43,783 matches
-
Occident. Mă gândesc de exemplu la cazul lui Bacovia, un poet care a folosit un limbaj cu spectru foarte redus, dar care a reușit, totuși, să vină cu asocieri nemaiîntâlnite de cuvinte. Faptul că folosește un limbaj simplu face ca traducerea să fie mult mai reușită în limba engleză. Este un poet de o mare originalitate, tradus excelent, la sfârșitul anilor ’70, de către Peter Jay și publicat de către Editura Minerva în seria aceea bilingvă de poeți. După părerea mea, această carte
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
întrebare, trebuie să ne gândim la contextul cultural în care se prezintă, se oferă, anumite lucrări într-o limbă străină și aici există, desigur, o problemă în privința anumitor opere, mă gândesc, de pildă, la Sadoveanu, care pierde foarte mult în traducere datorită limbajului moldovenesc pe care îl folosește întrucât cititorul englez sau american nu are cum să aprecieze valoarea și frumusețea acestui dialect. Un alt exemplu este cazul romanului Baltagul: dacă nu știi câte ceva despre viața pastorală a ciobanilor moldoveni, nu
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
loialitatea lui față de un stat și loialitatea lui ca membru al unei etnii cu care statul căruia îi aparține se află în război. Este un subiect care a găsit, cred, ecou, și a fost receptat bine de către publicul anglo-american. Ultima traducere a Pădurii spânzuraților a fost, mi se pare, la sfârșitul anilor șaizeci. Datorită ei, numele lui Rebreanu a început să fie cunoscut în lumea anglo-saxonă. Cu Ion, pe de altă parte, este foarte greu să găsești un ecou, pur și
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
ca valorile culturii tale să fie înțelese pe deplin, dacă nu faci un efort în sensul acesta. În lumea anglo-saxonă, lucrurile stau altfel: limba engleză este o limbă universală, vorbitorii ei sunt foarte blazați și acceptă greu orice literatură în traducere, deci din start literatura română are un dezavantaj. Dacă ne uităm la numărul de traduceri care se publică în fiecare an în Anglia, o să vedem că sunt foarte puține și că o traducere ajunge rareori printre best-sellers în Anglia sau
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
sensul acesta. În lumea anglo-saxonă, lucrurile stau altfel: limba engleză este o limbă universală, vorbitorii ei sunt foarte blazați și acceptă greu orice literatură în traducere, deci din start literatura română are un dezavantaj. Dacă ne uităm la numărul de traduceri care se publică în fiecare an în Anglia, o să vedem că sunt foarte puține și că o traducere ajunge rareori printre best-sellers în Anglia sau în Statele Unite. Din start, aceste literaturi au greutăți de surmontat. Literatura română reprezintă desigur o
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
blazați și acceptă greu orice literatură în traducere, deci din start literatura română are un dezavantaj. Dacă ne uităm la numărul de traduceri care se publică în fiecare an în Anglia, o să vedem că sunt foarte puține și că o traducere ajunge rareori printre best-sellers în Anglia sau în Statele Unite. Din start, aceste literaturi au greutăți de surmontat. Literatura română reprezintă desigur o valoare pentru publicul românesc în măsura în care poate să ofere ceva relevant despre experiența fiecărui cetățean din România sau o
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Procedeul nu este nou de la John Gardner încoace, dar el îi permite autorului să anticipeze prin intermediul personajului unele dintre perplexitățile cititorilor săi: „...Cum ai spus că-i zice cărții ăsteia atît de speciale? Meg ignoră sarcasmul: - N-am spus... În traducere sună așa: Sabrina and other good suspicions, dar titlul nu cred să aibă prea mare importanță, pînă acum nici n-a fost vorba despre cineva pe nume Sabrina, ci doar de niște agenți și - o să te crucești, nu altceva! - despre
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
alături de actorii trupei, după ore și ore pe scenă. Privește înapoi cu nostalgie... Ce-am văzut? Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului. Mai pe-nțeles, A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, o adaptare a lui Silviu Purcărete operată pe traducerea lui Mihnea Gheorghiu. Este, de fapt, o împrospătare a textului, o variantă vie, dinamică a limbii de astăzi, curățată de praf, de retorici greoaie. De aceea, toate întîmplările din piesă vin foarte aproape de noi, intră în timpul și în ritmul nostru
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
predat, în calitate de profesor asociat și în prestigioase universități americane: Dickinson College (Pennsylvania), Darfmouth College (New Hampshire) sau Washington College (St.Louis). Dar adevărata sa chemare s-a dovedit a fi literatura. Edituri cunoscute i-au publicat în original sau în traducere romanele: Selbfaulöser (Autodesprindere), 1983; Die neue Sheherazade (Noua Șeherezadă), 1989; Lustspiel (Comedie), 1989; Frau mit drei Flugzeuge (Femeie cu trei avioane), 1993; Ortsfremd (Străin de lac), 1994; Sprünge (Salturi), 1994; Wiener Passion (Pasiune vieneză), 1994; Paarweise (Perechi), 2002. În calitate de poetă
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
moartea poetului, cu o foarte discretă dar la fel de competentă notă finală semnată de Petru Creția.), îi va da realizatorului anumite sugestii. Sau poate că modelul cărților văzute ca realizare de grup, pus în pagină la noi de Romulus Vulpescu, odată cu traducerile sale din vechea lirică franceză, va fi adaptat și pentru Proverbele..., căci oamenii care realizează partea tehnică a proiectului sunt, până la urma urmei, pionii fără de care nimic din ideile culturale descrise succint, mai sus, nu ar fi cu putință.
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura maxima est)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
inițiați: discret, pentru că ei cunosc adevărurile credinței. În cazul lor, cateheza trebuie să fie scurtă, nu ca la omul de rând (non idiota, ut aiunt, sed doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o limbă meșteră. Cateheza va cuprinde exordiul, narațiunea și încheierea și, cu Augustin, narratio devine metoda fundamentală a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
atunci când iubești nu mai faci ceea ce vrei, ci, reamintesc catehetic, ceea ce trebuie<footnote Formula lui Augustin din Confesiuni, X, 29, este: „Tu dă-ne nouă ceea ce poruncești și apoi poruncește ceea ce vrei” (da quod jubes, et jube quod vis). În traducerea românească de la Editura Humanitas, București, 1998, textul este de aflat la p. 366. footnote>! Cuvântările lui erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sunt altele pe care dacă nu le credem nu le înțelegem”. Totuși, în domeniul credinței, esențială este autoritatea: quod scimus, debemus rationi; quod credimus, auctoritati („ceea ce știm datorăm rațiunii, ceea ce credem, autorității”)<footnote Augustin, Retractationes, I, 14, 3. Vezi și traducerea de la Editura Anastasia, București, 1997, 64. footnote>. Dumnezeu este obiectul material, formal și final al credinței. Credința ne conduce la certitudine non argumentatione humana, sed divina auctoritate (De Trinitate, XIII, 9, 12), după cum fides enim gradus intelligendi; intellectus autem meritum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Muze ca de niște zeițe, chiar dacă în glumă, precum și faptul că am spus: «admirația viciului». De asemenea, că am spus că filosofii, neînzestrați cu adevărata evlavie, au strălucit prin lumina virtuții”<footnote Augustin, Retractationes, I, 3, 2 (p. 5 în traducerea de la Editura Anastasia, București, 1997). footnote>. Augustin se teme în acest loc de a cultiva creștinii exclusiv și în exces valorile pământești. Cultura de acest fel este și imorală și păgână și episcopul Hipponei depistează în ea sursa tuturor ereziilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
vorbește despre catecumenii cultivați. Pragmatismul lui Augustin se manifestă mai ales aici: „nu trebuie omisă nici situația când vine la tine, pentru a fi catehizat, un om cultivat în artele liberale”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61. footnote>. Cu siguranță că acesta, dacă a ales să fie creștin, nu se poate să nu cunoască unele lucruri din Scriptură. „Astfel de oameni, într-adevăr, nu așteaptă să devină creștini, ci obișnuiesc să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oameni, într-adevăr, nu așteaptă să devină creștini, ci obișnuiesc să se informeze cu exactitate încă dinainte și să-și împărtășească sentimentele discutând cu cei cu care pot face lucrul acesta”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61. footnote> (fără îndoială că Augustin invoca aici și propriul său caz). Augustin nu insistă asupra acestui aspect; este însă decisiv: „cu aceștia (cu acei catecumeni cultivați - n.m.), trebuie vorbit pe scurt, fără a se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
insista în mod supărător asupra celor deja știute de ei, ci abordând subiectul cu măsură, astfel încât să le dăm de înțeles că suntem convinși că ei cunosc o seamă de lucruri”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 61-63. footnote>. Limbajul nu este decât un sistem de semne, e util și necesar, de bună seamă, pentru a comunica gândurile și cunoștințele, nu mai mult de atât. Limbajul și cultura creștine sunt altfel; cultura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
teme să îndrăznească să-l iubească la rândul său, dar să-i fie frică de a nu fi pe placul dragostei arătate față de el, chiar dacă ar putea face asta scăpând nepedepsit”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 51-53. footnote>. * * * De catechizandis rudibus este un scurt tratat de cateheză scris cu un scop lămurit practic și adresat diaconului Deogratias. După Marrou, tratatul acesta este condensat, debarasat de orice aluzii savante. Cu toate acestea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
convins, în zadar toată munca sacerdotului. De aceea „adevărul argumentării (trebuie) să fie ca un fir de aur, care leagă un șir de perle, fără a strica prin incoerență, îmbinarea podoabei”<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, V, 9. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 57. footnote>. În Retractationes, între Adnotații la Cartea lui Iov (II, XIII) și De Trinitate (II, XV), aflăm considerațiile lui Augustin față cu De catechizandis rudibus - liber unus (II, XIV). Aici, episcopul lacrimilor constată, parcă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
suferințele și martiriul este: foarte mulți din responsabilii ei, care au rămas în aceleași poziții, au colaborat cu regimul comunist ateu. Ei nici astăzi nu văd nimic rău în această colaborare. Aceasta este drama morală și spirituală a acestor țări. Traducerea autorilor antici și postantici greco-latini cunoaște, în ultimii ani, o revigorare, centrele universitare și academice de tradiție sau edituri recunoscute propunând diverse colecții, care și-au câștigat deja notorietatea prin ediții bine realizate, comparabile, până la un anumit punct, cu cele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
europene. Recent, în seria Scriitori greci și latini a Editurii Universității din București, Ioana Costa a îngrijit ediția bilingvă a scrierii lui Cato - De agri cultura. Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu cea dintâi traducere în românește a singurei opere a „Cenzorului” păstrate (p. 8). Astfel, atât specialiștii (filologi clasici, istorici ai Antichității ș.a.), dar și publicul larg au acum la îndemână o scriere latină interesantă, din care pot cunoaște, deopotrivă, autorul - personaj adept al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
3; 2, 7), dar și câte ceva din specificul civilizației romane - caracterul rustic, pragmatismul, spiritul organizatoric, ritualismul religios. Scurta introducere (p. 5-7) și notele clare, precise și foarte necesare mai ales pentru înțelegerea unor termeni tehnici (p. 148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași z nelu@hotmail.com; nelu@uaic.ro CICERO, Paradoxa Stoicorum. Paradoxurile stoicilor, ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, indice și postfață de TRAIAN
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ales pentru înțelegerea unor termeni tehnici (p. 148-166) asigură ediției, alături de traducerea limpede și frumoasă, o ținută academică deosebită. Nelu Zugravu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași z nelu@hotmail.com; nelu@uaic.ro CICERO, Paradoxa Stoicorum. Paradoxurile stoicilor, ediție bilingvă, traducere, notă asupra ediției, note și comentarii, indice și postfață de TRAIAN DIACONESCU, prefață de GHEORGHE VLĂDUȚESCU, Editura Saeculum Vizual, București, 2011, 127 p., ISBN 978-973-8455-39-9 Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu prima versiune bilingvă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceeași Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les Belles Lettres” în 1971. Lăsăm pe seama filologilor clasici aprecierea traducerii. Semnalăm, totuși, faptul că unele tălmăciri ni se par necorespunzătoare: § 6, p. 30: ex Socraticorum hominum disputationibus - „din disputele filosofilor stoici (sic!)” (p. 31); § 11, p. 32: felicatas Saliorum pateras ― „cupele gravate ale altora (sic!)” (p. 33), în loc de „cupele gravate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]