și prin ogradă... Să fi căzut, oare-n vreo ambuscadă?... Pe unde se preumblă ... și perindă?... Am
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
am întrebat prin gări... pe stadioane... parlamente... interogând pe toți, Ioni... Mării... și Ane... Dar n-am descoperit-o, nicăieri, ascunsă... de parcă-ar fi-nghițit-o-ntreg pământul, că n-a zărit-o luna... nici soarele... nici vântul, nisipul... apa... cerul... E-o taină nepătrunsă !... Ori, poate, au omorât-o... și mi-au îngropat-o?... Că n-a fost chip să-i mai zăresc făptura și-nnebunind, creștea în pieptu-mi ura... Numai în propriu-mi suflet n-am cătat-o !... Și-atunci, am început să
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
Și, totuși, subconștientul îmi dă ghes să nu închei acest volum: ,,Leni Pințea-Homeag. 45 de ani pe rug”, înainte de a aduce în lumină încă o corolă de gânduri lăstărite în spațiul de taină al ultimelor cinci săptămâni: în arcul de lumină ce îngemănează data nașterii poetului fără de pereche, Mihai EMINESCU, 15 Ianuarie 1850 - declarată Ziua Culturii Naționale -, cu aceea a venirii pe lume, la Hobița (Peștișani, Gorj), a părintelui sculpturii mondiale moderne, Constantin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
cunoscuți ai radioreporterului, unde deopotrivă, pe aceeași treaptă a afecțiunii se întâlnesc simpli țărani și miniștri. Nespus de drag a fost și a rămas poetul radioreportajului în mediul monahal și al Bisericii. Primindu-l ca pe un frate îndrumător în tainele jurnalisticii, înzestrat cu har de la Dumnezeu, dl Nicolae Toma, i-a rugat mai întâi pe cuvioșii părinți, protopopul raionului Storojineț Vasile Covalciuc, parohul Bisericii din Crasna Vasile Paulencu, preoții de la voievodala Mănăstire Putna, cucernicii Dosoftei și Arsenie, să-i facă
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]