2,706 matches
-
de o soție". 14. Dibelius, Dickens, ediția a Il-a, Leipzig, 1926, p. 383. 15. Ne referim în special la modul în care este tratată "Tematologia" de către Tomașevski în lucrarea sa Teoria literaturi, Leningrad, 1931. 16. Vezi discutarea noțiunii de "tempo" în Carl Grabo, Technique of the Novel, New York, 1928, pp. 214-236 și discutarea noțiunii de "Zeit" în Petsch, Wesen und Formen der Erzăhlkunst, Halle, 1934, p. 92 și urm. 17. Vezi E. Derend, Die Namengebung bei Jean-Paul, In PMLA, LVII
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini conturând cu luciditate o seamă de caracteristici ale societății românești dintre cele două războaie mondiale. Un alt roman, scris în limba italiană, Tempo degli angeli (1957), este axat pe învățăturile biblice și vrea să transmită un mesaj etic. Scrierile ulterioare sunt publicate în România. Prin varietatea temelor, a modalităților de expresie și a procedeelor compoziționale, schițele și nuvelele din volumul Calafuria (1971) ilustrează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
miraculos și magie. De o cu totul altă factură este Fapt divers între paralele (1981), roman polițist, a cărui acțiune se desfășoară la începutul secolului al XX-lea, la Galați și Tunis. SCRIERI: Sevastia Dumbravă, Roma, 1949; Sultana, Roma, 1954; Tempo degli angeli, Roma, 1957; Calafuria, pref. Eugen Jebeleanu, postfață Teodor Vârgolici, București, 1971; Aurul șarpelui, București, 1979; Fapt divers între paralele, București, 1981. Repere bibliografice: Artur Silvestri, Romanul exotic și fabulos, LCF, 1979, 51; Zaharia Sângeorzan, Teritoriile imaginarului, CRC, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
Tragedia poporului basc. În 1939 întreprinde o excursie pe bicicletă de-a lungul Oltului, iar din 1941 începe să publice în „Revista nouă” reportajele care vor alcătui Cartea Oltului (1945). Va colabora la mai toate marile ziare și reviste: „Vremea”, „Tempo”, „Rampa”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Frize”, „Bluze albastre”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară” etc. În 1948 devine membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române. În 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
de adaptare (a roade unghiile), pot fi gesturi involuntare (teamă, surpriză, bucurie, satisfacție) și pot fi gesturi simbolice (a mișca arătătorul pe degetul mare pentru a semnifica bani). CUM TE MIȘTI! Modul de deplasare al ființei umane depinde de un tempo și de o direcție. Brațele și mâinile sunt steaguri conștiente sau inconștiente ale omului în deplasare (unele persoane anxioase își ascund mâinile, altele, cu mâinile la spate, sunt în expectativă). Putem să observăm persoanele cu mișcări rapide (temperament activ) cum
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
România Mare(1918-1928), în Istorie și conștiință. Profesorului Ion Agrigoroaiei la a 65-a aniversare, Editura Universității, Iași, 2001. Butoi, Octavian, "Istoria presei românești", în Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2, București, 1969. Casella, M., L'Azione Cattolica del tempo di Pio XI e di Pio XII (1922-1958), în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981. Ceahotin, Serghei, Violul mulțimilor prin propagandă politică, ANTET, București, 2003. Cebollada, P., Del
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
in Italia. Storiabe documentazione, Piemme, Casale Monferato, 1992, p. 123. 229 G. Licata, Giornalismo..., p. 73. 230 Ibidem, p. 105. 231 Ibidem, pp. 94-100. 232 Pius XI, Enciclica Rerum omnium, 26.I.1923. 233 M. Casella, "L"Azione Cattolica del tempo di Pio XI e di Pio XII (1922-1958)", în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981, p. 89. 234 La Civilta Cattolica, quad. 1672 (quadermo semnifică caietul sau volumul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
efortul nu este uniform și prelungit, alternând cu efortul scăzut. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațiotemporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
este uniform și prelungit, alternând cu efortul scăzut. Pregătirea fizică generală sau multilaterală este o calitate spațiotemporală a mișcărilor, care nu poate fi discutată fără a face referiri și la alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
alte caracteristici temporale ale mișcărilor, cum ar fi: * tempoul; * ritmul. Tempoul reprezintă densitatea mișcărilor pe unitate de timp (număr de pași pe secundă, număr de acțiuni pe repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare diferită față de frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
repriză, la jocuri și sporturi de luptă etc.). Deși este strâns legată de tempo, totuși viteza poate fi diferită (de exemplu: viteza de deplasare diferită față de frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și de momentele de inerție (de exemplu: mișcarea unui braț poate avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
frecvența de alergare deși este o relație precisă între lungimea pașilor și frecvența acestora). Tempoul mișcărilor depinde de masa corpului sau a segmentelor corpului aflate în mișcare și de momentele de inerție (de exemplu: mișcarea unui braț poate avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
accelerație”, iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul „simț al vitezei”, care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. Viteza este o calitate motrică de bază, care depinde și de tipul de sistem nervos al omului și din această cauză se dezvoltă mai greu decât celelalte calități. În domeniul fotbalului nu este vorba de o viteză de deplasare de la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
fac să nu poată fi pregătiți în comun și deci vor fi antrenați în raport cu acestea, fie în mod individual, fie în grupe egale ca valoare și caracteristici. Având înregistrările cu ocazia efectuării normelor de control, antrenorul poate doza efortul indicând tempoul, exercițiile specifice și numărul de repetări. Se recomandă efectuarea antrenamentului pe teren gazonat, care fiind mai moale menajează mușchii, ligamentele și articulațiile iar accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea cu precădere a vitezei de reacție, de execuție și repetiție. Îndemânarea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
-și ridice centrul de greutate cât mai sus, calculându-și locul de bătaie, jucătorul de fotbal trebuie să se înalțe la momentul potrivit, în funcție de adversar și de traiectoria mingii. Deci, trebuie dezvoltate în egală măsură forța de desprindere și simțul tempoului, folosindu-se exerciții de detentă generală și specifică. Mobilitatea Mobilitatea este calitatea motrică, existentă sau formată în cadrul procesului de antrenament, de a se deplasa cu ușurință de la un loc la altul, sau de a trece de la o stare la alta
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
au un volum și un tempou moderat; * între două sau mai multe eforturi de durată se introduc pauze optime de revenire; Mijloacele prin care se efectuează eforturile de durată sunt diverse, dar în practica pregătirii fotbalistice se găsesc: * alergări în tempo uniform pe teren plat; * alergări în tempo uniform pe teren variat; * mers, alergări pe nisip, zăpadă, și prin apă; În cadrul acestei metode, elementele de progresie, adică acei factori care determină creșterile de ordin morfologic și dintre seriile de lucru, tinzând
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
între două sau mai multe eforturi de durată se introduc pauze optime de revenire; Mijloacele prin care se efectuează eforturile de durată sunt diverse, dar în practica pregătirii fotbalistice se găsesc: * alergări în tempo uniform pe teren plat; * alergări în tempo uniform pe teren variat; * mers, alergări pe nisip, zăpadă, și prin apă; În cadrul acestei metode, elementele de progresie, adică acei factori care determină creșterile de ordin morfologic și dintre seriile de lucru, tinzând în general spre un volum ascendent. Metoda
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
doar următoarele puncte de vedere: * Șiclovan propune ca elemente: „poziția corpului în raport cu aparatul sau obiectul de lucru; direcția în care sunt acționate segmentele corpului de-a lungul efectuării mișcărilor; amplitudinea acțiunii segmentelor; relația reciprocă dintre segmentele angrenate în efectuarea mișcărilor; tempoul și ritmul executării mișcărilor; sistemul în care sportivii sunt dispuși în raport cu partenerii și cu adversarii lor, etc.” („Teoria educației fizice și sportului”, Editura Sport Turism, București, 1979, pagina 136). * Gh. Mitra și Al. Mogoș (1980) apreciază că trăsăturile fundamentale particulare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de Educație Fizică și Sport consideră că în aprecierea formei exercițiului fizic trebuie să se țină seama de următorii factori: poziția corpului și segmentelor (inițială, intermediară, finală), uneori și față de obiect sau aparat; direcția mișcării; amplitudinea și relația între segmente; tempoul mișcării; ritmul mișcării; sistemul de dispunere în spațiul de practicare a exercițiului fizic, în funcție de „adversar” sau de „partener”. Sintetizând, apreciem că exercițiul fizic are următoarele patru categorii de caracteristici: 1. spațiale (poziții, direcții, amplitudine, distanță, etc.); 2. temporale (ritm, tempo
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
tempoul mișcării; ritmul mișcării; sistemul de dispunere în spațiul de practicare a exercițiului fizic, în funcție de „adversar” sau de „partener”. Sintetizând, apreciem că exercițiul fizic are următoarele patru categorii de caracteristici: 1. spațiale (poziții, direcții, amplitudine, distanță, etc.); 2. temporale (ritm, tempo, durată); 3. spatio-temporale (determinate de vitezele cu care se efectuează); 4. dinamice (determinate de forțele interne și externe care influențează execuția). Relația între conținutul și forma exercițiului fizic Între cele două aspecte fundamentale ale exercițiului fizic trebuie să fie o
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
viteză în regim de rezistență. Joc cu efectiv redus pe teren redus la 2 porți mici. Se poate juca dintr-una din două sau din mai multe atingeri ale mingii. Se vor juca 5 serii a câte 4 min. în tempo de l și 4/4, cu pauză între reprize de 20 - 30 sec. 14. Joc cu handicap 4 la 5 sau 4 la 6. Jucătorii în număr mai mic sunt forțați să joace în condiții de viteză, în regim de
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
rezistență. Joc cu efectiv redus pe teren redus la 2 porți mici. Echipa cu număr mai mare de jucători va avea voie să joace cu maximum 2 atingeri ale balonului. Se vor juca 5 serii a câte 3 min. în tempo de 4/4 cu pauze între reprize de 20-5 sec. 15. Acțiune - joc cu finalizare. Jucătorii se vor deplasa în viteză maximă. Jucătorii A și C trimit pase lung, spre jucătorii de pe banda B și D, care sprintează și după
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
lui Robert Martin, cuvinte pol.27 În Canturi primele zece cuvinte pol sunt în ordinea descrescătoare a numărului de ocurente: cuore-inimă, vita-viață, amore-iubire, cielo-cer, terra-pământ, natura-natură, tempo-timp, morte-moarte, giorno-zi, età-vârstă/epoca. Dintre acestea peste de jumătate (terra, morte, amore, cuore, tempo, vită) se regăsesc printre cele mai utilizate zece cuvinte de la Quasimodo (terra-pământ, morte-moarte, acqua-apă, notte-noapte, amore-iubire, cuore-inimă, tempo-timp, vita-viață, albero-copac, aria-aer, vento-vânt). În ultima enumerare se remarcă prezenta substantivului vânt, căruia îi va fi dedicată o analiză aparte, ca urmare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
America. Fiecare centru cultural pe care l-a cunoscut, mai ales în anii anteriori celui de al doilea Război Mondial, și-a lăsat amprenta asupra personalității sale. În ordine cronologică inversă, îl regăsim în 1938 la Milano în redacția cotidianului 'Tempo', iar în 1929 la Florența, introdus de cumnatul Elio Vittorini în mediul solarian dominat pe atunci de figură lui Eugenio Montale; în 1922 se află la Romă, studiind limba greacă și latină alături de Monseniorul Rampolla del Tìndaro, publicând versuri în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
revistei 'Circoli', el a publicat târziu în 'Campo di Marte', probabil și din pricina distanței mari ce l-a despărțit de capitală toscana după mutarea în Lombardia. Totuși, cu toate ca locuia la Milano, unde din 1939 începuse să lucreze în redacția cotidianului 'Tempo' alături de Cesare Zavattini, a trimis la Florența spre publicare traducerile sale din poeții greci, semn că orașul în care avusese loc debutul sau literar rămăsese receptiv la operă să.124 Asemenea altor intelectuali din epoca el a colaborat în deceniul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]