1,596 matches
-
Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare) a întărit-o. În perioada 1538-1812 a fost sub stăpânirea Porții, după care a trecut, ca parte a Basarabiei, în stăpânire rusă. În perioada în care Basarabia a făcut parte din teritoriul României, Tighina i s-a raliat. Din 1944 a fost inclusă în teritoriul URSS, iar din 1991 se află sub controlul autorităților separatiste transnistriene. tiparniță - vezi tipografie. tipografie - locul în care se tipăresc cărți. Domnitorii din Țările Române au adus foarte repede
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
PANIȘ, Anatolie (1.II.1932, Cârnățeni, j. Tighina), prozator. Este fiul Gheorghiței Paniș (n. Marin), originară din Oltenia, și al lui Teodor Paniș, învățători. La cedarea Basarabiei, familia lui P. trece dincoace de Prut. Urmează liceul la Corabia și face trei ani de silvicultură la Institutul Forestier din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
sub conducerea lui A. Philippide. Izbucnirea primului război mondial îl împiedică să-și termine teza. Combatant activ, cade prizonier și e deținut într-un lagăr german (1916-1918). După război a fost custode la Biblioteca Centrală din Iași, apoi profesor la Tighina, Chișinău și Iași. A ocupat mai multe funcții și în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. Între 1949 și 1951 execută o condamnare politică. Debutează cu o recenzie în „Arhiva” (1911). Colaborează cu schițe și nuvele la „Viața românească”, „Însemnări ieșene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
Marele Stat Major. Reședințele subcentrelor informative și ale serviciilor de ștafetă au fost stabilite astfel: - pentru Frontul de Vest: Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara, Turnu Severin; - pentru Frontul de Sud: Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Bazargic; - pentru Frontul de Est: Cetatea Albă, Tighina, Rezina, Otoci, Hotin și Cernăuți. Reședințele care au funcționat în teritoriile cedate au fost retrase în interior în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
reușea să se informeze asupra tuturor mișcărilor trupelor Reich-ului, între altele aflând o informație despre intenția Germaniei de a trimite trupe prin Constanța spre Batumi, circa 15 000 soldați plus încă 3000, ce vor fi „transportați pe calea ferată” de la Tighina până la Tiflis (Tibilisi), pentru a ajunge în Orientul Mijlociu, mai precis în Irak, tentativă care nu a avut loc. Printr-un Raport din 3 iunie 1941, Legația americană semnala la Washington că, la Ministerul Apărării din București, feldmareșalii von Brauschitsch și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că a fost dus la Canal. Am întâlnit și un consătean, învățător, mai în vârstă cu vreo cinci ani decât mine, sublocotenent rezervist, Sorin Popa. După alipirea Basarabiei, până primise ordinul de concentrare, funcționase ca învățător într-un sat lângă Tighina. Făcuse monografia satului, care cuprindea și niște date statistice cu privire la populație. Serviciul de informații al armatei o folosise. Descoperindu-se sursa informațiilor, după intrarea sovieticilor a fost considerat spion și condamnat. Ancheta îi ruinase sănătatea. După eliberarea din 1964 l-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Perevolochna; resturile armatei suedeze au fost luate în prizonierat (2.500 de militari). Această înfrângere a marcat sfârșitul imperiului militar suedez"1. Carol al XII-lea s-a îndreptat spre Turcia, rămânând acolo izolat timp de 5 ani la Bender (Tighina), în Moldova, în apropierea frontierei ruso-turce, sperând ca trupele turce să atace Rusia. Rănit fiind la piept, Carol al XII-lea a reorganizat retragerea trupelor sale prin Europa, din Moldova și Țara Românească (Târgoviște) și prin Transilvania, stabilindu-și cartierul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
vârsta venerabilă de 90 de ani și a decedat după plecarea mea din Suedia, în anul 1994. Alf Lombard s-a ocupat, în activitatea sa, și de timpul petrecut de Regele suedez Carol al XII-lea în Moldova, la Bender (Tighina), unde a stat aproape 5 (cinci) ani, în speranța că îi va convinge pe turci să întreprindă un război împotriva lui Petru I cel Mare al Rusiei spre a se răzbuna, pe această cale, pentru înfrângerea sa și a trupelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a și face curaj în fața comisiei, Josu îl adusese și pe consăteanul său Erezianu Emil, născut în anul 1913. Și acest cetățean dorea încălțăminte și rufărie. Polimeschi Gavril, născut în anul 1894 dorea să se repatrieze în comuna Comrat, județul Tighina. Acest om ar fi putut foarte ușor să se eschiveze plecării în URSS, deoarece trecuse Prutul „...pentru muncă” încă din anul 1942 și nu prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele rușilor, nu mai avea scăpare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prea făcea obiectul repatrierii dar, lucru dovedit, cine ajungea în ghearele rușilor, nu mai avea scăpare! Aici se stabilise în comuna Fălciu, județul Fălciu. Familist fiind, Polimeschi venise la comisie și cu nevasta Maria, născută Gângă în comuna Faraonea, județul Tighina. Potrivit declarației din care cităm, femeia venise în România încă din anul 1934 pentru „...a-și găsi de lucru”. Probabil, după ce a găsit ea, l-a adus și pe bărbatu-său în 1942. La fel ca și Gavril, dorea încălțăminte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
divorțată ori cu soțul plecat la război. În URSS voia să îl treacă și pe fiul său pentru care solicitase numeroase articole vestimentare precum și încălțăminte. Cuplul Alexei și Aneta Tufaniuc, voiau să se reîntoarcă în satul Gălbinița, com. Grădiștea, jud. Tighina. Bărbatul se născuse în 1919 iar femeia în 1922. Pe 3 noiembrie 1944, învățătorul basarabean Ciobanu Constantin domiciliat în satul Ciobalacia, jud. Cahul, semnase o chitanță pentru suma de 8.000 de lei ce-i primise de la Prefectura Fălciu, „...pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de triere atâta așteptau: să dea nas în nas cu presupușii „colaboraționiști”. Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să fie forțați să se repatrieze. Uneori, i-a salvat un document numit „Certificat de cetățenie română”. Au fost, desigur, și cazuri de repatriere voluntară și vom da un singur exemplu. Aculov Ioan, cu domiciliul anterior în satul Bahmutea, județul Tighina declară că a venit în România pe 13 mai 1941 fiind evacuat!!! De cine a fost evacuat? De ruși? România a început războiul de eliberarea a Basarabiei pe 22 iunie 1941! Mai spunea Aculov că în anul 1943 a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sunt cetățeni români. Veniseră în România la muncă în anul 1938 și se stabiliseră „pe moșia D-lui General Gheorghiu din Balta Oii, com. Dragalina”. Nici acești doi oameni nu știau carte. Domiciliul anterior îl avuseseră în com. Dezghingea, jud. Tighina. Tânărul muncitor Țășcanu Vasile (n.1924), originar din com.Hroșilova, jud. Tiraspol, voia să se întoarcă la neamurile lui din aceeași localitate, dacă va fi ajuns vreodată...Având garderoba descompletată, voia ca statul român să-i dea următoarele efecte NOU-NOUȚE
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
început la 25 martie 1944, fusese petrecut tot în comuna Bogdănești de unde, probabil, au fost trimiși sub escortă la Bârlad din ordinul impasibililor ruși încadrați în C.AL.C. Chiar dacă părea a avea un nume rusesc, cetățeanul Bâkov Serghei (1886, Tighina) se declarase a fi român. Față de alții care se plângeau că fusese luați cu sila ba de nemți, ba de armata română, înțeleptul Serghei spusese la acest capitol că venise în țară pe 9 iulie 1944, „fiind evacuat”. Dacă punem
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de care rușilor, de foarte multe ori, nu le păsa!), acest „viticultor” stabilit temporar în localitatea tutoveană Schineni, a fost dus CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și Pricop Ștefanida (1902). Elisabeta Iscenco (1904) dorea să fie repatriată musai la Chișinău, unde avea domiciliul pe str. Ștefan cel Mare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și Pricop Ștefanida (1902). Elisabeta Iscenco (1904) dorea să fie repatriată musai la Chișinău, unde avea domiciliul pe str. Ștefan cel Mare, nr.65. Tânăra de numai 16 ani Rutkovski Anastasia Alexandrovna, venită la Bârlad
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
20 decembrie 1907, Kirovograd, casnică); Pașciuc Alexei (1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1941, copil); Pașciuc Mihail (1942, copil); Melnic Ioan (20 august 1926, Hrasova, Odessa, muncitor); Polijov Nicolae (28 decembrie 1902, Chișinău, brutar); Polijov Ecaterina (20 octombrie 1905, Chișinău, casnică); Bâcov Serghei (25 septembrie 1886, Tighina, viticultor); Bâcov Pelaghia (12 august 1888, Tighina, casnică); Nicolschi Nicolae (14 septembrie 1906, Krasnodar, cizmar); Solcanu Anton (1882, Gura Căinari, muncitor); Gabără Toader (18 februarie 1905, Chișinău, fierar)”, ș.a. Repatrierea celui de-al II lea lot fusese hotărâtă a se face prin punctul de frontieră Ungheni, urmând
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu adresa nr.6129, trimiterea încă unui lot, al III-lea, dar pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
III-lea, dar pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați pe teritoriul românesc din dreapta râului, proveniți exclusiv din Ucraina
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina (1921, studentă); Malai Ioan (1925, Tighina, plugar); familia Rotaru compusă din: Petre (1895, plugar, Tighina), Elisabeta (1897, Tighina), Costică (1938, fiu) și Maria (1940, fiică)”, ș.a. Peste numai trei zile, urma a trece Prutul și lotul al IV-lea compus din 34 de cetățeni, toți refugiați pe teritoriul românesc din dreapta râului, proveniți exclusiv din Ucraina din localități precum
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Anastasia (1915) și Macrina (1925) din Cetatea Albă. Ultima consemnare oficială a unui lot trimis peste Prut a fost la data de 26 septembrie 1945, când cinci cetățeni „sovietici” au plecat la Iași cu trenul personal 6001: „Cora Andrei (1916, Tighina), Emilia Cora (1925, soție) și Sandală A. Cora (în vârstă de trei luni, fiică); Antoncean Nechita (3 aprilie 1908, Orhei), Sevaschi Nicolae (1928, Chișinău)”. Iată-ne ajunși și la sfârșitul acestui scurt serial ce a avut menirea de a readuce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]