5,159 matches
-
trebuit să treacă printr-un adevărat purgatoriu: „înțelepții întârziau la apel / să-mi vindece gândul / treceau liniști pe lângă mine fără să le / recunosc umbra / mai scrutam prezența ciudatelor litere / din lumânări sculptate / deasupra patului meu de gânditor / frescă supusă în tavan de biserică” (fresca gândirii). Către finalul volumului autorul a introdus un grupaj de poeme în ritm clasic care atrag prin eufonii cu adevărat încântătoare. În întregul ei, poezia lui Petre Rău este un spațiu de liniște la care adaști ca să
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
alimentație publică, au intrat în salonul de cofetărie, unde au cerut câte o prăjitură și o casată. Pepsi Cola era cald, așa că au preferat câte un suc pregătit într-un dozator. În cofetărie era răcoare și un ventilator, agățat de tavanul încăperii, își mișca leneș palele. Prăjiturile erau proaspete și gustoase. - Chiar că nu am mai intrat într-o cofetărie de ani de zile. - Vezi, și tu ziceai să stai acasă să comentezi neglijența lui papa față de menajeră. - Eram supărată pe
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
rol determinant în înăbușirea răscoalei. Îmi amintesc ca prin vis ... Aveam de acum patru ani când mă aflam în casa în care locuiam, într-o cameră cu glasvand. La deschiderea acestuia, în fața ochilor mei apăruse bradul de Crăciun, imens, până în tavan, luminat de mici lumânărele, globuri strălucitoare și alături, Moș Crăciun așezat pe un scaun, întâmpinându-mă cu un râs zgomotos și rugându-mă să mă apropii. Mă aflam în brațele protectoare ale mamei, tremuram de teamă și auzeam cum Moșul
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
în bloc vechi, ceaușist, cu apartamente micuțe și boxe pe măsură. Însă, datorită înțelegerii vecinilor de care vă zic, am obținut la subsol spațiu destul și să-mi depozitez butoaiele și damigenele cu vin și țuică, care-s clădite până-n tavan pe lângă pereți, dar și să-mi amenajez o cameră de primire! Am montat mochetă pe jos, am pus o masă, am procurat niște scaune ergonomice, că o am o grămadă de prieteni ce mă servesc când îi solicit!... Am acolo
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
strecori între lațuri, îi îndeși cât mai bine cu pumnii, scheletul descărnat își schimbă încetul cu încetul înfățișarea; puțin câte puțin o părticică din sufletul tău devine al lui, găsindu-și locul în vreun ungher, după ce vei fi terminat și tavanul, alcătuit din șipci bătute mărunt pe grinzi, pământ și pleavă. Odată puse ușile și ferestrele începe să existe ceva drag, care te va aștepta mereu, chiar dacă acel ceva nu seamănă deocamdată decât cu un slăbănog căruia poți să-i numeri
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
ce făcuși tu asta, Lixandro? De ce? își tot interoga consoarta Sterie în zorii zilei cu pricina. Și ca s-o impresioneze, adăugase - pentru a câta mia oară? - povestea banilor meniți excursiei lor pe mapamond. Dar nevastă-sa tăcea. Privea-n tavan și-și rotea ochii de vulturiță, rămași la fel de tineri și de vigilenți ca-n vremea când nepricopsitul îi alinta. Doar bătea în blatul bucătăriei tactul, așteptând să i se limpezească turceasca. Se pomeni vorbindu-i de-o învățătură despre menirea
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
nu butonasem niciodată mașina. Mi-a plăcut așa de mult încât, în prima duminică liberă, am tras patru șarje una după alta, pe culori. Am umplut până la refuz sârmele din balcon și, la ultimele două șosete, a căzut suportul din tavan. Evident, rufele s-au murdărit la loc, fiindcă pe jos era un praf de două degete. M-am supărat până la Dumnezeu și se pare că expresia nu e gratuită. A doua zi, colegele de serviciu mi-au explicat că El
BURLACUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364818_a_366147]
-
decât să privească năuc, și pe o parte, și pe alta poza aceea, Marko și-a scos rapid revolverul din toc și și l-a pus la tâmplă... A urmat o pocnitură al cărei sunet a fost puternic amplificat de tavanul boltit și aflat la mare înălțime al încăperii în care se afla, camarazii lui nici nu au avut timp să reacționeze... Ca și Iuda, vânzătorul lui Iisus, în loc să trăiască pentru a se căi toată viața pentru crimele ce le comisese
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
pe eroii povestirii din aventura lor marțiană. Aveau cu ei scutul de ultrasunete care-i ferea. Ajungând în inima peșterii unde erau întemnițați marțienii, cei patru eroi au parte de o priveliște insolită: “Marțienii erau întemnițați. Pe podea, pereți și tavan, în șiruri ordonate, marțienii erau legați în lanțuri, de mâini, de gât și de picioare. Nu erau hrăniti de mult timp. Erau lăsați să moară lent și în chinuri. Copiii sparseră lanțurile și porniră ventilația din încăpere. Primul marțian care
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
continuat să-i plimbe pe picioare, încet, până la glezne, cu gesturi și gemete ușoare de felină, spre distracția celorlalți care țipau și-l încurajau. Din două mișcări simple, Angelica s-a debarasat complet de chiloți și i-a aruncat spre tavan, după care și-a așezat picioarele pe umerii omului rămas în genunchi în fața ei, trăgându-l spre bazinu-i pe care se așezaseră privirile lacome ale lui Mișu. Din acest moment, dezmățul a-nceput... După mai bine de o oră, patru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
umeri cocârjiți și trași pretimpuriu sau prea aplecați, genunchi îndoiți nefiresc proptind colțuri de bancă, capete înmărmurite și aplecate cu sfioșenie, statul într-un picior. Căderea piezișă a privirii ori fixarea ei, pierdută într-un închipuit și regăsit orizont-colț de tavan al speranței - acolo unde-și agață paingul pânza întrețesută a hamacului său și asupra căruia se îndreaptă cu îndârjire neîncetată zborul țepilor-sulițe ale avioanelor de hârtie mototolită și având drept boturi minuscule bolduri. Cătarea privirii, anvergura brațelor, vocabulele șuierătoare și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
la hotel, baiul nu e atât de greu de decriptat - era neagră, albă, vernilă, freză, roșie, cenușie și toate celelalte elemente de arhitectură sau ornamentale se încolonau acestor desinențe cromatice, își alăturau și sporeau puterea de a seduce privirile turiștilor, tavanul era porționat el însuși pentru a derula secvențial temele, în forme antropomorfice, florale sau faunistice și suportând pe deasupra și mesajul imagistic al penelului artiștilor anonimi, toate fiind puse în valoare de o penumbră odihnitoare, nefrapantă și neostentativă și care era
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
atmosferă ce-l definea, cea asiatică, birmaneză, ne-a cucerit de la început. Hotelul, cazinoul și acvariul, situate pe Las Vegas Strip, ocupă un spațiu de 4,5 hectare. Hotelul are 3211 camere și apartamente elegante, cu ferestre din podea până în tavan, cu priveliști minunate spre piscină, plaja sau spre dealurile și canioanele din deșertul ce înconjoară Las Vegasul. Că și la celelalte hoteluri și aici ne-ar fi trebuit câteva zile ca să îi vedem toate darurile pe care le oferă vizitatorilor
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
nu ne mai doare Și-acolo unde mergem, dureri nu-s Când mai vine câte-un oaspe nou Sprijinit de soră dintr-o parte Intră în salon ca-ntr-un cavou Până trece dincolo de moarte Se micșorează veșnic universul Și tavanul mai puțin înalt e Pe lângă paturi ni se frânge mesul Ca mesageri ai lumii celeilalte Că moartea noastră e domoală Atâta cât în vieți n-am încăput De pe-o pernă capul ni se scoală Și-și caută o alta
OAMENII SUFERINZI de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361662_a_362991]
-
Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mă las robit de liniște-n odaie Și mă cufund de voie în lectură Aleg ținuturi unde-și petrecură Conquistadorii vremea în războaie Un țârâit de greieri noaptea cură Din tavane amintind a ploaie Și lucrurile împrejur se-nmoaie După o neștiută partitură Această investiție aparte Și susurând duios ca o vioară Recordurile lumii le doboară: Doar să-ntinzi mâna și să iei o carte: Și-n schimbul tristelor firide, O
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361720_a_363049]
-
răcnește către Conacu, URSUZ: Ridică-te boierule? Boierul se ridică înspăimântat, se lovește cu burta de masă și răstoarnă scaunul. Ursuz îl prinde cu vârful unghiei de cingătoare și-l ridică ca pe un fulg până ajunge cu capul în tavan. Ceilalți trei încremenesc cu ochii holbați la scenă. URSUZ:Haide, salvați-l! Căpitanul Arnăutu trage sabia și se năpustește asupra vampirului, dar spre surprinderea sa se lovește de perete. URSUZ:(arătându-și caninii)Ridică-te căpitane, ce încremeniși lângă zid
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CROAZIERĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Răsturnat pe un divan Un motan îmi toarce în brațe Și-o pădure de becațe Desenată pe tavan Toropeală, reverii Și mă văd tăind savane; Principate suverane Mă întâmpin cu solii Dar mă scutur de emoții Totul se dărâmă brusc Ca un paravan etrusc Când atacă vizigoții Ce e? S-a întâmplat ceva? Cu o voce de pănușă
CROAZIERĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351909_a_353238]
-
cu urmări grave a avut loc într-o vară când tata a chemat pe un băietan care numai ce venise din armată să repare acoperișul, căci avea câteva olane sparte și la o ploaie mai de durată picura apă din tavan. Flăcăul s-a urcat sprinten pe o scară de lemn pe care o proptise bine să nu alunece. Pe mine mă pune Aghiuță să mă urc după el. Nu era nimeni prin preajmă că m-ar fi oprit. Cînd să
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
și le retrase instinctiv. Privirea i se opri pe drăgălașele bibelouri de porțelan din vitrină. Se întinse pe pat, cu fața în sus. O adevărată plăcere, să te afli într-o cameră atât de curată și bine-ncălzită. Privea undeva în tavan. După un timp, adormi. Cornel Armeanu (fragment de roman) Referință Bibliografică: CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 773, Anul III, 11 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioana Voicilă Dobre : Toate
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Hai să trăiești, domn’ doctor! Domn’ doctor în sus, domn’ doctor în jos, până s-au amețit de tot. S-a făcut friptura și acum așteptau să se răcească mămăliga din care aburii cu aninos de cucuruz se înălțau până în tavanul din lemn de cireș. Alături de friptură aștepta un castron din lut ars plin cu mujdei de usturoi, al cărui miros îți lăsa gura apă. Nea Ion, alias doctorul, a luat cu furculița un dumicat de mămăligă pe care, după ce l-
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
27 februarie 1979, cu un an (neîmplinit) înaintea nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase erau grămădite”. După ce lui Mihail îi muri mama, tatăl său se întâmplă să se recăsătorească cu Maria Puiu din Ciohorăni (care-i dărui lui Mihail o soră, pe Florica), nepoata (de frate) a tatălui
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
a mai grea, Doar că pân' atuncea, vai! Limba ți se va scurta, Ca, rămas fără de grai, să nu poți, de chin, urla, Vei fi ars și-apoi prăjit în cazanul cu catran, (Înălțând la cruci, smerit, rotind ochii prin tavan) Os cu os, de la picior pân' la cap, va fi zdrelit, Pentru fiece vapor și tot ce s-a șterpelit, Iar în clipe de răgaz, a' lui Boc hidos strigoi, O să-ți bage pe grumaz doar cârnați de la Pleșcoi, De-
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
patul meu. Înainte de a face pasul ca să intru pe hol, urmăream cum, din ce în ce se conturează forma ușii. Nu mă mira forma ei, dar îmi dădeam seama că nu mai văzusem niciodată așa ceva, iar deschizătura se afla aproape de tavan, ceea ce nu mi-ar fi fost ușor să ajung acolo. Fiindcă nu era nimeni prin preajmă ca să mă îndrume, instantaneu am fost cuprinsă de neliniște și teamă și am luat hotărârea să deschid ochii pentru a nu mai vedea holul
ULTIMA NOAPTE A PATRIARHULUI TEOCTIST de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352312_a_353641]
-
de la Știrbești. Doamne, cum mai călătoream pe aripile imaginației... însoțit de bădița Mihai: la „izvorul zânelor” în care-mi răcoream „piciorul gol”, săream „în barca mică îngânat de glas de ape”, iar seara „la măsuța mea de brad” priveam în tavan cercul luminos ce-l desena flacăra lămpii cu gaz, când liniștea era perturbată de neastâmpărații șoricei ce se zbenguiau în pod, pe care-i ascultam „...cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
după un pahar de coniac. Poate avea relații sexuale, poate avea chiar orgasm. Totul pentru ca fiica noastră să aibă o viață cât mai aproape de cea reală. Confuz, am plecat clătinându-mă. Două săptămâni am stat în pat cu ochii în tavan. După care m-am dat jos, am făcut un duș, m-am ras și am mers acasă la Leni. De fapt la Corina. Am sunat protocolar. Iese în ușă tatăl Corinei, gârbovit și șovăielnic: - Vrei să intri ? - Da, dacă nu
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]