1,430 matches
-
o "clasa de forme, prezența numai în unele limbi, caracterizată prin capacitatea de a manifesta simultan trăsături de cuvinte autonome și de forme lipsite de autonomie; ocupă o poziție intermediară între morfemele mobile și cuvintele de sine stătătoare. Că parametru tipologic cliticele pronominale, în limbile în care există, separă două categorii de limbi: limbi în care apar în distribuție complementară cu pozițiile de subcategorizare (este cazul francezei), unde cliticele pronominale se leaga obligatoriu de o categorie vida, apariția lor excluzînd ocurenta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Language Universals and Linguistic Typology. Syntax and Morphology, The University of Chicago Press, Chicago, 19811, 19892. V. și Georg Bossong, Bernard Comrie European Research Projet Typology of Langues în Europe, Mouton de Gruyter, 1998 (vezi Proiectul EUROTYP, care viza descrierea tipologica a limbilor europene). 189 Pentru numeroase alte clasificări ale universaliilor și de tipologie a limbilor, cu exemplificări, v. bibliografia specială. V și http://wwww.typo.uni konstanz.de/ archive. 190 Eugeniu Coșeriu, Lingvistică textului că hermeneutica a sensului, traducere din limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
popor de dincolo de Eufrat". 262 V. stud. Cushitic and Omotic, în vol. Lionel M. Bender et alii (editori), Language în Ethiopia, Oxford University Press, Londra, 1976, pp. 34-53. 263 Pentru o prezentare detaliată v. Nadia Anghelescu, Limba arabă în perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 121-131. 264 A fost avansată și idea că limbile afro-asiatice ar fi fost într-o fază mai veche limbi aglutinante care s-ar fi transformat apoi în limbi flexionare (v. Giovani Garbini; Olivier Durand
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Moscova, 1991; Serghei A. Starostin, Anna V. Dybo și Oleg A. Mudrak, Etymological Dictionary of the Altaic Languages, Brill Academic Publishers, Leiden, 2003. 280 Limba pe care cei mai mulți dintre lingviști o consideră o limbă izolată, desi din punct de vedere tipologic este apropiată de limbile altaice, paleo-siberiene sau austro-asiatice. 281 V. Lars Johanson, Éva Ágnes Csató (editori), The Turkic Languages, Routledge, Londra, New York, 1998; Lars Johanson, Discoveries on the Turkic Linguistic Map, Svenska Forskningsinstitutet i Istanbul, Stockholm, 2001. 282 V. vol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sensul că «intertextualitatea este pusă în scenă nu numai prin coexistența unor limbaje diferite, ci și prin coprezența unor durate distincte; textele și/sau imaginile provin, nu o dată, din epoci depărtate pe axa timpului, iar apropierea/asocierea lor tematică sau tipologică are rolul de a restitui imaginea unui «câmp» cultural în care frontierele și-au pierdut stabilitatea și importanța.(...) Coexistența limbajelor și duratelor răspunde unui imperativ major școlii contemporane.» <endnote id="3"/>. Dar specificul literaturii, în care «toate științele sunt prezente
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
afirmă superioritatea unor categorii sociale asupra altora, în baza rasei, a apartenenței la o anumită cultură sau a deținerii unui anumit statut social. Taxonomia limbajului politic poate fi extinsă, dacă luăm în calcul dimensiunile situației de comunicare, dar multiplicarea inventarului tipologic nu poate eluda existența unor trăsături comune care-i conferă specificitate între celelalte forme de manifestare ale limbajului, caracteristice altor domenii de cunoaștere. 1.6. Identitatea limbajului politic În funcție de domeniile de cunoaștere în care este utilizat, distingem o varietate de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu prin proiecție interpretativă, recitind literatura predecesorilor prin orizontul justificativ al operei eminesciene. Aplicarea aceleiași grile de lectură în cazul publicisticii eminesciene permite identificarea unor puncte de convergență, a unor zone de afiliere, "căci Iorga, Pârvan sau Arghezi se repercutează tipologic asupra lui Eminescu, tot atât, cât acesta din urmă asupra predecesorilor săi de la 1848"182. Urmând generației pașoptiste, Eminescu se înscrie într-o tradiție stabilind în același timp noi coordonate de dezvoltare scrisului jurnalistic românesc, prin primenirile tematice și de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de lume și semeni. "Discursul critic din publicistică și din poezii reflectă aceeași atitudine fundamentală față de societate și diferă numai mijloacele prin care se comunică"232, afirmă D. Vatamaniuc. Continuator al generației pașoptiste, Eminescu este inserabil din punct de vedere tipologic alături de gazetari ca Cezar Bolliac, considerat primul nostru jurnalist profesionist 233, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, de care îl apropie pasiunea pentru publicistică și elocința demonstrativă. Gazetarul însuși se va compara cu Cezar Bolliac în ce privește anumite consonanțe de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
secolul al XIX-lea. Un alt curent de interpretare este reprezentat de analiza contrastivă a creației literare și a celei publicistice eminesciene, în scopul identificării zonelor de suprapunere și a contaminărilor pe care le manifestă acestea. Fără a epuiza inventarul tipologic al abordărilor publicisticii eminesciene, considerăm că se impune un demers de re-contextualizare a articolelor semnate de Eminescu în presa vremii și renunțarea la atitudinile extreme, de adulare, respectiv de detractare, a tot ceea ce a dat pana lui Eminescu. Credem că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și social. Primul capitol, Drogurile - cadru general de analiză și delimitări conceptuale, cuprinde operaționalizarea conceptelor de drog și dependența de drog. Al doilea capitol, Droguri licite, droguri ilicite. Particularități și estimări ale consumului de droguri în Europa, face o analiză tipologică a drogurilor întâlnite în traficul ilicit, a principalelor droguri legale și a efectele acestora asupra consumatorilor. Capitolul al treilea, Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri, prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au folosit teste de articulare formate din vocabular-imagini cât mai apropiat înțelegerii copilului în raport cu vârsta, mediul și posibilitățile psiho-individuale, în așa fel încât, fiecare fonem să existe în cuvânt în poziție inițială, medială și finală, metodă relevantă pentru o cercetare tipologică, după Müller et al. (117; p.177). Cuvintele sunt pronunțate cu nasul deschis și închis notându-se prin transcriere fonetică schimbările fonetice obținute prin obturarea nasală pentru a fi comparate înainte și după operație, înainte și după reeducare. Se notează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
auditivă și dezvoltare psihică normală. Investigațiile s-au efectuat cu ajutorul mai multor probe: după Muller Ch. et.al. (1974): a) textul de articulare, format din vocabular-imagini desemnate prin cuvinte care conțin fonemul respectiv (inițial, medial și final), relevant pentru o cercetare tipologică; b) realizarea fonologică în vorbirea spontană, în sfera conversațională (întrebare și răspuns); c) probă de recitare sau citire; d) proba de repetare a întrebărilor (117; p.177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
religioase a Ortodoxiei 5. O explicație pertinentă constă în faptul esențial că Occidentul este impregnat de spiritul aristotelismului nu numai la nivelul teologal, ci și la nivelul structurii formelor sale de viață. Cu alte cuvinte, întreaga civilizație occidentală se fundează "tipologic pe înțelegerea aristotelică a raporturilor dintre act și formă". De aici rezultă diferența primordială dintre Răsărit și Occident. Virtualității Răsăritului, a posibilității de manifestare a "lăuntricului" i se contrapune actualizarea Occidentului, a exprimării urgente a exteriorității 5. Comprehensiunea rolului preeminent
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Griffiths, 1971; Hough și Fainsod, 1979; Schapiro, 1968], China [Pye, 1972; Melis et. al. 1980; Gibelli și Weber, 1983] sau alte țări comuniste din Europa de Est, sunt posibili candidați pentru acest model. O analiză mai aprofundată permite observarea unor deosebiri ulterioare, tipologice, în măsură să identifice aspectele caracteristice din diferite țări [Johnson, 1970; Farrell, 1970]. Se poate vedea mai bine cum, în anumite țări din Europa de Est, încercarea de a construi regimuri de mobilizare falimentare (în parte sau în întregime), a dat naștere
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
compus �n perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea pe care o va avea Papă, instalat �n cabinetul s?u de lucru, �n partea de sus a palatului. Curtea de la Belvedere, care e inovatoare prin asocierea referin?elor tipologice ?i simbolice ale Romei antice cu un program prestigios ?i un sit dificil la scar? urban?, anun?? anumite scenografii urbane, precum Pia?a Spaniei, la Romă (secolele XVII-XVIII). Istoricismul este de acum o metod? de crea?ie arhitectural? perfect opera-
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
J.-F. Cuvilli�s; a?a stau lucrurile la Bibliotecă imperial? de la Viena (1723-1735) de Fischer Von Erlach, sau la bibliotecă aba?iei Schussenried (1754-1761), una dintre foarte numeroasele biblioteci m?n?știre?ți care fac obiectul unei abord?ri tipologice marcate. O alt? tr?s?tur? original? a practicii arhitecturale �n teritoriile barocului germanic const? �n organizarea muncii. Arhitectul este �ns?rcinat cu planurile. El este un intermediar �ntre ?eful lucr?rîi � care-l consider? un �nalt func?ionar � ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un alt de-mers, �mbog??it la sursele ra?ionalismului anilor �20 cu unele utopii ale lui Boull�e (secolul al XVIII-lea), cu purismul lui Loos, cu stranietatea picturilor �metafizice� ale lui Chirico ?i mai ales cu o analiz? tipologic? rigu-roas? a arhitecturii urbane tradi?ionale. Acolo este �realismul� demersului s?u, sus?ine Rossi. El face din această o aplică?ie strict? �n imobilul complexului de locuin?e Gallaratese 2 (Milano, 1970-1973), o arip? de 182 m pe portic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
școlară, ca scop al acțiunii de formare a individului, devin coordonate ale dezvoltării personalității; în plus, conceptul de diferențiere a instruirii relevă caracterul de sistem al multiplelor modalități susceptibile de a face ca activitatea de învățământ să fie adecvată trăsăturilor tipologice sau individuale ale elevilor, conferindu-i valoarea unei veritabile strategii de organizare și desfășurare a activității de instrucție și educație. 6.4. învățarea prin cooperare și școala incluzivă Activitatea de învățare prin cooperare are la bază o strategie de instruire
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
al sistemului și șefilor lui, apoi al executanților și colaboratorilor. Circulă de altfel și un alt mit sau, dacă vreți, un semi-mit, al vinovăției colective. Repet: nu există boli, ci numai bolnavi. Dar tratatul de medicină, care procedează categorial și tipologic, nu recunoaște decât boli. O rea conștiință a (pseudo) colaborării și o falsă conștiință a (pseudo) rezistenței caracterizează acest climat moral, una din rănile interioare cele mai profunde și mai grave pe care ni le-a produs regimul totalitar. Cum
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ilustrare a unei situații generale. Ierarhiile se modifică și ele. Cioran devine numai un exemplu în plus, de o oarecare notorietate, într-adevăr, dar nu mai mult. Totul se proporționează și se reduce la scară. Categorialul invită deci la luciditate tipologică și, mai ales, la modestie. Situație subtil ironică, în același timp, de care amintește și Sorin Antohi. Locul, sau mai bine spus, atelierul unde se operează această sinteză, este un foarte bogat aparat de note. Erudiție, bineînțeles, dar și ceva
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
virilă, care-i este proprie în adevăr, exteriorizând-o însă fără stridențe, de o manieră sportivă și mondenă"9, deși "emanația de senzualitate" pe care Călinescu o pune pe seama simbolului șarpelui din viziunea gnosticilor, "o vizează îndeosebi pe Dorina, corespondentul tipologic al lui Egor"10), Ovid S. Crohmălniceanu ("simbolul bărbăției"11) și că semantismul său transpare în lexemele alcătuitoare: Matei Călinescu, Ștefan Borbely și Lăcrămioara Berechet (cu perspective de interpretare diferite). Eugen Simion remarca în romanul Lumina ce se stinge semnificația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semiotică, raportarea la semiotică făcând din stilistică o disciplină integrativă, unificatoare, generală și poate fi considerată o metodă unificatoare de analiză a textului literar. Ileana Oancea propune o lectură stilistică a poeziei, înțeleasă ca meditație asupra poeticității, vizând o interpretare tipologică, integratoare, care să nu piardă totuși sentimentul unicității experienței estetice, ca experiență profund existențială. Totodată, "infuzia de creativitate" pe care o presupune critica stilistică, "dezvoltând subtextual un sens teoretic despre literatură, face din ea o ipostază importantă a hermeneuticii ca
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
specializată este expresia unui demers euristic, formată în baza interdependenței a numeroși factori de natură culturală (aparținând culturii și civilizației greco-latine, arabe, culturii și civilizației franceze și, mai recent, culturii engleze) ,filologică (filologie clasică, limbi moderne, uneori diferite genealogic și tipologic), lexico-semantică, științifică etc. Servește întotdeauna un limbaj neutru sub aspect stilistic și respectă principala caracteristică a lexicului specializat, precizia, spre deosebire de trăsătura deschis a metaforei lexicale. Dacă sub aspect denotativ, metafora specializată este un termen univoc, din perspectiva demersului euristic nu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
comun și lexicul specializat din domeniul Internetului în limba engleză - ca limbă-sursă, relația dintre trunchiul comun dat de limba-sursă și baza semantică de echivalare - din limbile-țintă formează baza argumentației noastre. Limbile utilizate în cercetare sunt diferite sub aspect genealogic și tipologic. Trei sunt ramurile lingvistice: ramura germanică, ramura limbilor romanice și ramura fino-ugrică. Limbile corpusului selectat pentru cercetarea ocurențelor termenilor de Internet sunt: limba engleză (limbă-sursă) și limbile franceză, italiană, spaniolă (cu variantele utilizate în Mexic și Argentina), portugheză, română, maghiară
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]