45,789 matches
-
un roman de tip puzzle, cu caracter autoreferential și hipertextual, Hard-ul computeristic integrează soft-ul capitolelor într-o rețea de vase comunicante ce vin de oriunde și pot duce oriunde: "Computerele te învață că un lucru nu e niciodată terminat. La fel și cartea această, care se termină acolo unde s-au isprăvit paginile. Ea va fi urmată în curînd de un al doilea volum. Unele texte încep aici și se termină în volumul ÎI. Altele încep acolo și se
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
și hipertextual, Hard-ul computeristic integrează soft-ul capitolelor într-o rețea de vase comunicante ce vin de oriunde și pot duce oriunde: "Computerele te învață că un lucru nu e niciodată terminat. La fel și cartea această, care se termină acolo unde s-au isprăvit paginile. Ea va fi urmată în curînd de un al doilea volum. Unele texte încep aici și se termină în volumul ÎI. Altele încep acolo și se termină aici. Altele nu se termină deloc." Textele
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
te învață că un lucru nu e niciodată terminat. La fel și cartea această, care se termină acolo unde s-au isprăvit paginile. Ea va fi urmată în curînd de un al doilea volum. Unele texte încep aici și se termină în volumul ÎI. Altele încep acolo și se termină aici. Altele nu se termină deloc." Textele se organizează în jurul cîte unui clou și intră în numeroase conexiuni unele cu celelalte sau cu supratema cărții (adaptarea pragmatică la mediu a scriitorului
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
La fel și cartea această, care se termină acolo unde s-au isprăvit paginile. Ea va fi urmată în curînd de un al doilea volum. Unele texte încep aici și se termină în volumul ÎI. Altele încep acolo și se termină aici. Altele nu se termină deloc." Textele se organizează în jurul cîte unui clou și intră în numeroase conexiuni unele cu celelalte sau cu supratema cărții (adaptarea pragmatică la mediu a scriitorului în era multimedia). În general, ele comunica printr-unul
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
care se termină acolo unde s-au isprăvit paginile. Ea va fi urmată în curînd de un al doilea volum. Unele texte încep aici și se termină în volumul ÎI. Altele încep acolo și se termină aici. Altele nu se termină deloc." Textele se organizează în jurul cîte unui clou și intră în numeroase conexiuni unele cu celelalte sau cu supratema cărții (adaptarea pragmatică la mediu a scriitorului în era multimedia). În general, ele comunica printr-unul sau mai multe personaje ori
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
să evite o morală pretențioasa sau o "răsucire vioaie pe poante", auctorele cedează inițiativa unui cuplu de personaje (un "meditator" și elevă să refractara oricărei metodologii didactice), care încheie cam demonstrativ și sentențios cartea: ă"Si atunci cînd se vor termina orele astea (...) atunci ce va fi?" " Tot ce a fost înainte." "Adică...?" "Nimic." a. (Save/ Salvează) Adrian Otoiu ne-a oferit o încîntătoare lecție de proza, mai atractivă decît un joc pe computer și la fel de captivantă că un bun film
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
mai vrei, să nu mai poți, să nu te mai intereseze. Totală abulie. Divine apathia, divine athambia, divine aphasia... Fandacsia-i gata. Totuși încă n-am ajuns acolo fiindcă mai avem cultură. Mă întreb doar cîți și dacă. O lume se termină atunci cînd nu mai înțelege valorile aceleia aflate pe locul penultim într-o cronologie mereu discutabila. Astăzi mai pricepem, cît-de-cît, ce e un gentleman, însă nu mai știm (nu mai simțim) ce e onoarea cavalerilor. Prea puțini 'ntelegem finalul lui
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
în care trăim prin accident. Jeder stirbt fuer sich allein, adică pre limba lui. Relativ de puțină vreme, Elinor Schaffer citează părerea conform căreia "Practic nu există nici un fel de scenariu despre sfîrșitul lumii, în care întreaga creație să se termine''. Teoria catastrofelor, cum știm, prevede resturi. În realitate, o parte a creației continuă, dar într-o cu totul altă lume. Și realitate. Apocalipsele sînt criptice, deci nu scriu despre ele, despre antichristi și despre Judecată de Apoi, ci despre sfîrșitul
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
poți abandona fără prea mari regrete și le poți îmbrățișa, moderat entuziast, pe celelalte, ce se vor schimba la rîndul lor. Așa treci prin lume cu o oarecare elegantă wildeană (dar și Wilde a contribuit, în multe feluri, să se termine o lume), nu lipsită de un dram de farmec și de o fărîma de autoironie. Dar și cu un maxim de profit. Elegant pînă la capăt (prin urmare, raisonneur ratat?), Wilde ne-a lăsat nouă profitul.
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
destupa la nesfârșit gropi pe aproape fiecare stradă, în fiecare oraș. Veți constată, la orice oră, ca, matematic, unul da cu târnăcopul, iar ceilalți șase, șapte, opt membri ai echipei îl privesc curios-apatici. După o vreme, cănd vreunul și-a terminat țigară (sau țuică, sau vinul sau, pur și simplu, nu mai are salivă să scuipe la punct fix), preia târnăcopul, iar sacrificatul își ia o binemeritata pauză. E ușor să calculezi productivitatea muncii într-un astfel de caz: împărți târnăcopul
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
interjecțiile lor/ jucînd șah în depărtare se lăsau moi/ pe trupurile noastre//groaznice diviziuni mi-a fost dat/ să mă liniștesc/ aici lîngă rădăcini// cine să fi scris numele tău/ tocmai aici și nici nu te miri/ uite tocmai am terminat cîntecul prăpastiei// eu sînt de partea cenușii le-am zis/ fără false zapezi/ și nu încercați ei pot singuri să plîngă/ deasupra uneltelor// și-am adus o tablă neagră/ să se scrie pe ea esențialul/ doar știți că pe table
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
fragmentarii, ale decăderii lor în alte regnuri, ale reificării se întretaie, într-o curgere care amintește de cea a visului, cu imagini ale înfloririi lui debordante și ale expansiunii pătimașe către alte trupuri. Iată doar două exemple: ăNici nu-și terminase bine Dieudonné întrebarea că un șuierat ascuțit de glonț îi reteza vorbele. Apoi se lasă din nou liniștea, ca pentru a sublinia răspunsul. "Vezi, îi zise Augustin lui Dieudonné, nu era sfîrșitul lumii". Dar Dieudonné nu mai zise nimic, își
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
prima zi de Institut. Dacă pietrele construcției sale sînt așezate aleatoriu și totul este lăsat în voia hazardului sau a talentului, cum se spune, șansele prăbușirii la cea mai mica suflare de vînt sînt mari. Gală absolvenților '99 s-a terminat. Nu mă urmărește nici-un nume, nici-un chip. În ultimii ani am plusat cu toții încercînd să machiem o imagine sifonata și sperînd, mai ales, că lucrurile își vor reveni în matcă. Că este doar o excepție tristă de la o școală cu
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
la el", "singurul care a câștigat din toată tevatură asta", "te pui cu America?", "e și o chestie de bani", "nu mai scoaseră nici un cuvințel", "stăteau la palavre", "și-a luat tălpășița", "trăgea să moară", "hodoronc-tronc", "netam-nesam", "cum-necum, uite că terminai românul", "de ce să stau singură cuc?", "m-a luat la cobzăreală", "nu are nici un chichirez" etc. Autor-cititor - o relație conjugala Personajul-narator al românului, un român stabilit la Paris, de profesie scriitor, o roagă pe soția sa, Marianne, să-i citească
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
să parcurgă opera unui diletant și, în plus, se burzuluiește la vederea ei dintr-un presentiment al rivalității, care, din nefericire, i se confirmă. Marianne abandonează lectură românului Hotel Europa și citește exclusiv textul diletantului, iar la sfârșit exclama: "- Am terminat și să știi că mi-a placut." Personajul-narator recunoaște cu umor: "Sincer să fiu, credeam că vorbește de Hotel Europa. Dau din cap mulțumit, apoi ridic mândru bărbia (...). Am aerul unui ofițer german cu monoclu." Apoi, însă... "...înțeleg că vorbește
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
de fragi închipuie grilaje/ Prin ceață care fumegă-napoi.// Ca niște nave satele de munte/ Vîslesc cu crucile înfipte-n cer;/ Lumina-n trapul stelelor cărunte/ De sînge spală ierbile-n eter.// Hai, tată, vînătoarea de-animale/ De mult s-a terminat. S-a tras la sorți/ Pe pușcă și trăgaciul dumitale/ Cerbii uciși de vînătorii morți" (Elegie). Uneori suavitatea se logodește cu teroarea, într-o perspectivă a ingenuității lezate: Mi-a spus un vișin c-ai murit,/ Dar cum se poate
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
peste tot". Acest monstru de erudiție, cunoscător a nenumărate limbi, filolog, lingvist, istoric, folclorist, prozator, poet, dramaturg, publicist, care știa totul pînă la detaliu în domeniile științifice în care s-a ilustrat a fost, totuși, un autodidact. Nu și-a terminat, la Chișinău, măcar liceul și nici facultatea juridică a universității din Harkov, unde, în 1852-1854, nu a urmat decît doi ani. Oricum studii filologice sistematice Hașdeu nu a absolvit. Și, cu excepția unui curs de limbă sanscrita audiat la Harkov, întreaga
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
pînă azi. Peste tot, în domeniile abordate, urma ("rămasul") lui Hașdeu se vede și azi. Avînd imaginea întregului, a lucrat, de preferință, în panouri colosale. Scrierile sale monumentale (Istoria critică a românilor, în două volume, Etymologicum Magnum) nu au fost terminate pentru că, pentru a fi încheiate, presupuneau muncă în echipa a unor largi colective. Numai Cuvente den bătrîni, tot lucrare de mari proporții, a fost încheiată. Cum se știe, Hașdeu a fost și un literat. Acest despărțămînt al operei sale trebuia
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită tinerilor trimiși să studieze în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări superioare nu mai dorește să revină în țară și e normal ca ei să vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te doară această hemoragie a spiritului românesc, care continuă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
dar se simte bine în mijlocul echipei de tineri care anima, în prezentul narațiunii, instituția. El crede, cu candoare, că va fi tratat așa cum el însuși își tratează vechea mașină: Descuie ușa de la bătrână Dacie albă pe care o avea de când terminase Facultatea de Construcții, se așeza și bagă cheile în contact. După două-trei poticneli, motorul începu să prindă viață. Nu s-ar fi mândrit niciodată cu mașina asta, dar nici nu ar fi avut ceva să-i reproșeze, pentru că îl slujise
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
Ba, a ajuns să nu mai creadă nici în rolul artei ("artă este o escrocherie; la fel ca și omul bisericii, predică sublimul, dar adună la gologani, cît poate mai mulți"). Începe să-și traducă în românește opera (n-a terminat-o) și o publică, idee nefericită, în cea mai rau privită colecție românească ("Colecția 15 lei"), aducînd deservicii propriei opere. În martie 1933 îi apare, la Paris, Casa Thuringer și e comentată, în Le Monde, drept o carte reacționara. Lovit
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
este și în poezie apropiat de cercurile avangardiste. Interesul lui merge preponderent către problemele de limbaj, catre dinamică gîndirii plastice sau poetice, și într-o măsură nesemnificativă către iconografia consacrată și către modelul exterior. Dacă pentru Ion Popescu-Negreni pictură se termină odată cu sec. XIX, pentru Dobrian ea abia atunci începe. Volumul sau de memorialistica, supraintitulat ,,gestul mîinii și al memoriei", a apărut, tot în 1998, la Editură Vitruviu și se nuneste chiar Memorii. Textul lui Dobrian nu mai este unul spontan
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
mai natural cu putinmtă. Nimic nu pare contrafăcut, deși de la un moment dat încolo totul este posibil. Pornind de la un joc de cărți și de la o datorie, filmul progresează aproape de la sine pe principiul bulgărelui de zăpadă. Peliculă se poate termină oricînd sau, la fel de bine, poate dura oricît. În pofida durității a ceea ce se întîmplă pe ecran, relaxarea personajelor este demnă de invidiat. Talentul regizorului rezidă în a crea un film distractiv, echilibrat pe baza unui material epic caracterizat de dramă și
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
fapt nu facem decît să alegem. De la elaborarea corporalității în diverse epoci din istoria artei, pînă la liftingul facial, trupul este spațiul reprezentării prin excelență. Ceea ce caracterizează, însă, obiectul de artă, este imposibilitatea de a-l atinge: odată ce a fost terminată opera de artă nu mai tolerează intervenții decît sub forma restaurării. A concepe corpul ca obiect artistic înseamnă, așadar, a-l aborda în latura lui obiectualizabilă, dar numai în măsura în care obiecualizabilul echivalează aici cu imortalizabil. Un îndrăgostit, constată Jeudy, este întotdeauna
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
mult sau mai puțin un pictor: el îndreaptă o șuvița a iubitei, îi cumpăra vesminte și bijuterii, reflectînd la felul în care acestea o vor împodobi și îi vor descoperi frumusețea. Trupul iubitei e un tablou pe care nu îl termină niciodată, veșnic preocupat de retușuri. Cumva, remarcă autorul, această atitudine tipică pentru îndrăgostit poate părea jignitoare, nu numai pentru că, așa cum au remarcat de mult, ultragiate, feministele, obiectualizează persoană femeii, ci mai ales pentru că pare să implice existența unei imagini de
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]