2,401 matches
-
ferm dezacordul față de suspendarea În Republica Moldova a P.P.C.D. și această măsură abuzivă o va aduce la cunoștința Parlamentului European. 9.III. Ec. Dan Ioan Satu Mare. Ne asigură de tot sprijinul pentru difuzarea de cărți la școlile din satele din nordul Tisei. Cu deosebită amabilitate ne-a facilitat legătura cu Asociația „George Coșbuc” din Transcarpatia. 27.III. Prof. Dr. P. Caraman, Filiala Iași a Academiei Române. După o evocare a luptătorilor pentru Unirea Basarabiei cu care ilustrul său părinte Prof. P. Caraman a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Capitalism de cumetrie Cuvânt înainte Ce ai, domnule, cu Nicolae Manolescu? Mă întreabă în cor profesoarele de liceu din București. Și nu numai profesoarele din București, dar și din toată România (de la Nistru pân’la Tisa...). Și nu numai profesoarele, dar și profesorii, studenții, militarii, minerii, bodyguarzii de la Cotroceni, precupețele din Piața 1 Mai, băutorii de bere de la muzeu, cei care beau vin și votcă la Casa Verdi, adică toți cititorii României literare, ba chiar și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
bogăție sonică extraordinară, care explică treapta nebănuită la care s-a ridicat poezia română, vrednică de orice mare literatură. Dialectul toscanic al limbii române îl constituie dialectul muntean, dacă se poate spune astfel, întrucît poporul și limba română între Nistru, Tisa și Dunăre se înfățișează cu o unitate neîntîlnită nicăiri în Europa la alte popoare. Muntenia pune o anume sobrietate fonetică și sintactică, dar Moldova și Ardealul aduc fineța nuanțelor, arta emisiunii sonice, savoarea. Graiul moldovenilor e literar de la sine. Așa-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și criminale. Probele arheologice descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici și altele sînt numeroa- sele vetre ale veșnicie noastre știute dar ascunse în umbra unor interese meschine sau a unor ideologii deșarte care ne-au mutilat grav identitatea națională. În anul 1961 s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
nu-me comun, Atlantide... Au fost așezate pe cer și au primit numele de Pleiade.” Diodor în altă parte a scrierii numește Marea Neagră cu cuvîntul Ocean, iar Atlas care a primit domnia lîngă Ocean, era în fapt regele toriștei mioritice de la Tisa pî-nă la Don. Din aceste ținuturi înnegurate de uitare și răutatea oamenilor, s-au bulucit către miază-zi roiuri de urdii zburdalnice și prădalnice iar isprăvile lor se găsesc în mulțimi de legende păstrate în scrierile anticilor. Revin iarăși la textul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lor Filipoi Enia pentru că eu am refuzat să merg, să-l respectăm și să-l (re)cunoaștem ca badi(frate mai mare). Am luat carele și am dus femeile de lîngă rîu(Istru) pentru a înceta răgetele(vaietele). Geții de pe Tisa din grupa(neamul) Gorin tare au pălit(tăiat) cu săbiile și i-au lăsat să-i ia putrezeala pe cîmp. Acești geți l-au încătușat pe Tibiso și au omis să-l dea marelui Filipoi cu care s-a ajuns
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele de astăzi ale României întregite. El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându-i un monument în capitală, durăm un altar al cultului recunoștinței față de cel mai mare geniu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
simpli lansatori de curente dadaiste sau expresioniste, ei s-au identificat cu însăși viața neamului, întrupând în forme lapidare și eterne suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și făcând-o pururea trează. Dacă misiunea scriitorului nostru în trecut a fost să pregătească și să deștepte o conștiință națională pentru înfăptuirea marelui vis românesc, rostul scriitorului de azi este de o tot așa de mare
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Azi, tot Neamul Românesc, de la Tisa și până dincolo de apele Nistrului, luptă pentru supraviețuire. Trăim zile sfâșietoare. Să nu mai fim români, vor dușmanii. Întrebăm pe prigonitorii și asupritorii noștri, cei de un sânge, de ce ne-au ucis și de ce ne prigonesc continuu? Și până când ne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
balade, unele constituind o noutate (Năzdravanul, Fata fetelor, Hore despre cei doi frați, Gheorghe și Iosif, Roșmon crai), numeroase doine, strigături, chiuituri, precum și colinde sau descântece. Culegerea, rezultat al cercetării unei singure localități, Biserica Albă, așezată pe malul drept al Tisei, are o dublă importantă, prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care se aud”. Comentatorii au lăudat, la apariție și mai tarziu, preocuparea lui Ț. pentru surprinderea unor particularități dialectale, ceea ce are
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
puternic la noi, cei din Maramureș, datorită faptului că s-a Încercat o alipire a Maramureșului istoric de către Ucraina... Aveau interese mai ales strategice pentru vremea aia, că era o cale ferată care intra În România În zona Câmpulung, la Tisa... mergea aproape 60 de kilometri și la Valea Vișeului intra din nou... Și ei vroiau ca partea asta, linia dublă, să facă frontiera pe cununa munților: Oaș, Gutâi, Țibleș, Pietrosu. Mai ales că aveau motive, că erau aici câteva localități
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după război? După ’44-’45, când armata sovietică a ocupat Ardealul, Într-adevăr s-au creat niște situații extraordinar de interesante și chiar cu repercusiuni destul de urâte... Ce anume? În ’45, un oarecare Odoviciuc 1, un pilon al sovieticilor dincolo de Tisa, a Încercat să alipească o parte a Maramureșului de Ucraina subcarpatică, cum era denumirea... Și sigur că aci a izbucnit imediat o revoltă populară care-a cuprins Întreaga zonă, de la Borșa la Gutâi și de la Huta la Sighet. Adică, practic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mare, Întrucât a slăbit intenția ucrainienilor. Pe de altă parte, acum a fost arestat un grup de intelectuali din masa de oameni, vreo 46 dintre ei, că restul s-au retras... Ăștia au fost duși la Umbar, o Închisoare dincolo de Tisa, nu departe, la vreo 60 de kilometri, În care au stat vreo patru-cinci luni de zile, după care i-au eliberat și au venit acasă. Sigur că ei, când au venit de-acolo, le-au povestit elevilor ce-au văzut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
330-331, 337, 339-340, 342-343, 348, 357, 372 Budapesta 228, 307 Budești 159, 161, 163-164 Buitur 36, 151 Buzău 52, 71, 338, 356 C Calafat 159, 338 Călărași 21 Călimănești 324 Cămara 164 Câmpina 43, 257 Câmpulung 305, 332 Câmpulung la Tisa 160 Câmpulung Moldovenesc 241 Canal 31, 57, 62-63, 65, 6770, 74, 79, 110, 133-135, 163, 168, 174-177, 186, 216-219, 225, 239, 311, 323 Capul Midia 129, 136, 210, 218 Caracal 72 Carei 25, 249, 285, 293 Cauaș 293 Cavarna-Caliacra (Bulgaria
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
163 Jupiter 109 K Kremlin 311 L Lacu Sărat 80 Lancrăm 125, 128 Lasalette 264 Lăpușul Românesc 181 Leordina 163, 164 Leș 78 Letea 225 Londra 312 Luciu-Giurgeni 121, 272, 280, 284, 310, 316-318, 364-367 Lugoj 179, 187-188 Lunca la Tisa 188 M Macea 72 Magra 41 Măcin 95, 104-105 Mamaia 87, 90, 135, 217 Mangalia 107 Mărașu 366 Mediaș 214, 271 Miercurea Ciuc 40, 45-46, 49, 247, 261-265 Miersig 78 Ministerul de Interne 57-59, 66-67, 128, 221, 229, 252, 256, 260-261
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia înaripată și luminoasă din Cântarea României, profeția lui Dimitrie Bolintineanu, încercarea eroică și îndrăzneață a lui Mihai Viteazul sunt astăzi adevăruri, încă puțin și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel Bătrân, vor fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup de țară. Fericită zămislire datorată nu atât dreptului de cucerire prin sabie, cât conștiinței deșteptate a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Alexandru Ioan I nu poate să moară! Nu lacrămile acelora cari sunt aci vor putea dovedi aceasta, ci lacrimile tutulor; lacrimile unui po por întreg; lacrămi ce se varsă de oriunde se vorbește românește. De la Carpați până la Marea Neagră și de la Tisa până la Nistru nu este hotar politic pentru tristeța ce se poartă de soția lui Alexandru Ioan I. Și acum, după ce biserica a zis vecinica pomenire în spiritul lui Alexandru Ioan I, vecinica Lui amintire în spiritele noastre nu se va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
, Constantin Th. (19.II.1939, Tisa, j. Bacău), poet și editor. Este fiul Mariei (n. Dumitru) și al lui Toader Ciobanu, țărani. Absolvent în 1957 al Școlii Normale din Bacău și în 1962 al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, este profesor la liceele „Grigore C.
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
pe nemți să iasă cu totul din oraș, astfel încât în Carei nu s-a tras un singur glonț. Atunci am fost chemați la Statul major noi, voluntarii, și am fost decorați, pentru că pierderile puteau fi foarte mari. Apoi am trecut Tisa, adică am participat la forțarea Tisei, și am ajuns până în munții Tatra, unde am fost din nou rănit, însă de un neamț de data asta. Zăpada era de un metru și ceva. La data aceea eu, cum mergeam cu plutonul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din oraș, astfel încât în Carei nu s-a tras un singur glonț. Atunci am fost chemați la Statul major noi, voluntarii, și am fost decorați, pentru că pierderile puteau fi foarte mari. Apoi am trecut Tisa, adică am participat la forțarea Tisei, și am ajuns până în munții Tatra, unde am fost din nou rănit, însă de un neamț de data asta. Zăpada era de un metru și ceva. La data aceea eu, cum mergeam cu plutonul (că eram comandant de pluton), de după
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
detaliu: cazanul devine clopot de biserică, frigarea e transformată în orologiu de biserică, scaunul în amvon de predicator, patul în stal ("în care oamenii și dorm"). Când Filemon, care dorește să devină pastor este la bătrânețe transformat împreună cu Baucis în tisă, ei devin obiect de venerare din partea poporului până când pastorii următori, care au nevoie de lemn, îi taie ca să-i pună pe foc. Umorul este aici greoi, ceea ce nu diminuează influența lui în Germania unde Swift este imitat în mai multe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sistemul de fortificații Focșani/ Nămoloasa/ Galați și 2. Carpații Orientali/ Carpații Meridionali - erau acum în mâinile inamicului în cea mai mare parte, făcând posibilă o înaintare foarte rapidă și fără mari probleme pentru Armata Roșie până în centrul Transilvaniei și aproape de Tisa. Poate și mai importantă era pierderea zonei petroliere Ploiești-Prahova, cea mai importantă din Europa la momentul respectiv. După 23 august 1944 situația aprovizionării cu carburanți a Germaniei era de-a dreptul disperată. Albert Speer, responsabilul industriei de război germane, nota
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
își arătase nemulțumirea și la sfârșitul lunii octombrie 1944, când o întreagă divizie românească, a 4-a infanterie, comandată de generalul Platon Chirnoagă, viitor ministru de Război în „Guvernul Național Român” de la Viena, căzuse în captivitate germană la Szolnok, pe Tisa. Armatele române aflate pe front aveau oricum lipsuri majore, fiind în plus tratate prost de către sovietici, care le supuneau la eforturi mari în raport cu forța lor. în parte așa se explică pierderile umane foarte mari pe care le-au suferit românii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al așa-numitei echipe legionare a „spărgătorilor de fronturi”, a apărut `n martie 1945 `n Bucovina și a preluat comanda grupului comandat de Alexandru Șutea, stabilindu-și centrul de rezistență pe muntele Argestru, `n regiunea forestieră de pe valea r`ului Tisa. `n afara lui Găină și a lui Șutea, devenit ajutor-șef, din Germania mai sosiseră Aurel Gherase, radiotelegrafist, Ion Macovei, Ilie Țintă, Ion Radu (avea să moară `n timpul unei ciocniri cu jandarmii) și un oarecare Mitu, neidentificat, venit din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Editura Gordian, Timișoara, 1994, p. 29). Florin Müller, „Tentative de rapt teritorial și de sovietizare a regiunii Maramureș `n anii 1944-1945”, Revista istorică, nr. 7-8/1993, pp. 699-709; Gheorghe I. Bodea, „`ncercări de anexare forțată a Maramureșului din st`nga Tisei la Ucraina Sovietică, octombrie 1944-mai 1945”, `n Maramureș, vatră de istorie milenară, Editura Dragoș-Vodă, Cluj-Napoca, 1998, pp. 173-207. Anton Rațiu, Cumplita odisee a grupului Lucrețiu Pătrășcanu. Adevăruri dureroase, vol. I, Editura Gestiunea, București, 1996, pp. 132-135. Comunist din ilegalitate, Anton
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]