2,137 matches
-
de pe portavioanele Lexington și Enterprise se aflau în manevre. Pentru el, existau, deci, două posibile. Dar, mai ales, fără să-și dea seama, decide imposibilă orice altă eventualitate. Imposibil inimaginabil un atac japonez: relațiile dintre cele două țări sunt foarte tensionate, dar Statele Unite și Japonia nu sunt în război... Să ne gîndim la evenimentele din 11 septembrie 2001. S-a descoperit că serviciile americane de informații au avut informația care ar fi trebuit să le alerteze. Cum se face că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
presupun adesea aproximări, uneori chiar invenții. În ciuda acestor lucruri, le credem, cel mai adesea și ne manifestăm întotdeauna spiritul critic necesar. De ce această credulitate? Se pare că anumite informații, mai ales cele difuzate într-un mod rapid și în flux tensionat sunt considerate adevărate pentru că sunt mai bine înțelese, fapt demonstrat în următorul experiment: Trei psihologi, Daniel Gilbert, Ramin Tafarodi și Patrick Malone de la Universitatea din Texas, au cerut unor voluntari să citească un text ce descria un individ, numit B.
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ce stare (relaxare sau tensiune) erau, emoțiile pe care le simțeau etc. Colectarea datelor a arătata că, în medie, participanții declarau că aveau o stare emoțională relaxată atunci când se uitau la televizor. Dimpotrivă, dacă făceau o altă activitate, erau mai tensionați. Studiul a arătat că privitul la televizor determină o stare de relaxare a organismului (paradoxal, același lucru se întâmplă chiar și în cazul informațiilor cu caracter negativ, cu condiția să nu fie prea șocante). Când telespectatorii trebuie să plece din fața
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în care erau întrebați dacă așteptarea li s-a părut lungă sau nu (o scară de la 1 la 9 le permitea să indice nivelul de rapiditate perceput). Într-un alt chestionar erau întrebați cum s-au simțit în timpul așteptării: enervați, tensionați, neutri, destinși sau complet relaxați. Rezultatele au arătat că participanților așteptarea li s-a părut mai scurtă în fața ecranului albastru decât în fața ecranului galben. Același experiment a fost repetat și cu un ecran roșu: Și de această dată albastrul dă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atunci când cele inferioare sunt satisfăcute; − numărul celor care preferă să utilizeze forța fizică este mai mare decât al celor care utilizează puterea minții. Aceste trei considerente, alături de problematica mediului social (implicarea individului în procesul luării deciziilor la nivelul societății, climatul tensionat sau relaxat al raporturilor sociale etc.) generează o nouă concepție asupra calității vieții, denumită problema șanselor de egalitate sau egalitatea șanselor. Considerăm că, în aprecierea calității vieții trebuie ținut cont de câteva principii: − calitatea vieții nu trebuie apreciată doar prin
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
în nici un moment să scrie literatură artistică. Totuși, există cel puțin două pasaje în Letopiseț care îmi permit să intuiesc, în narator, un posibil autor de texte ficționale trepidante, în care nu simpla veracitate istorică, ci, mai degrabă, pregnanța atmosferei tensionate reprezintă cuvântul de ordine. Primul dintre aceste episoade, prezent în capitolul al treisprezecelea, constituie o descriere a uciderii omului de încredere al domnitorului Alexandru Iliaș, grecul Batiște Veveli, iar al doilea, prezent în capitolul al douăzecilea, reprezintă tabloul unei invazii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
rațiune, cel legat de gestul „eliberator“ al secularizării, precum și cel legat de deschiderea comunicativă a spațiului public. Povestirea experienței urbane, așa cum o realizează Benjamin, le atinge pe toate în faptul lor originar de a fi, pentru a le surprinde caracterul tensionat, fluid, indecis. Cele trei „mituri fondatoare“ ale modernității, odată asumate ca momente ale experienței urbane, sunt și deconstruite, înscrise în forme dialectice, și astfel, imaginea modernității ca atare de vine o pluralitate de măști sau, altfel spus, un „colaj“ de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tocmai în păstrarea singularității lui în lumea ideilor. O critică la Platon este implicită aici, în măsura în care ideea nu mai reprezintă un model al lucrului, ci o „configurație a contextului“ (Gestaltung des Zusammenhanges), în care lucrurile se păstrează într-o conexiune tensionată. Rolul con ceptului, din perspectiva ideii, diferă de întrebuințarea sa epistemologică: este vorba despre descompunerea lucrului în elemente conceptuale, trăsături sau note specifice, care permit tocmai ob servarea diferențelor și a unicității, și nu a genurilor sau categoriilor generale. Două
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Demersul filozofic, după cum am încercat să arăt, are la Ben jamin sensul unei asceze care orientează privirea spre amprenta autenticității unui fenomen și astfel îl „salvează“ pe acesta de falsificările reprezentărilor conceptuale abstracte. Ca rezultat, fenomenul este perceput ca pluralitate tensionată a semnificațiilor, ca istorie a efectelor materializată sau ca imagine, continuu recontextualizată, a întregului din care face parte. După cum voi încerca să arăt în continuare, diverse surse teologice influențează această viziune. Două locuri ale scrierilor lui Benjamin vor fi analizate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a o reconsidera din punctul de vedere al condițiilor istorice care o fac posibilă. Aceasta implică însă, în același timp, depășirea privirii (Beschaulichkeit) contemplative a istorismului. Istoria este dialectică, iar aceasta înseamnă că opera de artă „integrează“ într-o manieră tensionată atât pre istoria, cât și post-istoria sa. Privirea contemplativă asupra operei de artă este inautentică, întrucât în operă trecutul își cheamă interlocutorul prezent. Istoria ia naștere în cursul unei experiențe care „construiește“ un timp „plin“, o formă vie: „der historische
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
În acest context, po liticul și teologicul nu mai sunt constituite autonom, iar teologia politică nu mai este văzută ca o chestiune derivată; dim potrivă, cele două discursuri devin dezvoltări, explicitări ale unui principiu originar, care este prin natura sa tensionat, eterogen. La Taubes, lucrurile se complică în momentul în care unitatea domeniilor este, în textul citat din 1955, „instituită de con ceptul de putere“. Într-un text ulterior, din 1987, Taubes revine însă pentru a numi o dublă determinare a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
înfierată de Marx, a „revoluționarilor de cafenea“, a căror infinită negativitate nu se transformă în program sau strategie de luptă. Problema acțiunii revoluționare se pune abia ulterior. Mesia nismul istoric al lui Benjamin se traduce, după cum am menționat, în constituirea tensionată a evenimentului istoric, aflat în diferență față de sine însuși: eschatonul reprezintă neliniștea constitutivă a lumii, iar nu un domeniu ascuns, dar în prin cipiu accesibil al acesteia. Acțiunea umană nu vizează „înfăp tuirea“ eschatonului. Ea vizează ideea de fericire (Idee
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
1940) și din Passagen Werk o referință ascunsă la I Corinteni 7, 31: „Și cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca și cum nu s-ar folosi deplin de ea. Căci chipul aces tei lumi trece.“ Imaginea, menționează Agamben, este constelația tensionată în care trecutul și prezentul se oglindesc unul în celălalt și intră astfel într-o relație dialectică. Ultimul capitol va identifica și analiza câteva dintre imaginile de acest tip ale lui Benjamin, în special din cartea Copilărie berlineză la 1900
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
istoriei. Sursa biblică este oferită de Geneză, în care prezența divină se face sim țită în profan ca imagine (chip) al lui Dumnezeu în om. Imaginea este, în acest context, forma imediată a prezenței, cea care pune lumea în relație tensionată dialectic cu originea ei. Limbajul este, dimpotrivă, forma mediată, căzută a acestei relații: „Das Wort soll etwas mitteilen (außer sich selbst)“. Imaginea despre care vorbește Benjamin nu este una intențională, abstractă, ci o amprentă a divinului, pe care lucrul nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
eine Erfahrung mit ihr, die einzig dasteht.“ Experiența este cea care „construiește“ timpul istoric ca timp plin al așteptării mesianice. În cazul ei, evenimentele nu ocupă, în mod contingent, un timp matematic, omogen. Ele fac parte dintr-o constelație (Konstellation) tensionată a chemării răspunsului posibilităților trecute. În felul acesta, chipul fenomenelor istorice este determinat, unic; unicitatea nu este dată însă de localizarea sa în trecut, cât de actualizarea sa prezentă. Timpul istoric este o monadă (Monade) care sparge continuitatea timpului omogen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ale discursului său comunică în mod constant. La fel, nici problema unei „evoluții“ spre marxism a gândirii acestuia. Lectura textelor filo zofului german presupune, mai degrabă, sesizarea unei „alchimii“ (Löwy) interioare, care permite descrierea unor lumi plu rale, multidimensionale și tensionate, precum cea a orașului secolului al XIX-lea. În caracterizarea flaneurului ca fiind „ascetul lumii urbane“, la care voi reveni mai jos, secularizarea nu joacă nici un rol: nu este presupusă nici o corespondență între figuri sau personaje aflate la distanță istorică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sale pleacă de la premisa unei dialectici: „ihm tritt die Stadt in ihre dialektischen Pole auseinander. Sie eröffnet sich ihm als Landschaft, sie umschließt ihn als Stube.“ Lucrurile, mulțimea, străzile sunt puse unele cu altele, prin această dialectică, într-o relație tensionată care le definește ca diferență. Privirea în perspectivă a orașului (Stadtschaft, cum notează mai jos Benjamin) constituie un fundal în care realitatea își recapătă spațiul de joc, devine transparentă, își problematizează limitele și posibilitățile. Liniile de fugă ale peisajului nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
transcendentă a lumii, ci ca formă sesizabilă în forme cotidiene, gesturi, personaje, atitudini. Orientarea „epistemologică“ a lui Benjamin, despre care am vorbit la început, presupune încercarea de a descrie unitatea dintre istoric și meta fizic, ca imanență absolută a suprafeței tensionate a lumii. Pe de o parte, Benjamin descrie mișcarea haotică a Moscovei, închisă între limitele prezentului dominator, monumental; pe de altă parte, mișcarea incertă a prezentului mereu provizoriu, „poros“, specific orașului Napoli. Pierderea cu bună știință a flaneurului pe străzile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ția asupra pericolului luminii artificiale: orbire și, în ultimă in stanță, nebunie. Efectele economice și sociale ale ilumina tului ge neralizat, public sau în spațiul intim al locuinței, sunt majore. Experiența urbană, recunoașterea „formelor“ orașului ple când de la originea lor tensionată se petrec însă prin valo rifi carea funcției magice a luminii: „Le Boulevard ainsi décoré de viendroit une Salle de Bal-paré, dont les Equipages formeroient les Loges““. Transformarea exteriorului în interior, punct central al expe rienței flaneurului, devine posibilă datorită
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
rol central în carte în momentul în care îi „fixează“ acesteia titlul, în momentul apariției personajului Pena Corcodușa. Episodul are sensul unei numiri adamice a lumii celor trei eroi ai romanului, desenându-le parcă traseul încâlcit și certificându-le originea tensionată: o descendență nobilă, petrecută însă în mit și însoțită de semnele prezente ale facerii de rău și ale decadenței“. Polemica privitoare la identificarea, în rândul personajelor, a „crailor“, fie ei doi, trei sau patru, nu este, în acest loc, importantă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mă bucura de prietenia a două ființe atât de unice fiecare, s-adăoga aceea, pentru mine neprețuită, de a mă afla între două taine ce puse, ca două oglinzi, față-n față, s-adânceau fără sfârșit.“ Povestitorul este, astfel, sinteza tensionată a celor trei personaje (dintre care Pirgu este, după cum observă M. Călinescu, o „răsfrângere în urât“ a celorlalți doi), subiect veritabil al experienței urbane a Bucureștiului începutului de secol XX. Orașul se dezvăluie într-un dublu gest, repetat în carte
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
e ca în pictura simbolistă a unei état d'âme. Această lectură răspunde în oglindă fragmentării, prin telescoparea detaliului impus atenției în detrimentul întregului. Cu toate acestea, o parte din picturile lui Moreau conțin o mise en abîme a acestei relații tensionate dintre viziune și ulterioara ei fragmentare compozițională. Această tensiune este transpusă și la nivelul personajelor, între Salomeea și capul tranșat al Sfântului Ioan Botezătorul, între Oedip și Sfinx sau este decelabilă prin "apariții", prin prezențe ale numinosului: divinitățile care patronează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hadesului, țâșnind lumini din bezna bolgiei lui cu șerpi dantești, înconjurat de alte umbre, contorsionate pe soclu, de Ugolini tragici, amintire a lui Rodin din Porțile Infernului și a sclavilor michelangiolești"273. Cu referirea la macheta monumentului Eminescu, același binom tensionat este revendicat într-o cheie psihologist-sociologizantă de către Petru Comarnescu. Sculptura paciuriană nu este tributară actualității, ci se recomandă prin căutarea unor calități atemporale, sugestionând capacitatea poetului de a regăsi calea către lumină prin traversarea bolgiilor lumești, de extragere a sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
teribil. Eu doresc să mă opresc, să stau și să privesc calm, liniștit. Mi se pare important exercițiul acesta de observație, pur și simplu. Pe de altă parte, nelucrând cu aceeași echipă de-a lungul anilor, au apărut și momente tensionate. E important să ajungi la un consens cu oamenii cu care lucrezi, iar lucrul acesta e greu să se întâmple rapid, în doar câteva zile. La început am avut o controversă majoră: filmăm un film despre nebuni la modul psihedelic
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența tensionată a egoismelor, pragmatismelor, altruismelor la nivelul indivizilor, grupurilor, partidelor, instituțiilor statului, societății globale manifestă în ciocnirea intereselor, concurența grupurilor, selecția elitelor generează anumite raporturi de putere. Este vorba despre o putere de fond, difuză, de factură psiho-socială, exercitată prin presiunea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]