835,971 matches
-
p. XIV). Este „o caracterizare care o va însoți de-a lungul întregii sale existențe“, după cum observă, în recenta prefață la reeditare, Nicolae Constantinescu (vol. I, p. 9). Cele două aprecieri, uzând, în mod paradoxal, de o uriașă proprietate a termenilor dar dând, totuși, în același timp, impresia de convenționalism politicos însă oarecum indiferent la ceea ce se ascunde dincolo de scoarțele impunătoare ale Proverbelor..., transcriu, după părerea mea, sentimentele contrariante pe care acest op le trezește: o admirație covârșitoare pentru eforturile de
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
copertă, adică, după cum se vede pe pagina de titlu, „George Constantin Păunescu”. No comment! Ori „aferim, boierule”!? Cum, însă, relansarea unui corpus național nu presupune doar bani, ci și competență, Mugur Vasiliu — managerul ideii, să-i spun așa, cu un termen care mi se pare mai propriu decât acela de „îngrijitor al ediției” — trebuie să se fi aflat înaintea unei mari probleme: Proverbele... lui Zanne nu se aflau pe masa de lucru a nici unuia dintre dragii dar bătrânii editori români de
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă, nu ca la omul de rând (non
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea alese și prea căutate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ale negoțului și cămătăriei (praef. 1 și 3; 2, 7), dar și câte ceva din specificul civilizației romane - caracterul rustic, pragmatismul, spiritul organizatoric, ritualismul religios. Scurta introducere (p. 5-7) și notele clare, precise și foarte necesare mai ales pentru înțelegerea unor termeni tehnici (p. 148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași z nelu@hotmail.com; nelu@uaic.ro CICERO, Paradoxa Stoicorum. Paradoxurile stoicilor, ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
introductiv amplu și foarte consistent, bazat însă pe o bibliografie cam învechită (p. 5-69), de note și comentarii substanțiale (p. 240264), dar și de Addenda nefirești de ridicole (p. 271-285); traducerea suferea în puține locuri prin redarea greșită a unor termeni specifici limbajului administrativ-politic și religios, pe care-i vom aminti mai jos. Cea apărută recent în colecția Tradiția creștină a Editurii Polirom din Iași se deosebește de anterioara și de alte ediții din autorii creștini apărute în seria Părinți și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Mîrșanu, în Note (p. 163, 165, 166, 171, 178, 179, 182, 185, 188), nu sub cea a traducătorului - eventual, în leme infrapaginale -, cum ar fi fost firesc; în acest caz, înseamnă că, de fapt, sunt doi traducători? Apreciem conservarea unor termeni tehnici, precum Augustus (Augusta), Caesar (Caesares) (vezi și Note, p.180, nota 65), Iovius, Herculius, egregius, perfectissimus. Cei din urmă ar fi trebuit explicați în note, la același tratament pretându-se și praeses, tradus corect prin „guvernator” (p. 55, 75
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a consacra” („la circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mai nimerit ar fi fost „atelier de arme”. in partibus Orientis din 10, 1 e redat prin „în provinciile orientale” (p. 63); aceeași traducere și în ediția Arieșan (p. 101), deși mai adecvat ar fi fost „în părțile Orientului”, ultimul termen desemnând dioceza Oriens (cf. 19, 6), cum explică în mod corect Arieșan în ediția sa la p. 246, nota 59. Vicani din 11, 1 e tradus, precum Arieșan (p. 101), prin „compatrioți” (p. 65). Ar fi fost de preferat „consăteni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
tradus, precum Arieșan (p. 101), prin „compatrioți” (p. 65). Ar fi fost de preferat „consăteni”, mama lui Galerius, Romula, fiind o locuitoare a zonelor rurale montane (cf. 11. 1). Ministri din 15, 2 este echivalent cu „diaconi” (p. 73) - același termen și în ediția Arieșan (p. 115); nu era mai bine „slujitori”? În ceea ce privește antroponimele, considerăm binevenită hotărârea traducătorului de a folosi formula onomastică (el scrie, neadecvat, „titulatura”) Maximian Galerius pentru a-l desemna pe Galerius, evitând, astfel, confuzia cu Maximian Herculius
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Constantin II, Constantius II, Constant și, poate, pe Flavia Constantina. Dintr-un posibil al treilea mariaj, survenit după 326, cu o femeie al cărei nume nu s-a păstrat, a avut două fete - Helena și Constantia. Totala confuzie în ceea ce privește semnificația termenilor princeps, Imperator, Augustus și titulatura imperială în vremea tetrarhiei se poate observa din citirea notelor 5 (p. 164), 67 (p. 180), 89 (p. 184), 159 (p. 192). Dacă s-ar fi mărginit doar la a comenta chestiunile de natură teologică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
impresionează co mentariul de peste 400 de pagini (p. 111-552), care reprezintă o analiză de-o acribie dezarmantă, exhaustivă, a textului; sunt prezentate diversele lecțiuni din manuscrise, sunt comparate, din punct de vedere filologic, semantic, stilistic și al frecvenței, aproape fiecare termen sau fiecare expresie cu lexeme și construcții lexicale similare din autorii clasici ori târzii - în sfârșit, din punct de vedere istoric, informațiile sunt raportate la date din alte izvoare, apreciindu-li-se valoarea și autenticitatea, depistându-li-se posibilele surse
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se citește Nota traducătorului [!]), traduc cum li se pare lor că sună bine, introduc sau, dimpotrivă, omit cuvinte, aspecte ce schimbă sensul ideilor, apelează la o topică ce năucește pe cititor prin nebulozitatea ei, nu catadicsesc să verifice semnificația unor termeni, nu cunosc geografie istorică, fac grave greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 118 ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
restaurator templorum, restauratorul de temple (sic!) /pentru „restauratorul templelor” - n.n./”; p. 116: „a Saracen” - p. 233: „un sarazin (sic!)”; p. 117: „Sarakēnoi or Saracens” - p. 234: „Sarakēnoi sau sarazini (sic!)”; p. 117: „Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele, mai ales, par
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
o analiză a materialului pe categorii (ceramică, sticlă, echipament militar etc.), nu doar o expunere a materialului publicat. Din motive obiective, piesele numismatice nu au fost abordate de autor în acest catalog. Se constată o precauție a autorului în ceea ce privește utilizarea termenului „importuri”, cu sensul de produse romane, întrucât o parte din acestea ar fi ajuns în zonă pe alte „căi”, fiind exclusă cea comercială. Costin Croitoru emite ipoteza unor daruri diplomatice (monede și bunuri de lux), acordate unor elite locale a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fiind exclusă cea comercială. Costin Croitoru emite ipoteza unor daruri diplomatice (monede și bunuri de lux), acordate unor elite locale a „dacilor liberi”, dar și în urma unor raiduri ale acestora (prăzi de război), sau constituind plata unor răscumpărări de prizonieri. Termenul „daci liberi” este utilizat din dorința de a-i distinge de ceilalți daci cuceriți de romani. Se pare că teritoriile neocupate de romani ce aparțin dacilor se aflau sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
îngrijorare despre „degradarea limbii”, majoritatea criticilor au în vedere cateva tipuri de fenomene care reflectă evoluții și abateri mai mult sau mai puțin grave, mai mult sau mai putin explicabile: împrumuturi excesive, confuzii semantice, clișee și ticuri verbale, argotisme și termeni vulgari etc. Fiecare din comentatori avand anumite idiosincrazii, listele de erori pot fi destul de diferite, ajungându-se adesea la punerea pe același plan a unor fapte foarte eterogene, cu grad variabil de gravitate. Cred din ce in ce mai mult că ar trebui să
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
adică, să nu știe bucureșteanu’ cel mai la modă bar, cel mai spectaculos cocktail, cea mai «fițoasă» discotecă sau restaurantul cu cel mai bun tiramisu...?” (buletin.ro). Se aplică, în fine, chiar și expresiilor lingvistice: “se încearcă explicarea, printr-un termen fițos, a lipsei de bani și de strategie” (observator.info, 2003); “un volum cu titlu fițos, ce se vrea epatant” (observatorcultural.ro). Și mai inovatoare e folosirea locuționară a construcției de fițe: sinonimă celui de-al doilea sens al lui
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
astăzi. S-ar vedea, pe lîngă datoriile ideologice achitate încă destul de conștiincios, că mare parte din obiecțiile teoretice aduse literaturii criticii din intervalul 1948-1964 (“obsedantul deceniu”, “proletcultism”, “sociologism vulgar” ș.a.m.d.) au fost formulate de foarte timpuriu și în termeni neechivoci. Între altele, o tribună culturală, cum a fost Gazeta literară de-a lungul unui deceniu și aproape jumătate de existență (urmată de România literară, alte trei decenii și jumătate), trebuie privită și ca un document inestimabil pentru cunoașterea istoriei
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
de instrumentele agresive ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii, la imersiunile, tulburătoare uneori, în rezervoarele intimității sau ale teoriei psihanalitice. Nefiind doctrinară, viziunea lui Sombart asupra unei lumi în care reconcilierea celor doi termeni ai axei arhetipale masculin/feminin se face prin mijlocirea Erosului și a plăcerii, ar fi și mai convingătoare dacă autorul nu ar conferi adesea enunțurilor sale o tentă apodictică. Dar aceasta este o meteahnă specifică idiolectului literar sombartian, răscumpărată de
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Gheorghe Grigurcu Libertatea, crede pe bună dreptate Cassian Maria Spiridon, este azi, pentru numeroși concetățeni ai noștri, încă un termen nebulos, de nu chiar pitoresc: “Cetățeanul, ca în Caragiale, încă nu s-a dumirit - ci, uimit, lăsat singur cu libertatea, nu a aflat, nici pînă azi, care-i este modul, care-i sînt modalitățile de întrebuințare - și, din cînd în
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
Barbu Cioculescu În ciuda unui număr impresionant de capete de schimb, hulpavii balauri ai basmelor copilăriei au dispărut până la unul, în termeni ai zilelor noastre ca prea mari consumatori și prea mici producători: înghițeau pe nerăsuflate un bou, dar scoteau pe nări flăcări scurte, de redusă eficiență. A consuma puțin și a mult produce rămâne lozinca oricărei economii în suferință, tânjind a
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
Actualul primar al Capitalei e împotriva acestui proiect, după cum se știe. În schimb, pentru alegătorii din țară amplasarea Catedralei ar fi indiferentă, astfel că țara ar susține dorința Sfîntului Sinod ca acest edificiu să fie ridicat în Parcul Carol. În termeni electorali, e de părere Sorin Roșca Stănescu, partidul de guvernămînt își planifică o pierdere în București în numele unui beneficiu la nivelul întregii țări în care contează mai mult ridicarea Catedralei decît locul unde aceasta se va afla. * Din ADEVĂRUL aflăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]