4,773 matches
-
politică. Ea este implicită, de aceea opusă „tezei”, care, impusă din afară, este străină operei de artă. Într-o atare viziune, ce atribuie artei o menire importantă în viața socială, nu putea fi vorba nicidecum de supremația formei, pe care teoreticianul o subordonează „adâncimii simțirii”. La imaginea romantică a poetului profet și tribun, D.-G. adaugă imaginea „artistului-cetățean”, a poetului de geniu, angajat în viața cetății. Exemplele ilustre, prezentate pe larg în Artiștii-cetățeni (1894), sunt numeroase: Lessing, Schiller, Heine, Diderot, Voltaire
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
idealurile sociale și morale ale artistului. Este o critică de explicație și analiză, vizând cercetarea resorturilor operei. În primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei, prin exces de clasificări și prin detașarea ideologiei de cuprinsul operei. Odată cu aspectul social, teoreticianul insistă asupra determinării istorice a operei. A neglijat, însă, tradiția literară, istoria literară, ca element de explicare cauzală a fenomenului literar. Înscrierea operei într-o serie istorico-literară, înainte de a fi plasată în context social, nu se regăsește printre preocupările lui
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Constantin Coroiu, Scriitorul și porumbeii englezești, ALA, 1999, 463; Nicolae Turtureanu, Orizonturi literare, RR, 1999, 4; Al. Călinescu, Anchete literare, ATN, 1999, 7; Z. Ornea, O anchetă literară, RL, 1999, 46; Z. Ornea, N. Iorga, teoretician al istoriei, RL, 2000, 30; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 76-77. F.F.
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
În vârful acestui stâlp aștept Cuvântul./ Se va rosti? Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali ai generației sale, D. este în același timp un excelent traducător și un teoretician al traducerii. Principiile enunțate de el rămân o cartă a traducătorului, semnificativă pentru caracterul ei general-valabil: „Mai întâi, o bună traducere de poezie în românește trebuie să fie o bună poezie românească. În al doilea rând, traducerea de poezie nu
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
numi cunoaștere strategică - este fundamentală în luarea deciziilor importante de către oamenii de stat, care altfel ar putea foarte bine să se ghideze precum ghicitorii după ceea ce pretind că (pre)văd în misterioasele lor „globuri de cristal”, așa cum menționa ironic un teoretician cunoscut al domeniului. De altfel, în legătură cu această ultimă problemă, Sherman Kent a lansat cu mult timp în urmă un serios avertisment intelectual: „Când concluziile analizei de intelligence sunt ignorate de consumator pe motivul intuiției acestuia, ar trebui să recunoască faptul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de fapt Statele Unite au ajuns la concluzia că acest obiectiv nu era fezabil din punct de vedere economic. A doua afirmație reflectă o idee larg răspândită în rândul strategilor americani, dar care nu era neapărat împărtășită la momentul respectiv de teoreticienii sovietici din domeniul militar. În cele din urmă, cea de-a treia afirmație le atribuie sovieticilor o viziune mecanicistă, apolitică asupra cursei înarmărilor (de tipul acțiune-reacție), care predomina în Statele Unite, dar nu neapărat și în Uniunea Sovietică. Și mai important
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
American Spies: New Revisionist Essays (University Press of Kansas, Lawrence, 1991), pp. 158-201. 12. Graham E. Fuller, „Intelligence, Immaculately Conceived”, The National Interest, nr. 26 (iarna 1991-1992), p. 98. 13. Antony and Cleopatra, 2.5.85-88. 14. Cel mai renumit teoretician militar, Carl von Clausewitz, care se arăta foarte sceptic în privința acurateții și a valorii majorității rapoartelor de informații, considera că un comandant trebuia să dea dovadă de capacitatea de a defini clar obiectivele activității desfășurate: „Comandantul trebuie să aibă încredere
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
reacții la contestatarii mitului Eminescu -, însă culegerea cuprinde și articole, uneori în stil didactic, despre C. Negruzzi nuvelistul, Alecu Russo (valorificarea aspectelor epice și lirice ale operei), Creangă (limbajul „coțcăresc”), I.L. Caragiale ca personaj, Macedonski (prozatorul din Thalassa și evoluția teoreticianului de la tradițional la modern), O. Goga (despre poezie) ș.a. Interesante documentar sunt cele câteva „fișe de istorie literară” despre reviste puțin cunoscute („Concordia” din Pesta, „Independentul literar” din București ș.a.). Există în sumar și o secțiune autobiografică, în care M.
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
, Timotei (22.II.1935, Bulboci, j. Soroca), istoric și teoretician literar, estetician. A absolvit Facultatea de Filologie și Istorie a Universității de Stat din Chișinău (1963). A luat titlul de doctor în cadrul aceleiași instituții de învățământ (1967). A fost lector superior și conferențiar la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă
MELNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
Academiei Române, este eliminat din rândurile acesteia. Obligațiile didactice și științifice ale disciplinei căreia M. i s-a dedicat - geografia - vor pune în umbră preocupările omului de litere, dar nu le vor înlătura. Aceasta în ciuda faptului că, spirit pozitiv, practician și teoretician al științei, cărturarul era împotriva „literaturizării”, a stilului calofil în cercetare. Respinge „geografia pitorească”, foiletonul și eseistica, „stilul făcut”, aderând la atitudinea maioresciană față de stilul „multicolor”. Pe urmele lui Lessing din Laokoon, este interesat de aflarea hotarului dintre arte și
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
este posibil decât prin valorificarea substanței specifice, al cărei prototip îl constituie creația populară, miturile și obiceiurile folclorice, experiența vieții materiale, concentrată, perpetuată și valorificată în existența istorică. Drumul spre universalitate are o condiționare națională. Tot ceea ce i se pare teoreticianului un rod al influențelor exterioare (mișcarea de la „Contemporanul”, zolismul, simbolismul și poporanismul) este respins ca element aluvionar, ca atentat la evoluția organică. Preluând câștigurile acțiunii lui Maiorescu pentru întronarea principiului estetic în literatura română, el dezvoltă, după exemplul maestrului din
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
MIHĂILĂ, Ecaterina (1.I.1942, Roman), teoretician literar și poetă. Este fiica Eleonorei (n. Mocanu) și a lui Ioan Ioniță, ofițer. Urmează Liceul „Otilia Cazimir” din Roman, absolvit în 1959, și între 1962 și 1967 Facultatea de Filologie a Universității din București, devenind apoi cercetătoare la Institutul
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
controversabile, de probleme de aspect ideologic, dar și politic și social”. Spirit raționalist și democrat, atașat ideilor liberale, „proburghez” și „prooccidental”, partizan al modernității și al urbanului, G. s-a impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
și poet. Este fiul Savetei (n. Airinei) și al lui Vasile Ivan, țărani. După absolvirea Școlii Normale din Șendriceni, urmează Academia de Belle Arte din Iași (1948-1950) și Institutul de Arte Plastice din București (1950-1953). Curând va abandona pictura, devenind teoretician și istoric al artei. Ulterior este redactor la „Contemporanul” și „Gazeta literară” și redactor-șef la „Luminița”. Debutează în 1948 cu versuri în ziarele „Opinca” și „Lupta Moldovei”, iar cea dintâi carte, Drumuri, drumuri, îi apare în 1954. I se
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
mondial. În Europa, popoarele din Balcani, din regiunea baltică, din Europa Centrală și din Caucaz își testează limitele acțiunii independente, în unele cazuri prin forță brută. Proiectele politice de amploare lipsesc cu desăvârșire, Europa Occidentală însăși este divizată și puținii teoreticieni ai noii lumi pe cale de a se naște sunt derutați și, la rândul lor, promovează deruta. În ideologia occidentală, sindromul confuziei (dar și cel al transformării) este bine ilustrat de o schimbare de modă. Alvin Toffler, analistul politico-economic cel mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cărți aveau edițiile epuizate încă înainte de publicare pentru că erau achiziționate de marile corporații internaționale, este înlocuit de Samuel Huntington, profetul „ciocnirii civilitațiilor”. Diferența dintre Toffler și Huntington este, în mare măsură, asemănătoare diferenței dintre Karl Marx și W.S. Jevons, teoreticianul economiei care, alături de școala economică austriacă, a subminat paradigma ricardiană a pieței pe care se baza teoria marxistă (Dobb, 1973). Ca și Marx, Toffler a fost un ideolog al expansiunii economice și financiare a capitalismului, fundamentată pe noutatea și superioritatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a pieței pe care se baza teoria marxistă (Dobb, 1973). Ca și Marx, Toffler a fost un ideolog al expansiunii economice și financiare a capitalismului, fundamentată pe noutatea și superioritatea tehnologică a acestuia. Dimpotrivă, ca și Jevons, Menger sau Pareto, teoreticienii supremației utilității social determinate (adică a civilizației) în funcționarea pieței au creat paradigma de același tip cu cea pe care Huntington o oferă politicienilor occidentali ca soluție impracticabilă la sfârșitul „războiului rece”, într-o formă, desigur, adaptată. Diferența dintre cele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doua tranziție. Este vorba despre criteriul prosperității. Criteriul prosperității Criteriul prosperității este rareori pomenit ca atare, dar de fapt el este criteriul subiacent tuturor încercărilor de tipologie care se străduiesc să separe lumea occidentală de cele non-occidentale. Indiferent cum diferențiază teoreticienii diferitele „civilizații” ale omenirii, prin intermediul tehnologiilor (Toffles, 1983, 1991) sau al religiilor, ori după alte criterii (Brandel, 1994) -, până la urmă toți se străduiesc să-și adapteze taxonomia la criteriul prosperității, separând societățile prospere ale capitalismului dezvoltat și democratic din spațiul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești în ansamblul ei, precum și prosperitatea populației sunt consecințe directe ale promovării unei clase de capitaliști autohtoni, având ca bază fundamentală industria românească. Teoria politico-economică a protecționismului, elaborată cu atâta rafinament de Nicolae Manoilescu încât a fost preluată și de teoreticienii socialismului autohton din anii ’70, a fost pusă în practică cu mult înainte ca Manoilescu să îi ofere o bază teoretică solidă. Efectele ei au fost însă ambigue. Pe de o parte, ea a condus la apariția unui mare număr
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în sensul că este acceptată de toată lumea. Ea afirmă că o economie performantă - după criteriile actualului sistem mondial - asigură prosperitatea de tip occidental a populației. Cea de a doua latură a relației reflexive, afirmată de asemenea cu voce tare de teoreticieni și politicieni, dar aproape niciodată tradusă în politici de dezvoltare, constă în faptul că o populație prosperă va produce o economie performantă, dar numai în anumite condiții - și tocmai aceste condiții sunt importante. În efortul de a înțelege de ce societățile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acceptată, că există un număr semnificativ de societăți în sistemul mondial pentru care dezvoltarea orientată spre prosperitatea cetățenilor nu este un obiectiv politic prioritar al guvernării, ci doar un mijloc de a atinge alte obiective prioritare a fost interpretat - de către teoreticieni occidentali și politicieni precum liderii islamici - ca o diferență fundamentală între „civilizații” și bază ireductibilă a conflictului în sistemul mondial actual. Huntington, pe care l-am mai amintit, nu este decât unul dintre reprezentanții intelectualității occidentale care descoperă principala diferență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a societății o cotitură suficient de radicală care făcut din problema nivelului de trai al claselor muncitoare britanice o prioritate a politicilor economice și sociale ale vremii. Dar și aici trebuie să considerăm lucrurile nuanțat - căci, așa cum au subliniat numeroși teoreticieni, prosperitatea în creștere a populației din Anglia era în mare măsură alimentată de transferul de resurse în defavoarea populației din colonii. Este dificil să identificăm momentul în care putem marca transformarea societății capitaliste moderne în ceea ce, mai târziu, s-a numit
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială complexă, cum sunt mai toate societățile de la Egiptul Antic încoace, ideologiile se formează printr-o determinare reciprocă între ideologiilor cotidiene cele elaborate. Ideologiile elaborate sunt teorii care se nasc prin interpretarea rațională a datelor empirice cunoscute și acceptate de teoreticieni, în vreme ce ideologiile cotidiene se nasc din convingerile și credințele nesistematizate ale populației. Cele două componente comunică între ele și se influențează reciproc. Modelul istoric cel mai cunoscut lumii occidentale de formare a unei ideologii din aceste două componente este cel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decât apelând la birocrații. Dar politicienii comuniști s-au dovedit a fi oameni cu o fantezie bogată și cu convingerea fermă că orice este posibil, așa încât au modificat criteriile de eficiență a producției cu multe decenii înainte ca ideologii și teoreticienii producției capitaliste și industriale să formuleze teoretic aceeași cerință. Raționamentul politicienilor comuniști a fost simplu și, pentru că erau oameni pragmatici, l-au testat imediat în practică, în loc să piardă timpul cu dezbateri teoretice. Altfel spus, ei s-au purtat mai degrabă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care întreprinderile erau integrate. Cu această ocazie aflăm în sfârșit secretul succesului tehnocrației industriale în confruntarea ei cu tehnocrația financiară. În esență, avem de a face cu un succes al socialului asupra economicului, iar această lecție este extrem de importantă pentru teoreticienii economiei (care, de regulă, tind să construiască modele ale pieței „perfecte”, în care socialul este ignorat pe motiv că nu poate fi, deocamdată, exprimat matematic). Veriga intermediară și, în bună măsură, arbitrul competiției a fost nivelul politic al societății, care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]