1,900 matches
-
afli cine era făptașul, l-ai lăsat pe Panait Cioranu să încalece în locul meu... — Ștefane, mă învinuiești de moartea lui Cioranu? Habar n-aveam că sunt tăiate curelele șeii. — Nu te învinuiesc de nimic, decât că-l lași nepedepsit pe ticălos. — Ticălos, spuseși? Nu este vorba de un singur ticălos, și nu sunt la îndemâna mea acum să-i judec și să pedepsesc. Mai mult, chiar mi-ar plăcea să ierți domnia ta, ca să putem ierta și noi. — De iertat..., măria ta, în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cioranu să încalece în locul meu... — Ștefane, mă învinuiești de moartea lui Cioranu? Habar n-aveam că sunt tăiate curelele șeii. — Nu te învinuiesc de nimic, decât că-l lași nepedepsit pe ticălos. — Ticălos, spuseși? Nu este vorba de un singur ticălos, și nu sunt la îndemâna mea acum să-i judec și să pedepsesc. Mai mult, chiar mi-ar plăcea să ierți domnia ta, ca să putem ierta și noi. — De iertat..., măria ta, în fapt nu prea am ce ierta, că nu am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să vorbească, reușind astfel să dejoace un complot care viza deturnarea unor avioane. În plus, cultura populară americană admiră de multă vreme genul de personaj interpretat de obicei de John Wayne sau Clint Eastwood: eroul dur care îi pedepsește pe ticăloși sfidând toate regulile. În 2005, personajul principal al unui serial de televiziune foarte popular, 24, a recurs la tortură în mod repetat ca să obțină informațiile necesare pentru a proteja America de atacuri teroriste. În această dramă, președintele este zugrăvit ca
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
este zugrăvit ca un personaj slab, care refuză să autorizeze tortura. Un avocat al depturilor omului care protestează împotriva acestei practici este prezentat ca un naiv amăgit de cei răi. Filmul pleda în favoarea torturii: victima era în mod evident un ticălos, informațiile pe care le deținea erau vitale, timpul avut la dispoziție era scurt, iar torționarul, frumos și viril, "nu-și făcea decât datoria". Lăsând la o parte manipularea televiziunii, mulți dintre noi dacă sunt sinceri cu ei înșiși își pot
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
un băiat îi cere unei fete să se căsătorească cu el. Ea îl iubește și ar urca pe scara socială măritîndu-se cu el. Cu toate acestea, nu poate accepta. Motivul este [că în trecut ea a fost sedusă de un ticălos, cu consecințele bine-cunoscute. De atunci suportă rușinea legăturii ei cu un bărbat perfid care a profitat de inocența ei. A sedus-o astfel ...]. Fata pleacă la o mănăstire, iar băiatul o uită curînd. Această structură este, de altfel, foarte des
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu putea să decurgă decât o asemenea consecință, încît pentru întîia oară am uitat că îl detest și am chicotit. Exprimarea spontana a unei gândiri care țâșnește pură ca un izvor mi-a plăcut totdeauna la oricine, chiar și la ticăloși. S-a întors spre mine surprins. - Rîzi!? În templul matematicii și al geometriei nu se râde, chiar dacă ești un profan! Și m-a întrebat cum mă cheamă, s-a dus la catedră, s-a uitat în catalog și a făcut
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care aspiră spre o viziune totală asupra lumii se trezește, după o dramatică experiență, în fața unui obstacol de temut: abjecția umană, îi spuneam opt ani mai târziu unui proaspăt prieten, Paul Georgescu, care susținea că un scriitor poate fi un ticălos, dar poate în același timp să scrie o carte bună. - Din ce resurse? l-am întrebat. Abjecția alungă din el inocența, principalul său scut. - De ce? mi-a răspuns. Cunoaștem scriitori abjecți care au descris foarte bine lumea și, dimpotrivă, inocenți
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
apar mai târziu. La optsprezece ani mă îmbăta iluzia libertății mele absolute și surâdeam de blândețea și puritatea lui Gulliver; nu-l înțelegeam bine! Să câștigi de partea ta oameni pe care ai fi putut să-i strivești, fiind niște ticăloși, mi se părea desigur ușor de făcut când ești un uriaș conștient de forța ta, dar când adversarii sunt egali în putere, încearcă deci... Nu-i câștigi niciodată, încearcă să rămâi prieten cu un ticălos. Cu câți n-o făcusem
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
să-i strivești, fiind niște ticăloși, mi se părea desigur ușor de făcut când ești un uriaș conștient de forța ta, dar când adversarii sunt egali în putere, încearcă deci... Nu-i câștigi niciodată, încearcă să rămâi prieten cu un ticălos. Cu câți n-o făcusem (firește fără să știu ce zace în ei) și... Plecând în armată lăsasem celui mai bun prieten al meu tot ceea ce aveam, haine, cărți, manuscrise, fotografii, scrisori... Petrecusem împreună prin cafenele acele ore de credință
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
salva, o va ridica... Nu-i trebuia pentru asta decât să-și urmeze sentimentul care îl stăpânea, el însuși fiind singur și nefericit... Ca să aflu apoi, când ea vine la el, că totul fusese un joc, o înscenare a unui ticălos, ticăloșie de care era conștient, era propria sa natură... Da, dar nu a sa propriu-zis... A omului în general. Un deget îl arăta: ecce homo! Și autorul în spate: eu însumi sunt la fel. Și când am citit fraza finală
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aversiune nepotolită împotriva trufiei umane, generatoare de atâtea josnicii pe care le acoperea cu ideea orgolioasă că am fi înălțători, plini de virtute, expresia divinității și perfecțiunii pe pământ și că el vroia să-i pună în genunchi pe acești ticăloși, și să-i umilească, umilința fiind primul pas spre mântuire. Pentru mine însă vechiul dicton grec se restabilea. După câteva zile uitam groaznica profeție, fiindcă aveam în minte Dialogurile și pe Descartes, care îmi sădiseră mai dinainte ideea că prin
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
sunt niciodată vinovați? Adică ce sunt, doar instrumentul a ceva mai presus de noi? Și fraternitatea lui Andrei, când vede că rivalului său i se taie picioarele, și simte pentru el o adâncă milă. Este sau nu este Anatol un ticălos? Atunci de ce să verși lacrimi pentru el când a vrut (și n-a reușit decât din întîmplare) să-ți fure iubita și să se delecteze tocmai de inocența ei? Subjugat de grandoarea creației, eram iritat de doctrina care se insinua
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
când venea și mă felicitase pentru nuvelele mele din Timpul. Începusem să ieșim la ora unu împreună. Îi plăcea lui, unsurosu- lui, această domnișoară? Te pomenești că vroia să se însoare cu ea și eu îi stăteam în cale. Ce ticălos! El nu vedea că fetei nu-i plăcea? Sau vedea și poate tocmai de-aia mă ura? (Mai târziu am aflat că până la urmă s-a însurat cu ea.) - Da, trebuie să pleci, îmi confirmă într-o zi gândul hoțul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
MIȘCARE, SIMȚI MIREASMA PARFUMULUI EI APOI CEARȘAFURILE FURĂ TRASE LA O PARTE ȘI EA SE STRECURĂ ÎN PAT LÂNGĂ EL. SE LIPI STRÂNS DE EL, IAR CĂMAȘA DE MĂTASE PE CARE O PURTA ÎI DĂDU LUI MARIN O SENZAȚIE RĂCOROASĂ. \ TICĂLOSULE, ÎL MUSTRĂ EA ÎN GLUMĂ. DORMI FĂRĂ NIMIC PE TINE. Însă degetele ei îi mângâiau ușor corpul. Nu pot rămâne. Cum ne întâlnim ca să plecăm împreună? MARIN O SĂRUTĂ. BUZELE EI MOI SE DESCHISERĂ SUB ALE LUI, DAR TRUPUL ÎI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
poate găsește, cumva, cheia... speră ei. Nu mai știu de unde s-o pornesc. Ezit îndelung să mă apuc. N-am încredere în mine, n-am siguranță. Fără încredere, măcar pentru un timp, chiar iluzorie, nu merge nimic. Îi simt pe ticăloșii ăștia în preajmă, călărindu-mă, sufocându-mă. Pândindu- mi gândurile, greșelile, gesturile... până în clipa când mă ajută ceva. Băutura, o femeie, o carte, o vacanță. O poezie, chiar, să nu râdeți. Uneori și muzica... reintru într-o plăcută stare de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
stăpînire pe moștenirea lui." 39. Și au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorît. 40. Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora? 41. Ei I-au răspuns: "Pe ticăloșii aceia ticălos îi va pierde, și via o va da altor vieri, care-i vor da rodurile la vremea lor." 42. Isus le-a zis: "N-ați citit niciodată în Scripturi că: "Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
generalul care tocmai sosise aproape de groapă. Eu degeaba iau toate măsurile reglementare, căci oamenii nu-și mai fac datoria! Un plutonier, cu fața cenușie și uscată, veni în fuga mare și se opri tremurând lângă stâlpul spânzurătorii. ― Ce-ai făcut, ticălosule? Unde-i călăul? se repezi pretorul, scrâșnind dinții. Am să te... am să... ― Treizeci de zile închisoare! interveni generalul, smulgîndu-și mustața stângă și amenințând cu cravașa. Acuma însă trebuie comandat un om numaidecât... ― Caporal, tu vei fi călăul! zise pretorul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Fraza aceasta i se păru avocatului atât de "adîncă", încît nu-și putu stăpâni admirația și îmbrățișă furtunos pe Marta, strigînd: ― Ce deșteaptă-i fetița tatei, ia te uită!... Și pe tine să te părăsească un... Vru să zică un "ticălos", dar nu zise, ca si cum i-ar fi fost rușine, sau ar mai fi păstrat în rezervă o spuză de nădejde că Apostol își va lua seama și toate se vor sfârși bine. Pentru orice eventualitate, și ca nu cumva să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Vine Tămâioasa lui Șpriț. Este rece, o fiolă aburită care face poftă și altora, iar sunetul pe care Îl scoate dopul atunci când ajunge la aer Îl determină să zâmbească. Patronul toarnă În pahar cu boltă, așa cum cerea Ștefan Iordache În “Ticăloșii”. Sandu duce paharul la gură și soarbe, fără să zică noroc. Știe că Gicu și Gore vor să-l ia peste picior, fiindcă portocalii lui intenționează să pună și presa cu botul pe labe. În interior le dă dreptate, vede
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Noi i-am descoperit absurditatea. Nu ne mai ocupăm de suflet. El, oricum, e nemuritor. Fiecare religie patronează o morală. Pentru că Abel a murit, urmași a avut, evident, numai Cain. Iuda a demonstrat că și sărutul poate fi un mare ticălos. Întemeietorii de religii au oferit căi de mântuire, nu de îmbogățire. Ateii nu au mai multe satisfacții. Dar le rămân foarte puține speranțe. Ateii sunt frustrați de voluptatea mântuirii. Cândva, oamenii se străduiau să împingă efemerul spre sacru. Până și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iubirea continuă să fie o bornă spre eternitate. Iubirea - un alt cui în coasta perisabilității. Orice femei ar merita să beneficieze de cel puțin o replică din cele adresate Julietei. În iubire, prognozele sunt mai riscante chiar decât buletinul meteorologic. Ticăloșii au nevoie de pedepse. Dar și de multă iubire. Iubește măcar fărâma de Dumnezeu din semeni. Salvarea omenirii va fi posibilă doar prin restaurația iubirii. Iubirea ne rumenește existența. După o vreme, iubirea devine un suspin în do minor. Nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
alții. Există o persistentă tendință de a vomita pe fericirea altora. Vulpea critică strugurii, bătrânii - minijupa. Pe orice meridian, rostogolirea scaunelor încântă. Leneșii au un mare avantaj : îi găsește moartea odihniți. Mecca păduchilor e fruntea. Constat cu stupoare că nici ticăloșii nu prea mai au caracter. Femeile sunt din ce în ce mai abordabile. Deși ipocrita rezistență de altădată le dădea, parcă, ceva mai mult mister. Tot mai mulți creatori de artă sunt convinși că har este rima perfectă la pahar. Când ești pe jar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
zidit la loc. 20. Lăcomia lui n-a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump. 21. Nimic nu scapă de lăcomia lui, dar bunăstarea lui nu va ține. 22. În mijlocul belșugului va fi în nevoie; mîna tuturor ticăloșilor se va ridica asupra lui. 23. Și iată, ca să-i umple pîntecele, Dumnezeu va trimite peste el focul mîniei Lui și-l va sătura cu o ploaie de săgeți. 24. Dacă va scăpa de armele de fier, îl va străpunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Și acum, astfel de oameni mă pun în cîntecele lor; am ajuns de batjocura lor. 10. Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în față. 11. Nu se mai sfiesc și mă înjosesc, nu mai au nici un frîu înaintea mea. 12. Ticăloșii aceștia se scoală la dreapta mea, și îmi împing picioarele, și își croiesc cărări împotriva mea ca să mă piardă. 13. Îmi nimicesc cărarea și lucrează ca să mă prăpădească, ei, cărora nimeni nu le-ar veni în ajutor. 14. Ca printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
acesta era omul care l-a mai găzduit. Puteau avea încredere în el. Intrând în casa lui, îi dezvăluiră taina nimicirii celor două cetăți. Lot cunoștea pe oamenii sărmani din bordeie și știa să aleagă pe cel cinstit de cel ticălos. Mulți dintre sărmani plecaseră, nădăjduind că zeii își vor abate mânia asupra celor două cetăți de pierzanie. În Gomorra nu mai rămăsese nici unul. Nu apucaseră însă cei doi să se culce, când oamenii din Sodoma înconjurară casa. Afară era larmă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]