21,550 matches
-
trei luni într-un spital din capitala României, Embirikos renunță la intenția de a emigra în America și se întoarce în patrie. Leonidas Embirikos a citit în premieră un poem (inedit, descoperit recent în arhiva poetului crezută multă vreme pierdută), tradus pe loc de Tudor Dinu, în care sunt evocate meleagurile românești. Versurile care răsunau acum prima dată în Casa Embirikos au impresionat și fermecat asistența. Leonidas Embirikos s-a referit totodată la prieteniile cu alți confrați ale tatălui său (Nanos
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
în limba română, la Editura Omonia, lucrarea Nicolae Mavrocordat. Domn și cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730)ț. Traducător el însuși din Embirikos și autor al unui volum de eseuri dedicate suprarealistului grec, Jacques Bouchard a prezentat, în eseul intitulat „Elogiu traducă torului”, dificultățile aparent insurmontabile ale traducerii de poezie în general și ale traducerii poeziei lui Embirikos în special, dificultăți pe care, în opinia sa, Tudor Dinu le-a depășit cu succes. „Modernitatea inițială a unui Konstantinos Kavafis - afirmă Jacques Bouchard-
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
lui Embirikos în special, dificultăți pe care, în opinia sa, Tudor Dinu le-a depășit cu succes. „Modernitatea inițială a unui Konstantinos Kavafis - afirmă Jacques Bouchard- este confirmată de modernitatea subversivă a marelui suprarealist și psihanalist Andreas Embirikos, în fine tradus în mod magistral în limba română de profesorul Tudor Dinu. Elogiul traducătorului găsește în acest tânăr neoelenist exemplul ideal al traducătorului care stăpânește pe deplin vaste cunoștințe de limbă, fiind înzestrat cu talent poetic la înălțimea creației verbale și muzicale
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
părăsește spațiul ficțiunii (înțeleasă ca „domeniu” al imaginației) pentru acest tip de relatare cvasireportericească, dar vizibil afectată de „microbul” autoficțional, pe care, până la urmă, o va transforma într-un brand. Aceeași formulă o regăsim în alte două romane ale sale, traduse în limba română la Editura Trei, Un roman rus (2007) și Alte vieți decât a mea (2009): în primul, vorbește despre trecutul familiei sale, mai precis despre descendența sa rusă (bunicii au fost emigranți georgieni, tatăl, translator pentru armata germană
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Cloșca și Crișan” din Alba Iulia se predau cursuri de limba italiană intensiv, consilierul județean Rodica Andronescu a propus implicarea elevilor de liceu în traducerea ghidului turistic, mai ales că aceștia au deja la activ o broșură despre meleagurile noastre, tradusă în italiană.
Ghidul turistic al judeţului Alba va fi tradus în italiană () [Corola-journal/Journalistic/24691_a_26016]
-
absolut pe Marcel Proust...” etc.(p.106). Dar dacă Proust este divinitatea absolută căreia i se închină criticul, atunci nici raporturile romancierului Sebastian cu el n-ar trebui ignorate și nici experiența traducerii, cum este a celor două mici texte traduse în 1928 pentru „Universul literar”, cunoscute desigur autoarei pentru că citează un text învecinat. Unul dintre cele mai interesante capitole din volum, dar și mai frustrante, este cel dedicat lui Mihail Sebastian, teoretician al romanului interbelic (p.60-97), și nu întâmplător
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
Teatrul Național (era director și acolo), o laudă „nu numai /ca pe/ o distinsă poetă”, ci și ca pe „un om de cultură, care scrie literatură în românește, în rusă și franceză, cu egală dăruire”.3 În rusă ar fi tradus, după cîte a aflat Bârna, destule piese românești, traduceri care, firește, „nu i-au fost plătite niciodată”4 (dar poate Stancu a compensat cu postul de regizoare). Era scriitoare harnică, mai adaugă Bârna, căci a lăsat „cîteva zeci de manuscrise
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Elena Badea Jurnalistul Radu Tudor a tradus, joi, foarte concis decizia Executivului de la București de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale, în pofida dezacordului FMI: "Ponta dă flit FMI!". "Ponta dă flit FMI ! Premierul Victor Ponta a decis că România nu mai are nevoie de aprobarea
Radu Tudor, după anunțul reducerii CAS: Ponta dă flit FMI! by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/23896_a_25221]
-
colegii mai bogați - poeții. Restul îl finanțez din veniturile editurii mele. Ai fost cu decenii în urmă în România, la invitația Uniunii Scriitorilor din România dar și cu alte prilejuri. Ai cunoscut lirica românească încă de pe vremea studenției noastre, ai tradus câțiva poeți clasici și contemporani (pe Bacovia împreună), incluși în florilegiul tău intitulat sugestiv: Al treilea ochi. Cum ai receptat și cum apreciezi lirica românească? Foarte mult. Este una dintre cele mai interesante poezii din lume. Personal îmi este aproape
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
căutam disperat zile în șir o expresie germană care să redea elocvent o expresie din latină. Nu mă lăsam descurajat și până la urma tot o găseam. Astfel îmi amintesc că m-am gândit zadarnic opt zile la rând cum să traduc sub dio moreris și abia în ziua a nouă, când am ajuns cu răbdarea la capăt, am dat brusc de cuvântul potrivit.” Și precum sfântul poliglot Ieronim, traducătorul se aventurează nu doar în jonglerii lingvistice, ci și în cumpătare și
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
după un voal. Ei te fac de fapt să tânjești tot mult după forma originală.” Totuși, această constatare lipsită de speranță și deprimantă pentru orice traducător, nu l-a împiedicat pe Goethe să facă el însuși traduceri. Și după ce a tradus romanul Le neveu de Rameau a lui Diderot din limba franceză, un critic literar din acele timpuri le-a spus contemporanilor săi următoarele: „Unii germani cred ca originalul francez al Nepotului lui Rameau nu ar fi existat niciodată și că
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
care i se potrivește, așa cum fiecare sac ar trebui să-și găsească peticul. O traducere mot à mot ar fi desigur ilariant-absurdă, ea ar duce la texte de tipul Cântăreața cheală la modul ionescian nepremeditat sau la opere asemănătoare celor traduse de domnul Google. Și pentru a rămâne la franceză, iluministul Voltaire a spus în această privință: „Cei care traduc mot à mot, sunt o rușine și o jignire gravă pentru sănătatea rațiunii umane. Din acest punct de vedere, cuvintele reproduse
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
fi desigur ilariant-absurdă, ea ar duce la texte de tipul Cântăreața cheală la modul ionescian nepremeditat sau la opere asemănătoare celor traduse de domnul Google. Și pentru a rămâne la franceză, iluministul Voltaire a spus în această privință: „Cei care traduc mot à mot, sunt o rușine și o jignire gravă pentru sănătatea rațiunii umane. Din acest punct de vedere, cuvintele reproduse exact ucid, iar creativitatea trezește la viață.” Când a tradus Biblia în secolul al XVI-lea, Luther s-a
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
iluministul Voltaire a spus în această privință: „Cei care traduc mot à mot, sunt o rușine și o jignire gravă pentru sănătatea rațiunii umane. Din acest punct de vedere, cuvintele reproduse exact ucid, iar creativitatea trezește la viață.” Când a tradus Biblia în secolul al XVI-lea, Luther s-a uitat insistent în gura plebei, ceea ce face că lectura să fie și astăzi savuroasa. El era de părere că „să traduci corect, înseamnă să adaptezi propriei limbi ceea ce se vorbește în
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
reproduse exact ucid, iar creativitatea trezește la viață.” Când a tradus Biblia în secolul al XVI-lea, Luther s-a uitat insistent în gura plebei, ceea ce face că lectura să fie și astăzi savuroasa. El era de părere că „să traduci corect, înseamnă să adaptezi propriei limbi ceea ce se vorbește în altă limbă.” *** Schimbând registrul, relatez o experiență personală. În aceste rânduri, cititorii vor putea să discearnă, desigur, cât e glumă și cât e adevăr. Și eu sunt traducător de literatură
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
adaptezi propriei limbi ceea ce se vorbește în altă limbă.” *** Schimbând registrul, relatez o experiență personală. În aceste rânduri, cititorii vor putea să discearnă, desigur, cât e glumă și cât e adevăr. Și eu sunt traducător de literatură, nu demult am tradus un roman despre anii comunismului, din română în germană. La traducere, cel mai mult m-a interesat să creez un text cursiv și viu, ca și cum ar fi fost scris direct în germana de astăzi. Bineînțeles că în varianta originală erau
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
atât de mult de la traducerea mea. Însă nu vreau să-l bag pe autor la apă, căci cartea sa este fără doar și poate excelentă. Abia aștept să mai lanseze un nou minunat roman, ard deja de nerăbdare să-l traduc.
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
teoria adevărului. „După concepția lui Benjamin - scria Adorno - adevărului însuși îi este propriu un «nucleu temporal», ceea ce exclude conceptul unei Ființe pure, ontologice” (Th.W. Adorno über Walter Benjamin, ed. Suhrkamp, 1970, p. 79). 2 „Stoffliche Aktualität” nu se poate traduce, după părerea mea, prin „actualitatea materială”, cum apare în traducerea românească realizată sub conducerea lui Andrei Corbea (Teoria estetică, 2005, p. 273) căci în românește cuvântul „material” nu are sensul cerut aici. „Stoffliche” are sensul de „conținutal, de conținut”. „Durchbildung
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
sunt atribuite femeii, a cărei dragoste nu-l poate salva. Gisèle Vanhese reconstituie cu minuție amănuntele din care se argumentează țesătura eminesciană a episodului, deși e puțin probabil ca Ingeborg Bachmann să fi cunoscut direct textul lui Eminescu, care era tradus totuși în germană de multă vreme. Ea l-a cunoscut probabil, spune autoarea, prin intermediul prietenului său, care i-a transmis esența parabolei și a prilejuit, pe o cale sau alta, această paralelă. Cine a selectat însă elementele preluate în acest
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
șocat de ce am văzut... Mi-am zis că trebuie să aștept 10 ani ca să revin în România, așa de tare m-a impresionat. Dar am fost invitat mai repede, în 1983. Apoi vizitele s-au îndesit. Poeziile mele au fost traduse de Denisa Comănescu pentru antologia Trei poeți englezi conteporani, apărută în 1989, și am venit o săptămână pe cont propriu, ca să lucrez la traducere. Cartea s-a lansat la Biblioteca „Sadoveanu”, ceilalți doi poeți (Fleur Adcock și John Silkin) n-
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
merge... Eu aș vrea să văd o versiune englezească mot-à-mot la O scrisoare pierdută sau O noapte furtunoasă, ca să văd ce fel de umor are, să văd dacă merge transpus. Dar toți prietenii mei români insistă că nu se poate traduce Caragiale. Mă gândesc că ar merge în rusă, poate în germană... Când era ministru de Externe, l-am întâlnit la Londra pe Andrei Pleșu. Avea o engleză perfectă, și am vorbit puțin despre specificul național. Am încercat să formulez o
Interviu cu Alan Brownjohn - Nu sunt un desperado... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2416_a_3741]
-
totodată României, din toate timpurile. romantic. Luptătorii pentru o lume Poeziile sale au fost, sunt și vor De-a lungul ani lor Mihai mai bună îl pot vedea ca pe un rămâne cele mai scumpe bijuterii ale Eminescu a fost tradus în ebraică luptător pentru o lume mai bună, deși literaturii române. încă de prin 1920. Astfel a fost tradus, conservator și paseist, care nu crede Deplâng, și acum, tragedia vieții printre alții, de către Ahuva Bat în posibilitatea unei schimbări reale
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
lungul ani lor Mihai mai bună îl pot vedea ca pe un rămâne cele mai scumpe bijuterii ale Eminescu a fost tradus în ebraică luptător pentru o lume mai bună, deși literaturii române. încă de prin 1920. Astfel a fost tradus, conservator și paseist, care nu crede Deplâng, și acum, tragedia vieții printre alții, de către Ahuva Bat în posibilitatea unei schimbări reale. și morții sale premature. Am scris Hana, poetă ș i t raducă toare Un prieten israelian, necunoscător al despre
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
fie nici critic, nici istoric literar. Era un eseist de școală nouă, mare admirator al lui Proust, Gide sau Anatole France. Eseistica lui e una de gust, expresie a unui spirit fin și cultivat de amator superior. Vocația modernității se traduce la el prin preocuparea exclusivă de „arta literară”. Ceea ce a fost interpretat ca snobism l-a împiedicat să fie popular chiar și pentru criticii vremii. Un eseist disprețuitor, cel puțin aparent, față de literatura națională, pamându-se, în schimb, față de tot ce
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
Marină Constantinescu Unul dintre cei mai importanți scriitori ai generației ^80, poet, prozator, eseist, deținător a numeroase și prestigioase premii naționale și internaționale, tradus în franceză, germană, maghiară, spaniolă, olandeză, Mircea Cărtărescu a pășit, de curînd, în lumea teatrului. Și nu oricum. L-a ajutat său l-a invitat să treacă pragul regizoarea Cătălina Buzoianu. Cum? Dramatizîndu-i poemul Levantul, scris în 1988, publicat în
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]