4,316 matches
-
mai 1953, aproape sigur cu destinația Râmnicu Sărat, pentru anchetă. A fost și el condamnat și executat în decembrie 1954. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Instantanee macabretc "Instantanee macabre" Ingeniozitatea macabră a acțiunii de la Pitești și Gherla a produs elemente de tortură fizică nemaiîntâlnite în spațiul carceral românesc. Pentru a ne face însă o idee precisă despre condițiile în care s-au desfășurat schingiuirile, trebuie să luăm în considerare toate aspectele regimului de detenție uzitat în această perioadă. Astfel, nu e deloc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acest scop în tinetă. Țurcanu obișnuia să scoată măselele și dinții din gură prin lovirea cu vârful bocancului, ca la rugbi, prin fixarea capului victimei. Fostul său rival, Alexandru Bogdanovici, a fost cel care a îndurat cel mai mult această tortură, el murind, în aprilie 1950, fără nici un dinte în gură. Au rămas cunoscute și lovitura la ficat a lui Dan Diaca ori izbirea cu capul a plexului victimelor, procedeu folosit de Gheorghe Roșca. Mijloacele de tortură fizică nu erau însă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cel mai mult această tortură, el murind, în aprilie 1950, fără nici un dinte în gură. Au rămas cunoscute și lovitura la ficat a lui Dan Diaca ori izbirea cu capul a plexului victimelor, procedeu folosit de Gheorghe Roșca. Mijloacele de tortură fizică nu erau însă unicele metode de schingiuire a deținuților. Un important rol l-au avut metodele psihice, în mod evident studiate de către inițiatori înainte de a fi aplicate. Sursele de tensiune erau multiple: în primul rând, după cum am mai menționat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ascuțit poziționat sub ceafă. Buracu spune că, la un moment dat, a încercat să se sinucidă lăsându-și cu repeziciune capul în jos spre obiectul ascuțit, dar agresorul său i-a intuit mișcarea și a retras la timp instrumentul de tortură 1. Încercările de sinucidere au fost destul de frecvente, însă aproape toate s-au soldat cu eșecuri, din cauza atenției deosebite manifestate de agresori. S. a încercat să-și suprime viața înghițind un ciob, dar, nereușind, a fost forțat de planton să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
selectate victimele? De ce a fost ales ca nod central Piteștiul, un penitenciar relativ mic? Cum poate fi explicată atitudinea acelor agresori care au aderat de bunăvoie la acțiune? Care a fost rolul lui Eugen Țurcanu și cine inventa metodele de tortură? În fine, au fost atinse obiectivele inițiatorilor sau nu? Vom încerca să redăm părerile celor care au scris despre întâmplările din Pitești și Gherla legate de aceste întrebări înainte de a ne formula propriile concluzii. Virgil Ierunca vorbește despre Pitești ca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
chinezesc, relatată de Dries van Coillie în J’ai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau în carne, lingerea mâncării cu limba, amenințarea hrănirii cu excremente, mărturisirea de crime. Totuși, tortura nu era continuă și nici de o intensitate atât de mare ca la Pitești. Evenimentele povestite de van Collie au avut loc între 1951 și 1954, adică la scurtă vreme după Pitești. Altă mărturie este cea a lui Jean Pasqualini
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avut loc între 1951 și 1954, adică la scurtă vreme după Pitești. Altă mărturie este cea a lui Jean Pasqualini, în colaborare cu Rudolf Chelminski. Experiența acestuia a avut loc după 1957, într-o perioadă în care se renunțase la tortură, noua tehnică fiind un crescendo necruțător și oribil de urlete ș...ț împotriva victimei ca să mărturisească, apoi, la fiecare mărturisire socotită insuficientă, alte urlete. La început, chiar dacă victima spune adevărul ș...ț, oricare dintre cuvintele sale va fi primit cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lipsa spiritualității, impulsivitatea, violența, ambiția, complexele personale și arivismul, în general fiind recrutați dintre deținuții închiși întâmplător, cum erau frontieriștii ori cei denunțați pentru legături din trecut. Încercând să ofere o explicație pentru comportamentele din timpul acțiunii, Lucinescu afirmă că tortura și privarea de somn induc oamenilor o stare mai deplorabilă decât cea creată de substanțele halucinogene, astfel că victimele deveneau involuntar receptive la ordinele agresorilor: dacă mai agresaseră oameni ori animale, puteau tortura la comandă, dar dacă nu, atunci nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
comportamentele din timpul acțiunii, Lucinescu afirmă că tortura și privarea de somn induc oamenilor o stare mai deplorabilă decât cea creată de substanțele halucinogene, astfel că victimele deveneau involuntar receptive la ordinele agresorilor: dacă mai agresaseră oameni ori animale, puteau tortura la comandă, dar dacă nu, atunci nu puteau fi hipnotizați în acest sens4. El consideră că, la Gherla, acțiunea a avut mai puțină intensitate și că a fost preluată de către Goiciu și Avădanei, spre insatisfacția lui Țurcanu, afirmație doar parțial
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
așteptarea, au condus la cedarea mai multor victime, crede Popa3. Octavian Voinea crede că la Pitești au existat doar patru alternative: moartea, pierderea minții, căderea sau salvarea divină, rezistența fiind imposibilă. El identifică factorii care conduceau la cedare: atacul prietenilor, tortura neîntreruptă și epuizarea fizică, toate acestea ducând la pierderea lucidității, a rațiunii și personalității, dezumanizând victimele. Voinea vede mai multe categorii de deținuți: morții prin tortură și sinucigașii, masa de robotizați care executa ordinele (majoritatea), voluntarii (în jur de douăzeci
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
salvarea divină, rezistența fiind imposibilă. El identifică factorii care conduceau la cedare: atacul prietenilor, tortura neîntreruptă și epuizarea fizică, toate acestea ducând la pierderea lucidității, a rațiunii și personalității, dezumanizând victimele. Voinea vede mai multe categorii de deținuți: morții prin tortură și sinucigașii, masa de robotizați care executa ordinele (majoritatea), voluntarii (în jur de douăzeci, la care s-au adăugat cei care trebuiau compromiși, dar și cei cu firi slabe, ușor de modelat), cei care și-au păstrat un grăunte de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ori distrugerea sufletului, anihilarea personalității, dezumanizarea și robotizarea pe plan individual, dar și anihilarea tineretului studențesc din punct de vedere socio-politic. Ostrovschi argumentează că acțiunea de la Pitești avea și un rol experimental, dorind să se evidențieze consecințele supunerii deținuților la tortură continuă 1. Costin Merișca identifică trei țeluri ale acțiunii: obținerea de informații suplimentare celor din anchetele premergătoare condamnării, zdrobirea tineretului - cel mai puternic adversar al comuniștilor -, dar și crearea, „omului nou”. Deținuții trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
trăite și suferite la Pitești și Gherla), vol. I-II, ediția a II-a, îngrijită de prof. Marcel Petrișor, Editura Gama, București, 1995. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itset-ip, Editura MJM, Craiova, 2003. Călinescu, Nicolae, Preambul pentru camera de tortură, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Cârja, Ion, Canalul morții, Editura Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2005
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Petrișor, Marcel, Memorii II: Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții, Editura Timpul, Iași, 1994. Petrișor, Marcel, La capăt de drum, Editura Institutul European, Iași, 1997. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”, ediția I - Pitești, 6-8 decembrie 2001, ediția a II-a, Secțiunea I - Pitești, 4-6 octombrie 2002, redactor Grigore Constantinescu, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, vol. I, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003. Popa, Ilie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
4-6 octombrie 2002, redactor Grigore Constantinescu, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, vol. I, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2003. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste, ediția a III-a, Pitești, 26-28 septembrie 2003, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2004. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
III-a, Pitești, 26-28 septembrie 2003, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2004. Popa, Ilie (coord.), „Experimentul Pitești”. Conference Proceedings. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură”. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste, ediția a IV-a, Pitești, 24-26 septembrie 2004, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2005. Popescu, Traian, Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură în închisorile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Reeducarea prin tortură”. Opresiunea țărănimii române în timpul dictaturii comuniste, ediția a IV-a, Pitești, 24-26 septembrie 2004, traducere în limba engleză de Rozalia Rodica Popa și Ilie Popa, Editura Fundația Culturală Memoria, Pitești, 2005. Popescu, Traian, Experimentul Pitești. Reeducarea prin tortură în închisorile Pitești, Gherla, Tg. Ocna, Canal. Atacul brutalității asupra conștiinței, cuvânt înainte de Răzvan Codrescu, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Criterion Publishing, București, 2005. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor, Editura Ramida, București, 1998
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
18/1998. Ioniță, Nicu, „Tragedia generației ’48”, Memoria, nr. 44-45 (3-4/2003). Ioniță, Nicu, „Psihofiziologia terorii”, Memoria, nr. 43 (2/2003). Jeamgocian, Edvard, „Protoereul Nerses Keropeian (1865-1942)”, Ararat, anul XV, nr. 7. (292), 1-15 aprilie 2004. Mureșan, Alin, „Reeducarea prin tortură”, Memoria, nr. 57 (4/2006). Negrescu, Fag, „Pitești: aprilie ’49 - august ’51”, Memoria, nr. 7/1992. Pangrate, Ion, „Cum am scăpat din Iad”, Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 18/1998. Rădulescu, Banu, „Preambul la Dosarul Pitești”, Memoria, nr. 1/1990
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pace. Lucru și mai uimitor, lui Jean-François i s-a întâmplat în două rânduri (pe când se afla încă la școală și apoi mai târziu, când lucra) să se acuze de delicte pe care nu le comisese, pentru a pune capăt torturii mentale exercitate de ideile sale fixe de culpabilitate. O altă consecință a sentimentului de autopedepsire se manifestă prin anumite rezistențe la cura psihanalitică. Pacientul refuză să se vindece, boala aducându-i singurul lucru ce contează pentru el, faptul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Maiorul Marian Petrescu (șeful Serviciului Pază și Regim din aparatul central al DGP) nota, la rându-i, că și la Galați cadrele au comis o seamă de abuzuri Împotriva deținuților. Izolatoarele au devenit la cele mai multe dintre penitenciare adevărate camere de tortură, cu improvizații de belciuge și lanțuri care să tortureze deținuții, deși Regulamentul de aplicare a regimului de detenție (aprobat chiar de ministrul Internelor) nu consemna nimic similar. *** În ceea ce privește ipotezele lui Hayek enunțate În introducerea prezentului studiu, considerăm că ele se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nopților petrecute în mijlocul prizonierilor strânși unii într-alții, își putea închipui ce putea să simtă un om care, precum Gutov, petrecuse mai multe luni în celulele alea înțesate. Făcu un efort, pentru a nu-și imagina torturile. Și nopțile de după tortură, cu gura plină de sânge și cu unghiile smulse. Gutov trăise, cu siguranță, aceste lucruri și, în timpul unei nopți, prin ceața sufocantă a durerii, născocise acuzația aceea care avea să-i salveze pe cei pe care îi denunța: Anna le
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de data asta nici o protecție. Gândurile erau nude, usturătoare. Nu puteam face nimic, împotriva acestei mărturisiri ce revenea necontenit, tot mai limpede: mă duceam în America, sperând să-l aud pe Vinner spunând că moartea ta nu fusese acea lungă tortură despre care îmi vorbise Șah. Că era o moarte... obișnuită. Și că, oricum, n-aș fi putut-o împiedica, chiar dacă aș fi fost alături de tine. Că n-ai suferit. Că nu trebuia să răspund de această moarte dinaintea... Dinaintea cui
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ispitire a lui Isus. „Ultima ispitire” vine tocmai de la Maria Magdalena, ucenica preaiubită. În timpul agoniei de pe cruce Isus cade pradă Îndoielii: dacă jertfa Sa nu-i decât o glumă a diavolului? Ce-ar fi să renunțe, să coboare de pe lemnul torturii și să Înceapă o viață normală, căsătorindu-se cu Maria Magdalena, făcând copii, Într-un cuvânt acceptând bucuriile oricărui om simplu? Episodul „casnic” se Întrerupe cu descinderea lui Iuda, fidel Domnului până la capăt. El Îl smulge din ghearele iluziei, amintindu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unde trebuie ceea ce află. Cu Dresoarea de fantome, B. plonjează în absurdul ionescian. O femeie-torționar este trimisă să dreseze fantomele într-un castel destinat turismului internațional. Ce urmează se poate închipui: scene de vrăjitorie medievală și scene, foarte vii, de tortură modernă. Fantomele sunt schingiuite ca să facă glume, să spună o poantă. Când, exasperate, ele ucid dresoarea, apare numaidecât o alta, cu biciul în mână și cu aceeași întrebare pe buze: „nu e nimeni aici?” Istoria se repetă. Comedia, cu multe
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
chin ale persoanei umane. Chinul este unic ca suferință, deși el este mai apropiat de efortul de reparație prin pedeapsă, decât de suferința propriu-zisă. Formele de manifestare ale acestuia au o mare varietate de aspecte: plânsul, disperarea, izolarea și fuga, tortura fizică, remușcarea. Toate sunt, În final, chinuri omenești. Să le analizăm În continuare. 1. Plânsul Este manifestarea fizică, exterioară a durerii, a suferinței, a deznădejdei. El este Întotdeauna sincer și exprimă o stare de sfâșiere interioară, o durere sufletească sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]