1,516 matches
-
toată marfa*. Mai de încredere sunt negustoresele, în special cele în vârstă: fiecare a fost măcar o secundă în viață extraterestră, așa că, din solidaritate, ne pot ajuta cu sfaturi bune. * Prima oară mi s-a întâmplat când am golit o tarabă de boia de ardei iute, mai exact 13 kilograme și trei sute douăzeci de grame; cred că-mi ajunge până mor, abia dacă am folosit câteva sute de grame ca să dreg primele mele ciorbițe... 1.3. politica de produs Să vorbim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
niciodată, dar așa se spunea), iar ceapa cea mai dulce era de la Nelu din Coșereni. * Multe erori am mai făcut până să înțeleg cum decurg tranzacțiile acolo; odată știu că m-am lăsat antrenată într-o licitație spontană la o tarabă cu ceapă verde. Nu vă gândiți că o foloseam la ceva; era târziu, precupeții strângeau marfa și pur și simplu nu voiam să mă duc acasă cu mâna goală. Pe o tarabă mai erau trei legături și am decis să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
lăsat antrenată într-o licitație spontană la o tarabă cu ceapă verde. Nu vă gândiți că o foloseam la ceva; era târziu, precupeții strângeau marfa și pur și simplu nu voiam să mă duc acasă cu mâna goală. Pe o tarabă mai erau trei legături și am decis să le cumpăr. Le-am cerut femeii de la tarabă, dar un moș murdar și nebărbierit, care venise în fugă spre noi, s-a băgat în față: cică era ceapa lui. Văzuse și el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
o foloseam la ceva; era târziu, precupeții strângeau marfa și pur și simplu nu voiam să mă duc acasă cu mâna goală. Pe o tarabă mai erau trei legături și am decis să le cumpăr. Le-am cerut femeii de la tarabă, dar un moș murdar și nebărbierit, care venise în fugă spre noi, s-a băgat în față: cică era ceapa lui. Văzuse și el probabil că erau ultimele trei legături disponibile. Oricât de grăbit ar fi fost, eu venisem prima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
că mă poate intimida; mi-a măsurat cu privirea toți cei 178 de centimetri înălțime și mi-a zis tare, să-l audă toată lumea: „Frumoasa moșului, mama și cu tata știe ce faci tu aci?“... Am închis licitația punând pe tarabă de zece ori prețul de strigare, ca să fie clar că nu mă joc. Bătrânul mi-a luat banii, mi-a dat ceapa, apoi s-a răstit la femeie: „Du-te, bre, mai încoloșa, acilea nu-i sală de așteptare... “. » Daniel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
capitalismului, democrației sau economiei de piață. Aceste idei sociale se dovedeau a nu fi distante, ci în mod ciudat trăite intim, deseori neplăcut, și fizic. Indiferent de unde își procurau produsele, în general oamenii se simțeau vinovați. Statul, micile buticuri și tarabele particulare, "oamenii de afaceri", cadourile primite și date între gospodării, produsele de artizanat lucrate de mână (mai ales la sate), niciuna dintre aceste surse nu părea a fi corectă la momentul consumului, din motive diferite; ca atare, toate aceste idei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de puțini. Azi locurile s-au inversat, critica ridicându-l pe al doilea și așezându-l pe primul unde îi era locul. În fine - ca să dau și un exemplu comic -, Pavel Coruț era, în primii ani după Revoluție, omniprezent pe tarabele de cărți, fiind citit cu lăcomie pentru fantasmagoriile sale cu bubulii conducători ai planetei și tot restul. După cincisprezece ani, îl privim ca pe o simplă curiozitate extraliterară. Mai apare, la final, un semn de întrebare. Dacă pe scriitori îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
al bisericilor autocefale), titluri pe care nimeni nu le bagă în seamă și care astfel rămân goale de conținut. c. Arghirofilia (lăcomia) a adus scaunul patriarhal într-o dependență totală față de sultan, pentru că ajunsese să se cumpere la prețuri de tarabă, de aici și schimbarea frecventă a patriarhilor pe care otomanii o utilizau ca o sursă importantă de venituri. Această realitate era întreținută și stimulată mai ales de grecii din Fanar. Păcatul Simoniei devenise lege de sus până jos în biserica
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu fie prea vizibilă. În teritoriu, PUR continuă să joace la două capete, alăturându-se fie Alianței D.A., fie PSD-ului, după principiul cine oferă mai mult. Această ambiguitate congenitală a PUR-ului, căreia unii comentatori îi spun politică de tarabă, a condus în plan parlamentar la susținerea PSD-ului pentru șefia celor două Camere, urmată imediat de intrarea PUR în Guvernul Tăriceanu, după care PUR a revendicat vreo zece județe puternic dezvoltate, în care Alianța înregistrează cel mai bun scor
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
-și impresiona extratereștrii. Extraterestra de treizeci de ani, cu înalte studii la Paris, devine astfel ghidul tuturor ucenicelor în ale gospodăriei: le învață cum să-și facă cumpărăturile, cum să se descurce la piață, cum să dialogheze cu vânzătorii de la tarabe („ființe simple, cu CV modest și fără pregătire în business“Ă, care sunt primii pași în bucătărie etc. Daniel Mafteiu, Mic tratat de management culinar, colecția „Ego. Proză“ „Am scris pentru cei care caută umorul comis cu premeditare“ De unde ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
au dus-o la Ruse, mă-nțelegi? |sta e reportajul tău, mă. Altfel faci degeaba. Nu e bine! Mai ai? - Ar mai fi festivalul Rusaliilor, la muzeul satului. - Și ce vrei să faci acolo? Filmezi femeile alea care stau cu tarabele și vând. Ei și? Păi, ele asta fac de ani de zile. De ani de zile stau și vând mărțișoare sau ce fac ele acolo. Terminați, mă copii, cu prostiile astea. Tre să te implici, mă, să te înșurubezi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
stradă este aceea că viața este tihnită în acest sat de pescari. În realitate viața de pescar este grea și plină de pericole, mai ales pe timp de furtună sau în perioada taifunurilor. Pe faleză sunt restaurante cu specific pescăresc, tarabe și prăvălii cu mărfuri diferite: de la plante medicinale, bețișoare parfumate, îmbrăcăminte și încălțăminte, la fructe și legume sau suveniruri. Pe tarabe și lângă ele se mai văd pești puși la uscat, iar alături sau la balcoane sunt tot felul de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de pericole, mai ales pe timp de furtună sau în perioada taifunurilor. Pe faleză sunt restaurante cu specific pescăresc, tarabe și prăvălii cu mărfuri diferite: de la plante medicinale, bețișoare parfumate, îmbrăcăminte și încălțăminte, la fructe și legume sau suveniruri. Pe tarabe și lângă ele se mai văd pești puși la uscat, iar alături sau la balcoane sunt tot felul de rufe scoase la soare. Aici oamenii nu se grăbesc ca în Hong Kong. La mesele micuțelor restaurante de lângă faleză se ospătează chinezi
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
rapid: magazinele, barurile, restaurantele și mărfurile multicolore s-au diversificat, mulțumind clientela tot mai pretențioasă. În prezent multe mii de turiști, mai ales sâmbăta și duminica, invadează piața acestui cartier atrăgător. Aici există mărfuri pentru toate buzunarele. În conglomeratul de tarabe, se găsesc: suveniruri, ceainice, bijuterii, ceasuri, pantofi sport, îmbrăcăminte, obiecte de artizanat, tablouri, porțelanuri și multe alte produse de vânzare, toate negociabile. Istoricul Debarcader Negru, funcțional și astăzi, unde s-a ținut slujba de Bobotează La ora noastră de cumpărături
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ceainice, bijuterii, ceasuri, pantofi sport, îmbrăcăminte, obiecte de artizanat, tablouri, porțelanuri și multe alte produse de vânzare, toate negociabile. Istoricul Debarcader Negru, funcțional și astăzi, unde s-a ținut slujba de Bobotează La ora noastră de cumpărături, sus deasupra unei tarabe, un pulovăr uriaș în care încăpeau cel puțin trei bărbați voluminoși stârnea râsul femeilor care treceau pe sub el, pe motive doar de ele știute. Alături de magazine, în nordul Golfului Stanley se află pe un teren asanat cea mai veche clădire
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a spus, foarte expresiv, că „Hong Kong-ul e un uriaș stup în care zi și noapte milioane de albine zumzăie, aduc, duc și consumă hrană într-un exces de neon și țăcănit mecanic (semnalizarea acustică, pentru nevăzători, a semafoarelor). Cărucioare, tarabe, food court-uri, terase. Și oameni, mulți oameni care se mișca necontenit între ele”. A avut dreptatea lui sau a ei despre acest oraș. Cei care nu-și pot permite o asemenea excursie, pot să se bucure de explicațiile și fotografiile
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
regiuni ale Indiei. Nu lipsește nici mâncarea europeană, cea chinezească, arabă, indoneziană sau taylandeză. Există și restaurante speciale, cu mâncăruri, sosuri și condimente pentru pretențioșii cunoscători vegetarieni. În Mica Indie, dimineața oamenii pleacă la serviciu sau la piață, unde pe lângă tarabe cu fructe și legume există, din loc în loc, 182 și mici tarabe cu ghirlande de flori de diferite culori pregătite pentru ofrandă la temple, precum și mici ghirlande de flori albe de iasomie, purtate zilnic în păr de către femei. Toleranța incredibilă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
sau taylandeză. Există și restaurante speciale, cu mâncăruri, sosuri și condimente pentru pretențioșii cunoscători vegetarieni. În Mica Indie, dimineața oamenii pleacă la serviciu sau la piață, unde pe lângă tarabe cu fructe și legume există, din loc în loc, 182 și mici tarabe cu ghirlande de flori de diferite culori pregătite pentru ofrandă la temple, precum și mici ghirlande de flori albe de iasomie, purtate zilnic în păr de către femei. Toleranța incredibilă a oamenilor și zâmbetul lor în orice situație și față de oricine face
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
care nu simți gălăgia de afară. Mulțimea acestor centre, buticuri și restaurante oferă localnicilor și vizitatorilor cele necesare vieții, precum și prilej de întâlnire și socializare, sporind animația și culoarea specifică a cartierului. Locul sacru de închinare poate fi și alături de taraba cu legume și fructe La festivalul hindus de lumină Deepavali, ca sărbătoare publică, se vând bunătăți speciale, iar orașul este decorat festiv. Mai există Thimithi, festivalul de foc, de mers pe jos pe o platformă cu cărbuni încinși. În Little
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
legate de sexualitate subiect tabu pentru autorități, dar bogat exprimat de deținuți. Organele sexuale și activitățile sexuale ocupă un loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a bate untul, călare, a cînta la drîmbă, zbenguit, remaiat, descîntec, răsturnat, a face plinul, a cădea la așternut, la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
primeam ca cei săraci. Luam câte două valize goale și mergeam la piață, sau la bazar cum spun ei și așteptam ora 10, ora de rugăciuni. Atunci îi vedeai pe arabi punând capul în pământ. Puteai să tai lemne pe taraba lor, nimic nu-i interesa în acele momente, iar noi ne umpleam valizele și sacoșele cu alimente. Așa procedau și colegii noștri băștinași de acolo, căci noi nu aveam voie să ieșim singuri din ambasadă. Toți cei care erau în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
creatoare, acel Cluj ale cărui sărbători specifice, spectaculoase au contribuit și ele la plămădirea sensibilității și caracterului meu. „puiul târgului“ - cum spuneam eu Târgului de toamnă, gândindu-mă la darurile ce primeam de la rude și cunoștințe sub acest nume, cu tarabele cu turtă dulce în formă de inimă împodobită cu oglinjoară și alte bunătăți ce-mi luau ochii an de an, modeste, dar incitante, de la vată zaharoasă albă sau roz la floricele („cocoșei“) cu miere, la castane prăjite și acadele în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
făceau cozi interminabile de oameni ... și rar apucai pe cartelă maximum 1 kg de carne sau o porție de oase (denumite elegant "tacâmuri"). Trecând prin piața Sf.Spiridon, văd un țăran, atunci venit, cum scotea din sac și punea pe tarabă bucăți de carne ... M-am grăbit să iau (până nu bagă alții de seamă) 5 kg ... mai ales că o dădea și ieftin (mai ieftin decât la magazin) Încântat ... nu m-am mai dus după alte treburi ... ci m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
toamnă) erau și prilejuri de petrecere populară. Cu câteva zile înainte de ziua oficială a bâlciului veneau persoane speciale care montau „călușeii” sau „lanțurile”. Aici copii și tinerii „zburau” pe deasupra mulțimii ce privea de jos. Tot terenul era înțesat de tarabele micilor negustori cu limonadă, turtă dulce, gogoși. Și astăzi se organizează astfel de bâlciuri. O dată pe an, la 10 mai (când aceasta era zi națională) se organiza o petrecere populară la iarbă verde la marginea pădurii Mesteceni. Mulți din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]