1,495 matches
-
alegerea modelului de viață se observă originalitatea subiecților și sinceritatea opiniei lor, exprimate mai ales în jurnalele lor intime. Din acestea se constată adeziunea pentru onestitate și adevăr. În trăirile lor afective se observă constanța stării lor de bucurie, tristețe, timiditate și mai rar cutezanță. Primesc critica justă cu o deosebită înțelegere și reacționează furtunos în fața nedreptății, acuzărilor nejustificate, a ironiilor dușmănoase, însoțind această reacție de o convulsie a vorbirii și o comportare dezorganizată. Lipsa de tact a adulților declanșează la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fi aplicată, ca de altfel și multe altele, cu succes la toți logonevroticii. În unele cazuri, pacientul are nevoie de reorientare psihică. Metoda reeducării Metoda aceasta îi aparține lui Rothe. El vede sarcinile reeducării, în general, în reducerea fricii, a timidității și a obiceiurilor proaste de vorbire ca evitarea unor sunete, mișcări ale membrelor, gesturi cât și în trezirea speranței și a încrederii în sine. Situațiile conflictuale din familie sau atitudinea greșită a părinților pot îngreuia realizarea programului terapeutic. De aceea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu strădanii compensatorii, ambiție exagerată, îngâmfare, lăudăroșenie etc. Nu e de mirare că prin aceasta articulația suferă, fiind frânată sau oprită. Terapia tulburărilor dislalice trebuie, așadar, să țină seama de aceste neajunsuri psihice, luând măsuri pentru înlăturarea lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
copii de 4 ani, 11 copii de 5 ani, 15 copii de 6 ani. Metodele folosite au fost cele clasice. Copiii au fost observați în perioade de timp diferite, pe parcursul a diferite activități, pentru înlăturarea aspectelor accidentale determinate de oboseală, timiditate, emoții, blocaje, s-au purtat discuții dirijate în diferite direcții, cu și fără material ilustrat, s-au analizat produsele activității din clase, (desen, modelaj), au fost aplicate probe pentru cunoașterea vârstei psihologice a limbajului la copiii cu tulburări de limbaj
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de înțelegere a mesajelor verbale, insuficiența abilităților verbale, întârzieri severe în dezvoltarea limbajului, insuficiențe în achiziționarea vocabularului, toată acestea apărând pe fondul unei apatii accentuate, al lipsei de interes pentru activitatea și pentru contactele sociale, al suspiciunii față de adulți, al timidității, emotivității etc. Chiar la cei care posedă totuși niște posibilități de comunicare, se observă mari diferențe între limbajul acestora și al copiilor crescuți în familie. Dacă după vârsta de trei ani, la copilul crescut în familie limbajul situativ cedează tot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și posibilitatea unei înțelegeri coerente). * Sindrom interesând afectivitatea și comportamentul sub forma unui sindrom dismaturativ (puerilism, negativism, enureză), a unui sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri) a unui sindrom de excitație (eretism comportamental, crize coleroase) sau a unui sindrom de inhibiție (timiditate, mutism electiv, inapetență). Sub aspectul întârzierilor în dezvoltarea limbajului, a tulburărilor de pronunție, procentajul copiilor din casele de copii este mult mai mare comparativ cu numărul celor crescuți în familie (80% crescuți în casa de copii 6-7% crescuți în familie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
inadaptare socio profesională a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe negative exercitate de mediul extrașcolar și extrafamilial. b) Influențe ale mediului instituțional și ale relațiilor de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu un colectiv de specialiști în medicină, stomatologie, maxilo-facială, neurologie, psihiatrie, în cadrul căruia logopedul are un status egal și în care se completează și atestă opinii reciproce. Tabloul complex și variat al logopatiilor, dăunător din punct de vedere neuropsihic prin: timiditate, negativism, nehotărâre, închidere în sine, mutism, excitabilitate mărită, instabilitate psihomotorie, complex de inferioritate, etc. este direct proporțional cu o gamă diversă a tulburărilor de limbaj. Considerăm o acțiune extrem de importantă stabilirea psihodiagnosticului, ca un fapt de mare responsabilitate profesională și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
-și contura cuvintele, intonația; citirea normală, cu voce tare; citirea repetată a aceluiași text, care asigură înlăturarea dificultăților și sporește încrederea. În grupă se recomandă citirea în colectiv, în cor, timp îndelungat, care este antrenantă, încurajantă, căci dispare bâlbâiala, înlăturând timiditatea celor timizi. O condiție sine qva non de care depinde succesul este continuitatea: zilnic, zece minute citire și respir, mărind treptat durata până la o jumătate de oră. Înregistrarea pe bandă a citirii logopedului și a logopatului spre a oferi posibilitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
furie, jignire), copilul se află într-o puternică stare de agitație comportamentală, agresivitate, indisciplină, inadaptabilitate, așa cum îl găsim definit și în dicționarul Lafon. Toate aceste manifestări nevrotice și psihonevrotice: anxietate, obsesii, fobii, la care se adaugă reacții depresive, hiperemotivitate și timiditate, pe fondul unei astenii nervoase, au alterări de traseu electro encefalografic care reflectă tendința de disritmie. Autori de seamă: Robert Kenedy și Ana Kar, Arhanghelski, Florenskaia, Smirnov, Păunescu C. etc. indică tratarea balbismului ca sindrom aparte și nu ca simptom
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mijloc de învingere a convulsiilor. Exemple: se mișcă de pe un picior pe altul, închid des pleoapele, dau din mână etc. Toate acestea tulbură cursul logic al ideii, apare incoerența vorbirii, cât și un caracter primitiv al stilului limbii ca și timiditate în exprimare. O curiozitate este că în condiții de zgomot mare, bâlbâiala dispare deoarece se sustrage atenția de la bâlbâială. Se recomandă înlăturarea condițiilor care agravează bâlbâiala: atitudinea celor din jur (ironia, compătimirea, intimidarea, bătaia, neînțelegerea, oboseala); supraîncărcarea; vorbirea în inspirație
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pleci imediat.” Construcția ascunde, în fond, un imperativ, atenuat, mai întâi, prin prezentul unui verb „ajutător”: „Te rog să pleci”, și apoi prin viitorul aceluiași verb ajutător: „Am să te rogsăpleci.” Viitorul verbelor de „solicitare, rugare” exprimă un prezent al timidității și al modestiei: „Monșer, te superi dacă te-oi ruga să-mi dai batista dumitale?” (I.L. Caragiale) Structura morfologică Viitorul I cunoaște, în limba literară, două forme sinonime, amândouă cu structură analitică: una, cu auxiliarul a voi (a vrea) în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Conjunctivul urmează, în majoritatea situațiilor sintactice, optativul, dar poate și lipsi: „- Arză-te-ar focul de ticălos, c-așa te-am apucat și așa o să te las...” (D. Zamfirescu) • Întrebuințat cu valoare de indicativ (prezent), optativul exprimă modestia, politețea sau timiditatea vorbitorului: „- Drăguță, dacă nu te superi, m-aș ruga... încă un pahar cu apă...” (I.L. Caragiale) „-Uite ce e, drăguță, dacă nu te superi, te-aș mai ruga pentru un pahar cu apă...” (I.L. Caragiale) „- M-aș hi rugat la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
le telefonezi din nou?” (O. Paler), „O mai fi trăind? S-o fi măritat cu altul? Habar n-am.” (B. Fox, 95), „Dacă erau ei la telefon?” (O. Paler), „N-ai vrea să vorbești cu el?.. mi se adresează cu timiditate învățătorul Selim.” (B. Fox, 258), „Să fi fost pentru că omul era așa de fermecător de trist?” (M. Caragiale) Prezența sau absența atitudinii afective a subiectului vorbitor în transmiterea conținutului semantic al mesajului se concretizează în dezvoltarea a două variante ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pericol. În schimb, dacă stă pe scaun cu genunchii mult îndoiți dă dovadă că este pregatită pentru acțiune. Poziția șezând cu coapsele îndepărtate denotă dorința de a sta comod indiferent de impresia pe care o faci celorlalți. Lipirea genunchilor indică timiditate și nesiguranță, este poziția elevului și a subordonatului neajutorat. Când stau picior peste picior, bărbații își plasează de obicei unul dintre picioare în poziție orizontală, conferindu-i astfel o funcție de barieră. Femeile stau picior peste picior în poziție strânsă și
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
obicei unul dintre picioare în poziție orizontală, conferindu-i astfel o funcție de barieră. Femeile stau picior peste picior în poziție strânsă și dacă simultan, țin și brațele încrucișate dezvăluie faptul că nu doresc să converseze. Împletirea gambelor este semn de timiditate și poate arăta că se încearcă un semn de frustrare. La bărbați un înțeles asemănător îl are încrucișarea gleznelor, gest de reprimare a unei atitudini negative. După cum s-a putut ușor constata, marea majoritate a manifestărilor mimico-gestuale trecute sumar în
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a copilului. Consecințele psihologice ale izolării nu vizează doar întârzierea în planul socializării, ci și apariția timidității excesive, a neîncrederii în forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în atenție ideea că trăsăturile
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
copiilor, Ștefaniei, fraților... Diferențele dintre oameni nu țin atât de inteligență, cât de tupeu și de bun simț, de modul cum se descurcă și cum îi cenzurează sau nu caracterul. Diferențele țin de rușinea de sine, de îndrăzneală sau de timiditate... A fost întotdeauna greu să ne recunoaștem - la un moment dat - propriile neputinți? Permanenta preocupare pentru adaptarea la schimbările externe nu ne permite să trăim în profunzime. Trăirile negative - egoismul, ura, invidia, gelozia - sunt (doar) niște poveri. Când îl evaluăm
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
ghiocei și albăstrele. Soarele ne zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure culoarea trandafirilor. Zumzetele gâdilitoare ale albinelor dau semn că florile și-au deschis petalele colorate. Crinii palizi își desfac petalele abia când razele soarelui le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum minunat în urmă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în realizarea activității, cu ajutorul învățătorului. Este etapa în care elevii execută mișcările explicate și demonstrate de învățător. În
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
sau rural. La unii dintre aceștia din urmă în sit uația în care au fost școlarizați în mediul urban (fiind crescuți de către bunici la țară până la înscrierea în clasa Iă am întâlnit dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale pe motiv de timiditate și o insuficientă antrenare în operarea logică. în schimb, ei sunt mai conștienți de datoria îndeplinirii sarcinilor școlare, se supun mai ușor disciplinei pretinse în clasă și școală. Se adaptează mai ușor acei copii, mai ales dacă există frați și
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
aceleiași teme. Sandu care nu o cunoaște încă pe Irina, are un comportament tipic feminin. Stă în fața oglinzii ore întregi pentru a-și construi o „poză”, își schimbă hainele de câteva ori pe zi, se pudrează. Acest comportament trădează o timiditate care îl împiedică să se apropie de o fată. Sandu teoretizează chiar seducerea urâtelor: „Vorbeam cu fetele urâte. Curios, ca să intru în vorbă cu ele, nu simțeam nici o emoție... Față de o urâtă eram incapabil să mă angajez în vreun fel
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în persoana iubețului Don Juan. Freneticul erou reprezintă însuși simbolul nestatorniciei și al afectivității ambulatorii.” <footnote Al. Protopopescu, op. cit., p. 98 footnote> Sandu din O moarte care nu dovedește nimic recurge la imaginea lui ca la o idealitate insurmontabilă: „O timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul pas, să îndrăznesc să mă apropii de o fată fără recomandație prealabilă și îndelungi preliminarii, timiditate care - vedeam cu ciudă - îmi întârzia planurile, însă în același timp mă și consola (...) Și exclamam ridicol-ridicol pe
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Sandu din O moarte care nu dovedește nimic recurge la imaginea lui ca la o idealitate insurmontabilă: „O timiditate dezastruoasă mă oprea să fac primul pas, să îndrăznesc să mă apropii de o fată fără recomandație prealabilă și îndelungi preliminarii, timiditate care - vedeam cu ciudă - îmi întârzia planurile, însă în același timp mă și consola (...) Și exclamam ridicol-ridicol pe care-l credeam atenuat, deoarece îmi dam seama de prezența lui: Nu voi fi niciodată un Don Juan.>>” Anton Holban are vocația
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
la gen (ca și la orice diferea de ideologia oficială) nu se putea dezvolta o conștiință de sine feministă, alături de alte „isme” specifice societăților libere. Iar când acest fel de dezvoltare este și posibil și necesar, apare un soi de timiditate și de teamă. Este greu să te identifici cu o ideologie, pe deasupra „marginală” într-o societate aflată în adolescența (dacă nu în pubertatea) democrației. Poate nu este nevoie să o faci explicit. Este de preferat să acționezi ca o feministă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]