27,041 matches
-
de îndată ce posesorii au adoptat forme de funcționare cît de cît democratice. Recurgînd la opțiunea a treia, era limpede că vor fi dificultăți. O seamă întreagă de guverne sau de electorate (fie ele chiar nominal aliate) erau categoric opuse: fie din teama neîndreptățită a hegemoniei americane, fie dintr-o înțelegere simplistă a suveranității interne a statelor (fie și a celor mai brutale), nu lipsită de trîndava pasivitate, fie dintr-o simpatie subconștientă pentru sistemele dictatoriale (inclusiv, în cazul multor europeni, un antisemitism
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
privindu-i fața înfierbîntată și surîzătoare. - Ora ta de culcare a trecut de mult, îmi spune cu o catifelată tandrețe maternă. Aprob din cap. N-am cum s-o contrazic. Continuă să mă scuture de umăr. Un moment mă cuprinde teama că are într-adevăr de gînd să-mi ceară să părăsesc petrecerea și să mă duc la culcare. - Nu! protestez eu. - Ba da, zîmbește ea. Mama asta nouă, care se pricepe să danseze și să flirteze, cine știe ce altceva e în
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
care i-o administrează mama - complexul lui Oedip e cel mai bun lucru care i s-a întâmplat Hollywoodului - în timp ce-l învață să spună "carantină" pe litere și-l dăscălește să se ferească de holeră. De aici provine marea lui teamă de murdărie și microbi. Dar demența, faptul că repetă la nesfârșit aceleași cuvinte, cheful de recluziune, nu știm de unde provin. Aici apare prima inconsistență a filmului: începe cu o tentativă de psihologizare, dar nu perseverează în acest demers, astfel lăsând
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
mai puțin adevărat însă că, în ultimele luni, Ioan Petru Culianu trăia într-o tot mai greu suportabilă stare de teroare. El se plîngea în permanență prietenilor de scrisorile și telefoanele de amenințare pe care le primea și, se pare, teama l-ar fi făcut să își contramandeze un proiectat sejur în România. În mod surprinzător, nu părea însă tentat să sesizeze autoritățile americane abilitate să-i asigure protecție în astfel de cazuri. Chiar și în cazul în care asasinatul propriu-zis
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
nil novi sub sole & ŕ quoi bon...) și ar suna cam așa: Postmoderni, ridicați tabăra! Florina Pîrjol Triste frumuseți americane Am început lectura romanului lui Jonathan Frazen speriată de numărul de pagini: 546. Aveam să-mi dau seama imediat că teama mea era inutilă. Scrisă cu un soi de repeziciune și migală în același timp, povestea unei familii americane obișnuite te captează în rețeaua ei fascinantă de fire mai mult sau mai puțin vizibile. Relația părinți-copii, surprinsă în diversele ei etape
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
La șaptezeci de ani, după pensionare, trezindu-te îngropat în ceea ce ai adunat timp de șapte decenii (chitanțe, facturi, obiecte inutile, amintiri), ce pasiuni, ce obsesii mai poți avea? Puțini scriitori sunt dispuși să pătrundă în universul bătrâneții poate din teamă sau din dorința de-a alunga necunoscutul. Bătrânul Alfred, odată persoană autoritară în sânul familiei, intră într-un soi de vegetație. Începe să prefere un anume fotoliu și caută un spațiu cât mai ascuns de ochii celorlalți. Bătrânețea nu e
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
caută un spațiu cât mai ascuns de ochii celorlalți. Bătrânețea nu e imaginea cosmetizată din reclamele pe care le vedem zilnic la televizor. Bătrânețea nu înseamnă (numai) indivizi veseli, plini de vitalitate, alergând pe biciclete alături de batalioane de nepoți. E teamă. Invaliditate. Descompunere. Dependența de ceilalți. Alfred e cazul clasic al bolnavului dependent de familie, mai exact, de soție. Care sunt dedesubturile unui cuplu la senectute? Ce te mai leagă de cel lângă care ai stat ani de zile? Alfred a
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
un exercițiu a priori. În puținele momente de luciditate, asaltate cu halucinații mai ales despre neputințele lui - scutece pline de mizerie care capătă consistență umană, urmărindu-l și vorbindu-i, Alfred nu vrea decât să-și recapete demnitatea și libertatea. Teama de universul neființei îl pândește și, din instinct, iubește viața. O viață care se hrănește cu iluzii, în cazul lui Enid. Că vei găsi un soț cu care să împarți aspirațiile, că vei avea copii cu care să te lauzi
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
cu dulceață de prune (tot din cămara au tohtonă), noi îl priveam cum mânca și plescăia de plăcere. Plescăitul lui nu ni se păru dizgrațios, ca atunci când mama atrăgea atenția tatălui meu să mănânce frumos, iar acum mi se făcu teamă ca nu cumva mama să-i spună și musafirului să nu plescăie. Dar pe parcurs am învățat că aceste lucruri nu se spun străinilor, te faci că nu auzi, ba îi și lauzi mulțimindu-le că le-a plăcut mâncarea și
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
de-un moment de slăbiciune al actualului președinte pentru a-și face auzită vocea (o voce a "rațiunii") e cel mai trist eveniment la care am asistat (după execuția nemiloasă a mistreților de la Balc) în ultima lună. Tare mi-e teamă că barierele complicităților o dată ridicate, va năvăli peste noi șleahta nătăfleților care parazitează de-atâta vreme structurile statale și guvernamentale. Ar fi cea mai cumplită înfrângere - o înfrângere pe teren propriu - la care ne-am putea aștepta. E datoria imperativă
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
tinerii creatori nu au purces la schimbarea macazului. Dimpotrivă, ei au aflat rapid cît de folositor este să pozezi în victimă, cînd, de fapt, te simți gîde. Aceasta și pentru că, în ultimul timp, compozitorii se îndoiesc din ce în ce mai puțin. Le e teamă, probabil, că îndoiala aduce a neputință. Ori poate că o clipă de cumpănă face cît o veșnicie de frustrare. Așa se întîmplă cînd te apropii de sfîrșit: începi să te îmbeți tot mai tare de încrederea în ceea ce ai făcut
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
Nici vanitatea luării în stăpînire și nici măcar legitimul orgoliu de artist nu pot fi descifrate în aceste desene, în aceste exerciții intime de apropiere, ci un lucru mult mai simplu și, în același timp, mult mai înalt sălășluiește în ele: teama de a pierde clipa ( și de aici de multe ori notația eliptică) dublată, pentru realizarea instinctivă a unei atitudini simetrice, de aspirația suspendării din timp. Peisajele naturale și chipurile umane, momentele cotidiene și festive, viața și moartea, au intrat în
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
Hurubă În calitatea mea de sentimental incorigibil, ori de câte ori văd la televizor, sau măcar aud expresii făcând parte din acest gen de manifestare umană, îmi spun că lumea nu e chiar atât de rea, că doar își ascunde pornirile afective de teama căderii în penibil sau ridicol, nu fiindcă nu le-ar avea... Mai ales că telespectatorul zilelor noastre, omul în general, acționează în funcție de cât s-a îmbogățit spiritual, biologic și muscular cu învățături de la thrillere și alte producții cinematografice televizate în
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
se afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea firească pe care o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Ce este audiența? udiența este sloganul la adăpostul căruia televiziunile comerciale se pot masturba în public fără teama că vor fi sancționate în vreun fel de cei de la moravuri. Dintr-un concept care privea, inițial, o problemă de receptivitate și de seducție, în speță una de comunicare, interesantă deopotrivă pentru public, pentru pedagogi și pentru sociologi, audiența a
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
un foc acuză dimineața A DOUA MOARTE A LUI ZEUS Zeus în speranța nemuriri Cât a existat la Pontul Euxin Și-a modelat din lut și piatră Statuia lui la care să se-nchine Oamenii din fiecare vatră. Apoi de teama îndumnezeirii a urcat În al șaptelea cer de unde nu se vine. Diana, iubita lui, plecată la vânătoare Aflând că zeus e sus în neuitare s-a întors să proslăvească statuia ce strălucea măreață-n soare, chemând mulțimile să se închine-
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PROFESORUL DE LIMBA ROMÂNĂ Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului -Ști, vine o vreme și am teamă! Spunea fostul meu dascăl de la ,,Limba mamă” Cărări de gând peste pământ, cărări de stele Stele căzătoare cu teamă în ele, Și iluzia ce apare peste mine Sunt ce am fost să fiu. Atât! Apoi sunt colbul de pământ Sau
PROFESORUL DE LIMBA ROMÂNĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382737_a_384066]
-
Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului -Ști, vine o vreme și am teamă! Spunea fostul meu dascăl de la ,,Limba mamă” Cărări de gând peste pământ, cărări de stele Stele căzătoare cu teamă în ele, Și iluzia ce apare peste mine Sunt ce am fost să fiu. Atât! Apoi sunt colbul de pământ Sau amintirea ce a fost să fie Peste un strop de apă vie. Apă vie, apă moartă, ,,Făt frumos” oprea
PROFESORUL DE LIMBA ROMÂNĂ de PETRU JIPA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382737_a_384066]
-
în urmă prunci. Sunt mulți mai tineri decât mine, Și alții mai bătrâni desigur Și fiecare s-a dus singur Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii mei nu-ți fie teamă, Te rog să nu îi bagi în seamă, Nevârsta sufletului meu! Tu îi cunoști atât de bine De-acum nemarginile lui, În versul meu tristețe nu-i Că va pleca de lângă tine... Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
îi luară tot ce avea asupra lui, chiar și manuscrisul și hainele, îl bătură până ce aproape că-l lăsară fără suflare, și apoi se făcură nevăzuți. Șamanul alesese să nu se răzbune chiar în piața cetății asupra lui Teodosie, de teama mulțimii de credincioși care deja îl urmau pe străin. De aceea comisese această faptă urâtă pe întuneric, în afara cetății, pentru a zădărnici lucrarea omului venit de la capătul lumii să citească Evanghelia, stricând vechile credințe strămoșești. Zăcu acolo bietul Teodosie fără
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
MIR... • Uneori ne lăsăm păcăliți de cuvinte, alteori de tăceri... • Statisticile nu mint niciodată, numai interpretarea lor. • Ideile turtite nu pătrund nicăieri. • Și Aleea Gânditorilor poate duce la o fundătură. • Nu de omul cu o mie de fețe mi-e teamă, ci de cel cu două. Unii revin la prima dragoste ca la locul crimei... • Celebritatea unui fals depinde de original. • Poți să fii mândru, indicele de natalitate este raportat la toată populația! • Uimitor e faptul că fiecare soacră a fost
SINCER & MĂ MIR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382747_a_384076]
-
nepăsător, infidel, în timp ce Tudor e generos, imaginativ, sensibil, e poet). Cartea debutează cu o întâlnire romantică, după ani de separare, între Corina și Tudor și cu despărțirea lor (temporară, presupuneau). Discursul degajă, subliminal, o puternică senzație de așteptare înfrigurată, de teamă, de anxietate latentă, mai cu seamă că Tudor trăiește departe, în capitală, suferă de o boală incurabilă, nu răspunde la apelurile telefonice ale Corinei. Mecanismele de autopropulsare textuală funcționează din plin, prevestind apropierea dramei. Și, într-adevăr, într-o anume
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
nevoie să visăm, să sperăm, să zburăm spre...Toți copiii lumii au nevoie de cineva care să-i ocrotească și să-i iubească. Ei au nevoie de un spațiu în care să se joace în libertate, fără să le fie teamă de nimic”. Îndrăgitele personaje ale poveștii „Peter Pan” sunt puse în valoare prin interpretarea mai multor soliști și balerini care se succed în fiecare dintre reprezentațiile programate deja sau care urmează a fi incluse în programul Operei Comice pentru Copii
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
el. O simplă sperietură și atât. Bine, bine, dar de ce să se sperie, în loc să se bucure că l-a întâlnit din nou? De unde ideea că el prezintă un mare pericol pentru ea? În ce constă oare acest pericol? Să fie teama malefică că la a doua întâlnire nu va mai rezista ispitei de a-i ceda? Oare această dorință de a face dragoste împreună, să fie numai a lui, sau și ea și-o dorea la fel de mult? Nu reușea să găsească
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
doilea fiind unul din cei mai mari Sfinți Părinți care a putut să-i dea Răsăritul. Majoritatea creștinilor în zilele noastre știu tradiționala definiție a postului, înțelegând prin post o simplă abținere de la anumite mâncăruri și băuturi, neștiind controversele acestei teme ce s-au purtat între Răsărit și Apus mai ales în epoca creștinismului primar, neștiind că Sfinții Părinți au dezvoltat pe această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
îi spuneau sătenii, a sosit Ramona cu treburi și președintele a și întâmpinat-o cu vestea că Săndica nu mai este tehniciană, ci proaspătă inginer zootehnic. Vizibil Ramona și-a manifestat bucuria față de președinte, însă în sufletul său se înfiripă teama concurenței. Știa că Săndica, fiind necăsătorită și cu nuri, avea trecere printre bărbații din conducerea colectivei, așa că putea oricând, la o adică, să-i ia locul la conducerea fermei zootehnice. Când s-a întâlnit cu Viorel, prima veste pe care
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]