3,283 matches
-
Părintele Ioanichie Bălan, publicat în cunoscutele "Convorbiri duhovnicești", și a tezei de licență: Concepția creștină despre martiriu în primele trei secole", notată cu 9,00, adică mențiunea "cum laudae". Mărturiile sale, atâtea câte s-au păstrat, despre suferințele îndurate în temnițele comuniste, sunt, însă, foarte importante. Iată doar câteva: Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe - spunea părintele - mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
despre martiriu în primele trei secole", notată cu 9,00, adică mențiunea "cum laudae". Mărturiile sale, atâtea câte s-au păstrat, despre suferințele îndurate în temnițele comuniste, sunt, însă, foarte importante. Iată doar câteva: Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe - spunea părintele - mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale societății noastre erau bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultățile, inclusiv cea de Teologie; fostele guverne, împreună cu
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
și redactor principal la revista Mitropolia Banatului (1979 - 1981). În anul 1981 a fost numit duhovnic la Mănăstirea Timișeni - Timișoara” . Părintele Ioan Negruțiu: Despre celulele „devenite altare” Tot din același volum reținem următoarele mărturii: „Se mutaseră în aceste lagăre și temnițe mii și zeci și sute de mii de oameni, dintre cei mai buni pe care îi avea țara. Toate instituțiile de bază ale societății noastre erau bine reprezentate. Academia Română, Universitatea, facultățile, inclusiv cea de Teologie; fostele guverne împreună cu armata, clerul
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
alcătuiau o întreagă Pravilă a Claustraților, rânduită pentru realizarea purificării prin suferință, a catharsis-ului creștin, folosind metodele consacrate de veacuri ale marilor asceți și mucenici creștini, spre a se pune temelie nepieritoare Împărăției Cerurilor pe pământ, inclusiv în celulele temnițelor devenite altare de jertfă pentru Hristos.” Părintele Ioan Negruțiu: Despre mucenicie „Scriitorii epocii martirice, în general, au socotit martiriul ca măsură - etalon a tuturor virtuților creștine. Viața duhovnicească, de toate zilele, a oricărui creștin era considerată cu atât mai desăvârșită
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
afecțiuni Care mă străbat în multe colțuri ale pământului, Descoperind minunile frumosului. Mă aruncă-n duhul creștin al speranței De-a nu renunța la viața cea plină de greutăți... Dorit-am să rup giulgiul neputinței veșnice Să sfarm multele probleme - temnițe fizice Să pot gusta ale vieții bucurii mărunte Să merg-n cele patru zări ale văzduhului plin cu accidente Și să mă jertfesc în mii de părți tuturor oamenilor, Ca să nu mai văd la tot pasu`, durerea și amrarul lacrimilor
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
rămân veșnic acel Prometeu neînvins de nimeni Și să mă lupt cu întunericul din care am renăscut cândva. Închisoarea mea În scaun șed de când mă știu, Fără să mă pot folosi de al meu lut, Ca un criminal închis în temniță, Ce-n amintiri n-a fost altfel, Decât o stâncă înțepenită-n pământ. Cușca profană-mi pârjolește scheletul, Mă chinuie ne-ncetat Și mă usucă ca pe o frunză palidă, Lăsându-mă în balta deznădejdii, În care mintea e cuprinsă Și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
dintre învingătorii conflagrației mondiale. Mii de oameni umpleau închisorile, vinovați doar de tărie de caracter, de respect de sine și de semeni, în spiritul libertății lăsate de Dumnezeu și consacrate de societățile democratice. Luni de anchete sadice și ani de temniță grea mutilau și curmau destine. În localitatea Girov, pe Dealul Balaurului, culme prelungită până spre Piatra Neamț, apărură semnele desprimăvărării. O turmă de câteva zeci de oi, din care se desprindeau zburdalnic câțiva miei zglobii, se apropia adesea, mânată de cioban
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
european Corina Crețu și a altor politicieni... „...Să vorbim astăzi despre Doina și Ion Aldea Teodorovici? Să vorbim astăzi despre Grigore Vieru?... Sau, poate, despre sfinții închisorilor, care au fost condamnați zilele trecute... După ani si zeci de ani de temniță grea și de reeducare la Pitești, la Aiud, unde s-a ridicat un memorial la Râpa Robilor, la Balta Brăilei la tăiat de stuf... Ne dezbină astăzi străinii pentru că nu mai avem oameni de conștiință și de demnitate, cu frică
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
ei... Nu se poate să se scoată legi noaptea împotriva propriului popor. Nu se poate să se condamne intelectualitatea românească, [cei] care au pătimit atât de mult și despre care Petre Țuțea spunea că nu poate descrie atrocitățile petrecute în temnițele și închisorile românești, când voiau sa-i reeduce la Pitești, când mureau și îi îngropau în gropi comune, ca în vremea în care comunismul se instala în "Sfânta Rusie”. Nu putem să repetăm istoria pentru niște epigoni, cum scria Eminescu
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
lui - eu nu pot să accept că sunt nepot de bandit! Caralii, torționarii înșiși vedeau la un moment dat că, totuși, sfinții închisorilor sunt oameni educați, sunt oameni buni și, la un moment dat, nu-i mai băteau. Citiți despre temnițele suferinței! Cine condamnă astăzi Gulagurile, deportările de orice fel în îndepărtata Siberie, unde copiii se jucau cu craniile părinților morți, care nu aveau timp să putrezească... Sau cei deportați în Bărăgan, pe Vlașca sau Teleorman. De lotul Arnăuțoiu, care se
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
depășit imaginabilul. Nu știi de ce mare pacoste te scapă Dumnezeu, care îți dă o încercare, cum a fost la mine boala... Nu trebuie să cârtim niciodată, că nu știm dacă nu cumva se poate și mai rău“. Anii grei de temniță nu i-au adus numai durere fizică sau tristețe morală, ci și multe bucurii spirituale, trăite alături de mințile luminate cu care împărțea spațiul închisorii. Rugăciunea, conversațiile teologice, schimbul de informație culturală au reprezentat pentru părintele Voicescu un fel de împărtășanie
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
spirituale, trăite alături de mințile luminate cu care împărțea spațiul închisorii. Rugăciunea, conversațiile teologice, schimbul de informație culturală au reprezentat pentru părintele Voicescu un fel de împărtășanie atât de necesară supraviețuirii, nu atât fizice, cât mai ales spirituale. A ieșit din temniță învingător, îmbogățit sufletește, cu o mai adâncă înțelegere a lucrurilor și a oamenilor. Principalul mobil de activitate apostolică al părintelui Voicescu a fost să-i facă pe oameni liberi, prin credința în Dumnezeu. A susținut, în luna decembrie anul 1989
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
lui Radu Gyr. În perioada sărbătorilor de iarnă nu lipseau din predici fragmente din colinde. Pentru ilustrări, Părintele utiliza în special Patericul și Viețile Sfinților, dar aducea adesea și pilde din viața unor oameni deosebiți, dintre care foarte mulți cunoscuseră temnițele comuniste. Încheierea predicilor cuprindea întotdeauna un îndemn moral, încurajator. Părintele Constantin Voicescu era de un optimism de-a dreptul contagios, molipsitor, am zice cu nădejde tare, izvorâtă din ființa lui de om și preot credincios. Într-o lume deprimată și
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]
-
Lazăr, Florica Albu-Berinde, Cornel Buciuman, Alexandru Andrițoiu, Al. Cistelecan, Virgil Podoaba, Florin Mugur, Anastasie Țârulescu , Adrian Păunescu, Cezarină Adamescu, Cristina Ștefan, Liviu Ofileanu,Veronica Pavel Lerner, Mioara Băluța, prof. George Pasă, Călin Samarghitan, Ottilia ardeleanu și mulți alții... * Volume publicate; - Temnița de sub rană, Ed. PIM, 2017 - Colecționarul de răni, Ed. PIM, 2017 - Durerea din spatele cărnii, Ed. PIM, 2017 - Antologia aforismului românesc (coautor), Ed. digital unicorn, 2016 - Vitralii pe un interior scorojit, Ed.PIM, 2016 - Azil într-o cicatrice, Ed. PIM, Iași
TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340202_a_341531]
-
printr-o copilărie profund marcată de condiția socială a familiei sale, provenind din părinți țărani, care au avut de suferit de pe urma prigoanei bolșevico-securisto-comuniste. Tatăl artistului, cântăreț bisericesc, a fost arestat și și-a ispășit, ca deținut politic ani cumpliți de temniță în sinistra închisoare de la Aiud. Sub o inimaginabilă dominantă sufletească de tristețe și, de bună seamă că și cu posibilități materiale insuficiente pentru întreținerea fără sacrificii a familiei, de vreme ce era lovită în chiar stâlpul ei de susținere, adolescentul Tudor Gheorghe
TUDOR GHEORGHE, PRIMUL ARTIST ROMÂN CARE ŞI-A ÎNFIINŢAT UN SITE DE VÂNZARE DE BILETE PENTRU SPECTACOLE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377500_a_378829]
-
Le-adun în mănunchiuri, le pun într-o ramă, Să-mi fie la greu mângâiere. În negura nopții pătrund gânduri sute, Căutând un locaș printre nouri, Dar ziduri se-nalță și-n note acute, Speranța se sparge-n ecouri. În temnița vremii mă lupt cu furtuna, În valuri mă zbat cu durere, Te chem cu ardoare, Te chem una-ntruna, Să-mi dai înc-odată putere. Să pui Duh de slavă în duhul de tină, Nimic să nu mă mai doboare, Iar
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
vi în taină între oameni, ai milă de noi, că mblăm împiedecându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre și toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flîmând și fără de haină, așa risipind în deșert zilele noastre, umbriți și osândiți până la pământ. Doamne, Cel ce vi între oameni în taină, ai milă de noi și pune foc temniței, aprinde dragostea în inimile
RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377559_a_378888]
-
toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flîmând și fără de haină, așa risipind în deșert zilele noastre, umbriți și osândiți până la pământ. Doamne, Cel ce vi între oameni în taină, ai milă de noi și pune foc temniței, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre și fă lumină sufletelor noastre. Doamne Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi și Te sălășuiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci
RUGĂCIUNE DE DIMINEAȚĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377559_a_378888]
-
voi lua de la capăt Așa îmi spuneam. Știi. De mâine...viitorul... Voi face sport, voi trăi, voi iubi. Voi? Acum e doar o perioadă de tranziție... Știi. Repetiția. Preludiul. Totuși, unii oameni mor firavi. Nu noi! Libertatea supremă e o temniță. Trecutul o oglindă care stă cu spatele. O locomotivă. Oamenii fug să o ia de la capăt. Uneori amețesc, am o stare confuză de slăbiciune - Am să fac sport. Voi fi puternic. Zilele trecute am rămas știrb Mă simt bătrân. Urât
VOI TRĂI... VIVIRÉ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378497_a_379826]
-
în mod fizic marii intelectuali ai țării noastre, în regimul comunist, aruncați fiind în închisori și administrându-li-se cele mai monstruoase pedepse fizice. Ei au plecat din această lume cu idealurile frânte... Poetul Radu Gir, trecut și el prin temnițele comuniste, se întreba în versuri: „...Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Zis-a ciocârlia: S-au ascuns/ În lumina celui nepătruns...”. Când valorile morale stau alături de idealurile pe care le asociem acțiunilor noastre, putem să sperăm că vom deveni
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
aproape cu totul de pe scena politică postdecembristă după ce în alianță cu alte formațiuni politice de dreapta a câștigat alegerile (perioada 1996-2000), dar mai ales după moartea naturală a seniorului Corneliu Coposu și a celorlalți lideri cu zeci de ani de temniță grea. Tot așa, poate să creadă cineva că bolșevismul se va reface vreodată în forma și conținutul său inuman din urmă cu 30-40 de ani, când a atins apogeul (se întindea pe jumătate Europa și aproape jumătate Asia) și când
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
povățuitor duhovnicesc, la momentul potrivit, îl va simți. Sufletul simte cui trebuie să i se încredințeze, căci Dumnezeu este Cel Care pune în inimă dragostea față de cel căruia ți-a rânduit să îi urmezi. Eu abia așteptam să ies din temniță numai ca să-l văd pe Părintele Paisie Olaru. Ardea inima în mine să-l văd, astfel încât, după eliberare, am mers direct la chilia Părintelui Paisie, așteptând două zile la ușă ca să mă primească la spovedit. De aici înainte, timp de
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
cu ochi de nebuni și ciocuri de hidre, hrănind iluziile unui zeu păgân, cu jertfe de sânge, de carne și scrum. Păsări negre de pradă, împânzesc nopțile senine cu vaier prelung, ochii șerpilor dorind să-nlănțuie hipnotic, sufletul lumii în temnițele tenebrelor. Cad laolaltă copiii pământului și păsările morții în plasa păianjenului în inimi curge prin venele timpului venin de văduve negre și năvălesc torenți de teroare. Referință Bibliografică: SUB ASEDIUL TERORII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952
SUB ASEDIUL TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378842_a_380171]
-
întâietate valorilor. Astăzi, din păcate, nu se mai înțeleg nici rudele între ele, ce să mai zicem de ceilalți. De altfel, viața în comunism a fost de o cruzime fără de seamăn. Și astăzi, strigă și vorbesc sufletele celor morți în temnițele comuniste. Poate că și vremurile crunte de atunci, i-au făcut pe oameni să fie mai înțelepți și mai uniți. În al treilea rând, îndemnul Domnului Iisus Hristos “Ieșiți din lumea aceasta păcătoasă!” este valabil până în zilele noastre și până la
IESITI DIN LUME! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379075_a_380404]
-
am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar al Sfinților Împărați Constantin
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]